Despre bugetele asociațiilor din Bruxelles în articolul semnat astăzi în Ziarul Financiar.
---
La Bruxelles își desfășoară activitatea aproximativ 3.000
de asociații europene, organizații care adună în jur de 18.750 de angajați.
Deși rareori vizibile pentru publicul larg, aceste structuri reprezintă un
actor important în definirea politicilor Uniunii Europene. Un studiu publicat
de Euractiv în 2025 oferă o imagine detaliată asupra modului în care
funcționează, cum își stabilesc prioritățile și prin ce mecanisme își construiesc
relevanța.
Cifrele confirmă o realitate paradoxală. Peste jumătate
dintre organizații funcționează cu echipe de cel mult cinci persoane, iar doar
aproximativ 20% depășesc unsprezece angajați. Cu alte cuvinte, organizații care
au un cuvânt de spus în dosare europene importante lucrează în condiții de
resurse umane extrem de limitate. Această structură le face vulnerabile, în
special la probleme precum deficitul de personal și dificultatea de a menține
vizibilitatea publică.
Influența lor nu vine din resurse financiare sau
dimensiunea echipelor, ci din capacitatea de a comunica și de a construi
relații strategice. Conform studiului, 87% dintre organizații consideră
comunicarea și influențarea deciziilor drept principalele beneficii oferite
membrilor. Într-un spațiu mediatic competitiv, vizibilitatea a devenit un
indicator cheie al succesului. Totuși, 31% dintre asociații declară că
recunoașterea în mass-media este una dintre cele mai mari provocări.
Canalele de comunicare utilizate arată adaptarea la
contextul actual. 82% dintre organizații folosesc media de afaceri europene,
75% se bazează pe rețelele sociale, iar 56% pe presa de industrie. În paralel,
60% dintre ele apelează la contactarea directă a jurnaliștilor pentru a-și
asigura prezența în spațiul public.
Deciziile interne sunt împărțite între nivelul strategic
și cel operațional. În 44% dintre cazuri, consiliile directorale stabilesc
pozițiile de politică publică, în timp ce 47% dintre organizații lasă
direcțiile de comunicare strategică în responsabilitatea șefilor birourilor din
Bruxelles. În privința performanței, criteriile de evaluare nu se rezumă la
influența directă asupra legislației. Feedback-ul membrilor este considerat
esențial de 68% dintre organizații, acoperirea pozitivă în media contează pentru
38%, iar percepția generală a relevanței instituționale devine un indicator tot
mai frecvent.
Chiar dacă funcționează cu resurse limitate, comunicarea
beneficiază de investiții semnificative. Aproximativ jumătate dintre
organizații alocă anual peste 25.000 de euro pentru acest domeniu, ceea ce
însumează un buget de aproape 150 de milioane de euro. În plus, monitorizarea
politicilor europene și a mass-mediei atrage alte 24 de milioane de euro anual,
semn al atenției constante acordate adaptabilității la mediul politic și
informațional.
Concluziile studiului arată că asociațiile europene din
Bruxelles nu își bazează influența pe dimensiunea organizațională sau pe
resurse materiale consistente, ci pe calitatea comunicării și pe capacitatea de
a construi relații. Într-o Europă în care vizibilitatea și relevanța se câștigă
greu, succesul acestor organizații se definește prin coerența mesajelor,
implicarea membrilor și abilitatea de a rămâne conectate la procesul decizional
european.
Dan LUCA este expert în afaceri europene şi
comunicare strategică. Colaborează cu universități din Belgia și România, unde
predă cursuri despre asociaţiile europene.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu