vineri, 22 iunie 2012

Anda GHIRAN – „Politica Energetică a Uniunii Europene, oportunităţi pentru România”


La 5 ani de existenţă, blogul “Casei Europei” grupează peste 1.000 de mesaje postate. Pentru a marca această dublă aniversare şi pentru a da mai multă informaţie celor peste 60.000 de cititori, doresc să dau vizibilitate unor idei formulate de experţii în domeniul afacerilor europene din Bruxelles. Concret, am invitat o serie de prieteni în a scrie scurte articole pe tema “UE. România. Evoluţie”. Menţionez că materialele se publică sub semnătura autorilor.

-----

Politica Energetică este o politică destul de nouă pentru Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, unii decidenţi europeni afirmă că ea nici n-ar exista într-o formă pură, ci doar în relaţie cu alte politici. Jan Frederik Braun, în ultima sa cercetare – „EU Energy Policy under the Treaty of Lisbon Rules: Between a new policy and business as usual” – afirma că energia reprezintă o chestiune orizontală, componentă a altor politici precum Politica Externă, de Mediu, Competiţie etc.

Politica Energetică a Uniunii Europene a fost gândită şi creată sub presiunea factorilor economici şi naturali: schimbările climatice, reducerea surselor tradiţionale de energie, creşterea dependenţei de importurile de energie din afara Uniunii Europene şi fluctuaţiile de preţ pentru consumatorii finali etc. Tratatul de la Lisabona stabileşte pentru prima dată o bază juridică solidă pentru această politică, ce rămâne în continuare o competenţă comună împărţită între instituţiile europene şi Statele Membre. În acest sens, răspunsurile Barometrului organizat de către Parlamentul European pe teme energetice în 2011 arătau că: stabilitatea preţurilor la energie reprezintă prioritatea de bază a cetăţenilor europeni (29%), urmată de energiile regenerabile (27%), securitatea aprovizionării cu energie (20%) şi eficienţa energetică (16%). Dată fiind criza cauzată de către Rusia în iarna 2008-2009, când aprovizionarea cu gaz a Ucrainei şi României a fost oprită, 60% dintre cetăţenii europeni s-au declarat în favoarea acţiunilor coordonate între ţările UE pentru o mai bună protecţie.

În ceea ce priveşte comunicarea, energia nu este deloc o chestiune care poate fi prezentată cu uşurinţă cetăţenilor, consumatorilor. Fiind un concept „invizibil”, de cele mai multe ori este transformat în bani/economii, kilowaţi, emisii de carbon sau joburi noi. Mai există şi argumentul filozofic, sensibil, şi anume lupta împotriva schimbărilor climatice, care este mai puţin convingător, greu de măsurat şi mult mai elitist.

În cazul României, ţara noastră ar putea deveni un partener mult mai vizibil şi activ la masa negocierilor purtate între instituţiile europene, dar şi între statele membre in cadrul Consiliului European. Un instrument foarte interesant pentru implementarea legislaţiei comunitare în materie de energie o reprezinta fondurile europene, de coeziune şi structurale. Create pentru a sprijini regiunile defavorizate din UE, în cadrul etapei 2014-2020, circa 33% din sumele disponibile vor fi orientate către activităţi de coeziune, dintre care 70% vor ajunge în statele mai puţin dezvoltate din UE, ne informa consilierul pe probleme de energie din cadrul Comisiei Europene – Tudor Constantinescu – cu prilejul unui eveniment organizat în martie 2012 de către Buildings Performance Institute Europe la Bucureşti. Având în vedere că România accesase în 2011 doar 100 de milioane de euro din totalul disponibil de 240 de milioane, utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune reprezintă o oportunitate extraordinară pentru implementarea viitoarei Directive pentru Eficienţa Energetică. Propusă în 2011 de către Comisia Europeană, norma comunitară se află momentan în faza de „trialog”, în care Comisia, Consiliul şi Parlamentul European negociază să ajungă la un numitor comun. 

Niciun comentariu: