Mi-a făcut o mare plăcere să lucrez împreună cu Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, pentru a publica un articol în Ziarul Financiar.
----
Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen,
și-a propus să consolideze competitivitatea economică a Europei, urmând o
agendă inspirată de rapoartele Letta și Draghi. În același timp, autonomia
strategică deschisă este un proiect ambițios care vizează întărirea capacității
UE de a acționa independent, menținând în același timp colaborarea
internațională. Succesul său depinde de capacitatea UE de a naviga între
interesele interne divergente și dinamica geopolitică globală.
La nivelul politicii de sănătate, cel mai probabil în
ziua de 11 martie 2025, Comisia Europeană va lansa "Critical Medical
Act" (Actul privind Medicamentele Critice), cu scopul declarat de a
consolida producția farmaceutică în UE. Documentul va acoperi medicamente
esențiale, în cazul cărora aprovizionarea insuficientă poate duce la consecințe
grave pentru pacienți și se va aplica și altor medicamente de interes comun.
Inițiativa va facilita investițiile pentru îmbunătățirea capacităților de
producție, dar și va permite achizițiilor publice să includă criterii legate de
securitatea și diversitatea aprovizionării.
Acest act ar urma exemplul "European Chips Act"
și "Critical Raw Materials Act", având ca scop reducerea dependenței
de țări terţe și încurajarea producției și aprovizionării în interiorul UE. De
asemenea, în 2020, în Statele Unite a fost introdus "Critical Medical
Infrastructure Right-to-Repair Act", care urmărea eliminarea anumitor
restricții legate de proprietatea intelectuală pentru repararea sau
întreținerea infrastructurii medicale critice, permițând copierea materialelor
de service necesare pentru astfel de activități în timpul stării de urgență
declarate COVID-19.
Un segment din politica de sănătate a Uniunii Europene
este din ce în ce mai mult privit ca o politică industrială europeană, având
obiectivul de a reduce dependențele externe, de a consolida capacitatea de
producție și de a asigura accesul la medicamente și tehnologii medicale
inovatoare. Având în vedere acest context, România, ca stat membru UE, joacă un
rol proactiv în aceastã dezbatere. Grupul de lucru inter-instituțional între
Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, înființat în luna mai a anului
2024, care include şi reprezentanți ai organizațiilor producătorilor de
medicamente, cu scopul stimulării investițiilor în producția de medicamente în
România, este în prima linie.
Actul privind Medicamentele Critice poate aduce beneficii
semnificative României în ceea ce privește securitatea sanitară, independența
strategică și dezvoltarea economică. Dorim să dezvoltăm capacități industriale
mai competitive pentru producția de medicamente. În ultimul an România a
inițiat demersuri pentru revitalizarea industriei farmaceutice, inspirându-se
din modelul de succes al Spaniei. O delegație a Ministerului Sănătății si a
grupului de lucru inter-instituțional s-a deplasat la Madrid pentru a discuta
accesul pacienților la medicamente, problematica medicamentelor critice şi
modalitățile de acordare de stimulente pentru industria farmaceutică pentru
extinderea capacitaților de producție si noi investiții, inclusiv pentru
producerea de materii prime.
Avem în vedere și dezvoltarea unui mecanism similar,
inspirat din industria farma, la nivelul segmentului de aparatură medicală.
România este deficitară în segmentul producerii aparaturii medicale, dar
potențialul si interesul investitorilor este mare.
Să nu uităm de investiția necesară în resursa umană calificată
pentru a continua dezvoltarea competențelor pentru o industrie medicalã
puternicã. Urmărim cu mult interes dezvoltările europene pe acest segment.
Ne implicăm pentru o viziune realistă asupra spațiului
european, iar țările candidate la statutul de membru UE, multe dintre ele
vecine ale României, trebuie capacitate încă de acum la transformările si
parteneriale economice necesare. Este bine de analizat conectarea mecanismului
UE la dezvoltarea segmentului de producție farmaceutică în țările
candidate. De exemplu, experții europeni consideră că începerea
negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE este un semnal bun din punct
de vedere al industriei farmaceutice. Republica Moldova poate avea o
creștere economică semnificativă pe acest sector.
Dorim dezvoltarea unui ecosistem de IMM-uri românești
care să poată sprijini marile companii, în special pe segmentul de furnizori de
componente, dar și de soluții digitale. Inițiativele trebuie bazate pe o
balanță corectă între companii mari și IMM-uri.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu