Săptămâna aceasta am avut un interviu cu cei de la Agerpres. Contribuția mea este vizibilă în materialul publicat astăzi.
---
Bruxelles - Trimişii speciali ai AGERPRES, Florin Ştefan
şi Tudor Martalogu, transmit: Românii stabiliţi de decenii sau de ani de zile
în Belgia, la Bruxelles, în capitala Uniunii Europene, nu percep alegerile
europarlamentare ca fiind foarte diferite de cele din România, în contextul în
care şi aici sunt comasate cu alte scrutine, cel federal şi cel regional, care
au preluat prim-planul scenei politice, iar una dintre principalele preocupări
este ascensiunea extremei drepte.
AGERPRES a abordat mai mulţi români din Belgia pentru a
afla cum percep ei miza alegerilor europene din Belgia versus miza scrutinului
similar din România, cum văd ei prezenţa pe liste în alegerile din Belgia a
candidaţilor români sau ce impact cred ei că va avea asupra belgienilor de 16
ani primul lor vot, cel de la europarlamentare.
În acelaşi timp, ei s-au pronunţat asupra modului în care arată lobby-ul
românesc de ţară la Bruxelles şi cum li se pare că a evoluat în ultimii 5 ani
reprezentarea României în principalele instituţii de la Bruxelles - Parlamentul
European, Comisia Europeană şi Consiliu.
Miza alegerilor europene: Belgia vs România
"Miza alegerilor europene în Belgia nu este chiar atât de diferită de cea
din România. Ca peste tot, şi belgienii încearcă să crească interesul
alegătorilor pentru politica europeană. Şi în Belgia, alegerile
europarlamentare sunt comasate cu altele (...). S-a considerat că această
comasare creşte interesul pentru politica europeană şi creează economii, fără
prea multe polemici politice", a declarat pentru AGERPRES Iulian
Comănescu, consultant de comunicare care lucrează pentru oameni şi instituţii
politice de la Bruxelles.
El a explicat că în Belgia există o îngrijorare faţă de ascensiunea extremei
drepte, respectiv Vlaams Belang ("Interesul flamand"), partid etnic
considerat a doua forţă a Flandrei, care militează pentru secesiunea paşnică a
acesteia şi are poziţii anti-migraţie.
"Diferenţa faţă de România se referă - în general, nu numai în materie de
alegeri europene - la faptul că polemicile electorale au loc mult mai potolit
şi mai aplicat, pe 'politici' mai degrabă decât 'politică'. Se discută nenumărate
teme punctuale, de la diversitate la spaţii verzi şi numărul medicilor
generalişti. Toate aceste lucruri există în programele partidelor şi sunt luate
în serios în mult mai mare măsură decât în România", a afirmat Comănescu,
care locuieşte de 5 ani în Belgia.
El caracterizează campania electorală drept
"nespectaculoasă, aproape de neobservat, cu excepţia unor afişe, e drept
aspectuoase, dar care conţin doar poza şi numele candidatului, numele
formaţiunii politice şi poziţia lui pe listă - fiindcă în Belgia se votează
într-un sistem în care ai posibilitatea de a opta în primul rând pentru, să
zicem, locul al optulea de pe listă".
Potrivit lui Iulian Comănescu situaţia este diferită în "eurobulă",
unde europarlamentarele sunt mult mai intens dezbătute "deşi toată lumea e
oarecum de acord că în Parlamentul European radicalii de dreapta vor creşte
într-o oarecare măsură, dar majoritatea formată din Partidul Popular European,
ALDE-Renew şi Partidul Socialiştilor Europeni se va conserva".
Dan Luca, unul dintre românii cei mai vizibili de la Bruxelles în ultimii ani
şi fost candidat în alegerile europarlamentare, a afirmat că "alegerile
din 9 iunie 2024 din Belgia sunt văzute ca un 'Super Sunday', având aproape
toate alegerile posibile organizate în aceeaşi zi".
Şi în Belgia, la fel ca în majoritatea ţărilor UE, alegerile naţionale sunt
cele care au cea mai mare vizibilitate, cele europene fiind pe planul al
doilea, susţine el.
"Miza alegerilor naţionale este să vedem ce nouă coaliţie va conduce ţara,
dar şi când se va forma această majoritate. Să ne amintim de cele 541 de zile
necesare pentru a forma guvernul belgian în perioada 2010-2011. Sperăm să nu
avem o nouă criză instituţională. Cel mai probabil vom avea un nou
prim-ministru. E de urmărit, de exemplu, liderul socialiştilor belgieni Paul
Magnette, cu o largă expertiză în afacerile europene, el fiind în trecut chiar
directorul Institutului de Studii Europene (ULB) din Bruxelles", a spus
Luca.
Şi el a atras atenţia că un element important de urmărit pentru Belgia este
rezultatul la alegerile europene al celor de la Vlaams Belang, un partid cotat
cu circa 15% din voturi la nivel naţional.
"Este aproape o certitudine că acest partid va avea cel puţin trei din cei
21 de eurodeputaţi alocaţi Belgiei. Este o miză interesantă, scorul european al
extremei drepte belgiene", a spus acest expert în afaceri europene, care
activează la Bruxelles din 1997.
În acelaşi timp, Daria Pîrvu, o româncă care locuieşte la Bruxelles şi este
gestionar de proiecte pentru asociaţia românilor din Belgia Rombel, este de
părere că "dezbaterile electorale din Belgia tratează miza europeană, nu
naţională, pe când candidaţii din România se autopromovează părtinitor drept
apărători ai intereselor naţionale, inducând în eroare un electorat puţin sau
deloc informat asupra prerogativelor lor".
"Candidaţii nu reuşesc să explice simplu, metodic, care este miza
alegerilor europene din România şi tendinţa de scădere a numărului
participanţilor la alegeri le pune piedici şi mai mari în a atinge un electorat
dezinteresat. Pe de altă parte, un număr mare de primo-votanţi (votanţi în
premieră - n.r.) pare să fie ţinta partidelor de extrema dreapta şi în Belgia,
şi în România", a spus ea.
Lobby-ul de ţară la Bruxelles
Iulian Comănescu crede în această privinţă că România ar putea avea o
capacitate de acţiune politică propriu-zisă mai mare.
"Să luăm cazul Schengen. Până la urmă, am obţinut ce am vrut, deşi pe
jumătate şi a durat foarte mult. Am fi putut să ne plasăm într-o poziţie de
negociere mai bună, prin diferite mecanisme diplomatice. Dar, la fel de bine,
am fi putut să nu obţinem nici un fel de Schengen nici în 2024. Iar asta mă
duce la lobby-ul propriu-zis sau la imagine", a declarat el.
Comănescu a adăugat că noi, românii, "avem o mare timiditate în a ne asuma
anumite merite, în primul rând faţă de noi înşine".
"De pildă, faptul că am scos milioane peste milioane de tone de cereale
ucrainene prin Constanţa. La Bruxelles s-au auzit doar intenţiile triumfale ale
Poloniei de a salva grâul ucrainean prin Gdansk, când de fapt el a ieşit prin
România în proporţie covârşitoare. La fel şi cu Schengenul: nu e o victorie
totală, vine târziu, dar totuşi vine pe jumătate. Cred că dacă am şti să ne
contabilizăm şi succesele, fie ele şi parţiale, am avea o imagine mai bună
despre noi înşine, pe care am fi capabili să o proiectăm", a afirmat
consultantul.
La rândul său, Dan Luca consideră drept "cheia proiectului european să
continuăm creşterea prosperităţii ţării şi a cetăţenilor, printr-o implicare
mai puternică la nivel european". De asemenea, în opinia sa, evoluţiile
legislative europene, fie că sunt în domeniul digital sau energetic, de
sănătate sau educaţie, trebuie văzute ca oportunităţi de dezvoltare economică
pentru ţările membre.
"În acest proiect trebuie să clădim o 'echipă România" eficientă. Ca
ţară membră UE, ai pârghiile politice europene să propui idei şi să avansezi
dosare. Aici apare importanţa comunicării structurate între românii din mediul
european şi cel naţional. Sugerez chiar o extindere a echipei româneşti la cei
care îşi derulează activitatea în segmentul de afaceri, deosebit de bine
reprezentat la Bruxelles. Un român care lucrează în Bruxelles la biroul afaceri
UE, la Shell sau ExxonMobil este o mină de aur pentru România, la fel cum este
un şef de unitate român de la DG Grow", a spus el, referindu-se la
Directoratul pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.
Daria Pîrvu vede situaţia în culori mai sumbre când vine vorba despre lobby-ul
de ţară, vorbind despre "lipsa unei strategii de ţară", "numiri
politice, fără merit, şi nepotisme" sau "lipsa transparenţei, a
dialogului şi a coordonării între instituţii".
Cum a evoluat reprezentarea României la Bruxelles în ultimii 5 ani?
Iulian Comănescu spune că în Parlamentul European România a avut o reprezentare
mai bună decât în alte mandate. "Partea proastă e că nu toţi
europarlamentarii buni se regăsesc pe liste eligibile în 2024 - dar asta nu mai
e atât vina lor, cât ţine de dezinteresul general faţă de problemele complicate
ale politicii europene", a declarat fostul jurnalist.
El a mai spus că în Consiliu a contat opţiunea pro-europeană clară a României,
"care creează o poziţie bună prin contrast cu ţări cu probleme ca Ungaria
sau ca Polonia, până nu demult".
"Cu privire la Comisie, mă voi abţine, fiindcă am fost implicat în cariera
comisarului european român care îşi încheie mandatul, Adina Vălean", a mai
spus el.
Expertul în afaceri europene şi comunicare strategică Dan Luca crede şi el că
"experienţa României, acumulată treptat, s-a reflectat într-o mai bună
evoluţie la Bruxelles", dar că "încă activăm sub potenţialul de
ţară".
"Mă refer aici la capacitatea unei ţări care matematic este a 6-a putere
europeană, dar care încă nu identifică toate oportunităţile. Dezvoltarea
capacităţii de a activa eficient la nivel UE este un deziderat al ţărilor
membre. România trebuie să continue implicarea, mai ales la nivelul pieţei
interne, unde expertiza românească este punctuală şi fără continuitate", a
pledat el.
Dan Luca a atras atenţia că "în anul 2027, la 20 de ani de apartenenţă la
UE, nu vom mai putea să ne plângem că suntem noi în peisajul UE", mai ales
în condiţiile în care "viitoarea extindere a UE va poziţiona România ca
ţară dezvoltată în UE, iar profilul fondurilor europene disponibile se va
schimba".
Daria Pîrvu crede că reprezentarea în PE a fost superioară prin "mai buna
pregătire în domeniul afacerilor europene, al negocierilor, a raportorilor
numiţi".
În ceea ce priveşte situaţia din Consiliu şi Comisia Europeană, "zarurile
par să fie jucate între luptătorii cu vechime şi experienţă".
"Dosarul Schengen ilustrează bine poziţia secundară a României, fără să
pară că ţara noastră ar putea influenţa în bine poziţia ei diplomatică", a
spus românca stabilită la Bruxelles de 23 de ani.
Candidaţii români în alegerile din Belgia
Expertul în comunicare Iulian Comănescu a explicat că diaspora românească din
Belgia e de două feluri, "gulerele albe", din zona instituţiilor
europene, şi "gulerele albastre", români veniţi aici la muncă din
diferite motive.
"Noi, cei din 'eurobulă', ducem un fel de existenţă paralelă faţă de
politica belgiană. Cei care lucrează nemijlocit la instituţiile europene nici
nu au cetăţenie belgiană, şi nici posibilitatea de a o primi, fiindcă nu
contribuie economic la societatea belgiană, ci sunt taxaţi în sistemul paralel
al instituţiilor. Îmi imaginez că prezenţa unor nume româneşti poate conta
pentru românii veniţi la lucru în Belgia, şi nu în instituţiile europene, mai
ales la alegerile locale - 'comunale', cum se numesc aici", a spus
Comănescu.
El a mărturisit că în ceea ce-l priveşte va vota candidaţi români la
europarlamentare într-o secţie de votare pentru diaspora, "deşi statul
belgian m-a invitat, ca rezident, să votez pentru candidaţi belgieni şi am
destui cunoscuţi care au decis la fel".
Potrivit lui Dan Luca, cetăţenii români sunt interesaţi de alegerile din
Belgia, dar şi de cele din România.
"Progresiv, românii din Belgia au început să se implice în alegerile de
aici, fiind în unele cazuri chiar candidaţi pe listele electorale ale
partidelor politice belgiene. La nivel regional şi naţional, procesul încă este
complex, dar la nivel local, de ani buni aveam candidaţi, unii reuşind chiar să
câştige mandatul de consilier local", a afirmat expertul în afaceri
europene.
El a mai spus că prezenţa românilor pe liste este un lucru bun, care
dinamizează alegerile.
"Comunitatea românilor din Belgia a crescut enorm în ultimii ani şi este
normal ca aceştia să se responsabilizeze, să intre în jocurile politicii
locale, iar compatrioţii lor vor aprecia că dispun de vectori reali de
reprezentare", a estimat Dan Luca.
Daria Pîrvu a explicat că asociaţia Rombel pe care o reprezintă organizează
înainte de alegeri "dialoguri electorale", pentru a aduce în faţa
electoratului candidaţii români din Belgia la alegerile europene, federale şi
regionale, apoi comunale, pe 13 octombrie, care sunt "urmărite şi
comentate cu mare interes de comunitate".
"Faţă de 2019, când nu s-a ţinut cont de prezenţa românilor pe liste, în
2024 interesul faţă de aceştia a crescut foarte mult, mai ales că există o
candidată româncă pe listele partidului de extremă dreapta din Flandra, Vlaams
Belang", a spus ea.
Daria Pîrvu a reamintit faptul că pentru alegătorii cu cetăţenie belgiană votul
este obligatoriu "de unde şi discrepanţa faţă de atitudinea românilor în
exercitarea acestei datorii civice".
Ea a relatat că românii se pot înscrie pe listele electorale pentru a vota în
alegerile federale şi regionale, dar că "puţini găsesc motivaţia de a face
acest demers administrativ în timp util".
"Odată înscrişi în registrul electoral, votul este obligatoriu şi
neprezentarea se amendează cu între 40 şi 200 de euro", a subliniat ea.
Daria Pîrvu a mai atras atenţia şi asupra faptului că lista pentru PE a
partidului Volt Belgia, în regiunea valonă, este condusă de românca Suzana
Carp, prima care a deţinut o astfel de poziţie.
Alegători la 16 ani
"Problemele legate de implicarea politică a tinerilor sunt aceleaşi peste
tot. De acest aspect au fost legate şi o serie de proiecte de comunicare
europeană la care am lucrat, cum ar fi Citizens' Panels, consultările
cetăţeneşti ale Comisiei, care au pus accentul pe tineri", a spus
consultantul în comunicare Iulian Comănescu.
El a afirmat că nu ştie cât de informaţi sunt tinerii belgieni faţă de alţi
concetăţeni, dar, a apreciat că "sigur ei sunt mai informaţi decât dacă nu
li s-ar fi oferit posibilitatea de a vota".
Comănescu a mai spus că la apariţia, în 2022, a legii care scădea limita de
vârstă la 16 ani "s-a declanşat o polemică referitoare la faptul că stânga
e favorizată prin apariţia alegătorilor foarte tineri. Dar, dincolo de asta, cu
siguranţă societatea are mai mult de câştigat în ansamblu".
La rândul său, Dan Luca a explicat că tinerii între 16 şi 18 ani pot să voteze
doar pentru alegerile europene.
El a spus că adolescenţii se consideră informaţi despre alegerile europene care
se derulează în Belgia şi a menţionat două acţiuni de apreciat în acest sens.
"În unele licee a apărut anul acesta un curs nou, la nivelul clasei a
XII-a, o materie despre partidele politice şi alegeri europene. Astfel s-a
predat structurat o curriculă apreciată de elevi. Al doilea proiect vine din
segmentul privat. Presa naţională (De Standaard) a lansat un quiz în care
tinerii sunt invitaţi să răspundă la 40 de întrebări. O analiză directă a
răspunsurilor le indică doctrina favorită şi chiar partidul care corespunde
valorilor asociate", a spus Dan Luca.
Daria Pîrvu spune că foarte puţine formaţiuni politice şi-au îndreptat atenţia
către aşa-numiţii "primo-votanţi" sau votanţi în premieră.
"Având acasă doi tineri care vor vota pentru prima oară în Belgia pentru
PE, am primit pe numele lor două scrisori electorale din partea Ecolo (Verzii
Europeni) şi Les Engagés (Fostul CDH - Partidul Creştin Democrat - afiliat
PPE), ambele partide promovând doar alegerile federale şi regionale, nu şi cele
europene", a declarat ea.
Românca consideră că nivelul este prea abstract pentru adolescenţii nevoiţi să
voteze şi reaminteşte faptul că votul iniţial trebuia să fie voluntar pentru
segmentul de vârstă 16-18 ani în Belgia, până să se decidă obligativitatea, în
decembrie 2023. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online:
Alexandru Cojocaru)
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu