Trezirea la realitatea europeană

În articolul din cartea “Dilemele comunicării UE”, semnat de Simona Popa, întâlnim elemente din dezbaterea “comunicare-democraţie”.

Ideile acestui material vin atât ca şi completare la alte articole, cât şi pentru întregirea imaginii referitoare la necesitatea implicării mai vizibile a mediului de afaceri din România în negocierile de la Bruxelles, prin activităţi de lobby. “Lobbyiştii reprezintă, spre exemplu, una din sursele principale de informaţii de specialitate pentru deputaţii din Parlamentul European”.

“Prin urmare, interesele de afaceri ale României trebuie în primul rand susţinute prin reţeaua de funcţionari europeni români, mai ales când anumite decizii şi iniţiative au potenţialul de a crea schimbări majore pentru ţară. Ei vor fi mult mai receptivi la mesaje şi vor avea astfel o justificare deplină în a adopta şi a încerca să remedieze efectele negative, prin modificarea ca atare a legislaţiei. Acest lucru nu se aplică automat în domeniile în care UE are putere de decizie (cum ar fi cel al concurenţei sau al ajutoarelor de stat), unde principiul subsidiarităţii – putere de decizie exclusiv la nivel de stat membru – nu se aplică, sau în cazul Comisiei Europene care sprijină interesele UE, ca un tot şi nu pe cele ale fiecărei ţări în parte”.

Şi deci, “cu cât mediul de afaceri românesc se va trezi mai repede la realitatea europeană care va dicta direcţiile generale ale politicilor de acum încolo...cu atât mai bine”.

Dan LUCA / Bruxelles