Cine are ultimul cuvânt?

Am văzut recent cine se ocupă de comunicarea europeană la nivel instituţional, dar oare cei de la Bruxelles sunt cei care decid în totalitate atunci când se iau măsuri la nivel european?

Mecanismul de decizie european, este extrem de complex. Statele membre au desemnaţi Reprezentanţi Permanenţi, care se reunesc 5 zile pe săptămână, în cadrul întâlnirilor Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului de Miniştri. Mai mult de 90% din legislaţia europeană este discutată în cadrul grupurilor de lucru şi a sutelor de comitete de reprezentanţi, iar deciziile pe care aceştia le iau în secret, sunt în fapt, tot deciziile statelor membre.

Parlamentul European nu este cea mai importantă instituţie legislativă a UE, dacă urmărim declaraţia europarlamentarului danez, Jens Peter Bonde, recent ieşit la pensie - 70% dintre decizii se iau în spatele uşilor închise, pe baza intereselor statelor membre sau a companiilor private, eliminându-se asumarea responsabilităţii faţă de cei 500 de milioane de cetăţeni europeni.

2009, ca an electoral, oferă posibilitatea apropierii de cetăţean. Oportunitatea în perioada pre-electorală este simplificarea comunicării, şi axarea pe transmiterea informaţiilor cu adevărat relevante pentru acesta. În iunie, sunt invitaţi la vot, dar oare au înţeles alegătorii europeni ce trebuie să voteze, ştiu până unde merge puterea de decizie a deputaţilor pentru Parlamentul European?

Dan LUCA / Bruxelles