De aproape 30 de ani sunt implicat în inovații cu impact societal. Câteva exemple în articolul de astăzi din Făclia.
---
De
câte ori auzim cuvântul inovație
ne gândim la ceva tehnic, legat de calculatoare sau de ceva interfață software.
Într-un fel este și normal, iar dacă analizăm topul marilor corporații mondiale
putem zice, fără nici o problema, că puterea economică a trecut de la petrol la
IT.
Autorul acestui material,
chiar dacă are la bazã Facultatea de Matematică, dorește să explice o
parte mai puțin cunoscută a inovatiei, neimplicând tehnologia. Iar pentru ca
expunerea să fie și mai convingătoare va povesti povestea vieții sale prin
prisma inovațiilor implementate, fie ele la Cluj, București sau Bruxelles.
Dacă fundamentalizãm inovaţia,
aceasta se referă la “noutate, schimbare, modificare” sau, mai precis,
“schimbare făcută într-un domeniu sau sistem în scopul de a-i îmbunătăţi
calităţile.” Aceasta a fost și gândirea de la mijlocul anilor ’90, prin implementarea conceptului de Asociaţie
a Studenților Europeni la Cluj. Timp de câțiva ani, sub simbolul AEGEE, am
organizat conferințe europene, la care am invitat autoritățile statului român,
dar și aleși europeni. Ne-am simțit bine, dar am și subliniat
continuu rolul tinerei generaţii în aderarea României la UE. Alegerea mea în
Biroul Executiv de la Bruxelles a fost o recunoaștere a activității clujene,
dar și un semnal clar că noi, românii, suntem pregătiți pentru a
prelua responsabilități europene. Era anul de grație 1997…
Participând în vara lui 1995
la o Universitatea de Varã de la Montpellier, am înțeles de la colegii francezi
modelul și obiectivele Casei Europei. Este practic o structurã care
faciliteazã legătura directă dintre local și european, fără nici un filtru
național. Credeți-mă, Clujul acelor ani era închistat într-un naționalism
feroce, iar activitățile noastre, începute oficial din 1996, au dat o
rază de speranțã celor care credeau într-un Cluj european.
Din 2000 sunt parte a unui proiect media fantastic. EURACTIV este presa sferei publice
europene, locul care facilitează dezbaterile despre politicile sectoriale.
Simțind piața românească, în 2003 au adus franciza EURACTIV și în România,
lansând varianta în limba română a acestei publicații. Această
unealtă a fost fundamentală în perioada de aderarea a Românie la UE.
De-a lungul ultimele
25 de ani au fost diverse interacții între românii care lucrează în
afacerile europene și instituțiile Statului Român. Organizaţia cu cel mai mare impact a fost Clubul
“România-UE˝ Bruxelles, pe care l-am lansat în 2003. Bruxelles-ul este un
oraș plin de idei, iar dacă observi cum gestionează alte ţãri relaționarea europeană e doar un exercițiu de
focalizare pentru a aduce inovația și în spațiul românesc. Acum,
majoritatea dintre românii din echipa fondatoare sunt în continuare la
Bruxelles, lucrează în instituțiile europene ca funcționari, unii au
decis să candideze pentru pentru Parlamentul European, iar alții au ales să
continue activitatea în sectorul privat.
“Furând meserie” de la
filialele din Bruxelles ale Partidului Socialist Francez, SPD-ului German, PSOE
Spaniol sau Partidului Laburist Britanic am reuşit chiar o invotaţie politică surprizãtoare. În februarie 2008, am
lansat ideea inființãrii primei filiale din afara teritoriului României
pentru un partid politic românesc. Impactul este și astăzi, când avem aleși
din Diaspora în Parlamentul României.
O inovație este de succes când
după ce inițiatorul s-a retras din domeniul respectiv, mecanismul creat
funcționează fără el. Dogma unei inovații societale este o construcție
nou, de duratã, în care democrația și transparență stau la baza fiecărui pas
înainte. Continuăm ?
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu