Părăsirea țării în
căutarea unui loc de muncă a generat multiple schimbări în societatea și
economia românească în ultimii ani, aprecia Gheorghe Băcanu, într-un material Capital. Trecând
peste consecinţele acestui fenomen, care este normal să aibă atât părţi pozitive,
cât şi negative, Băcanu lansa câteva întrebări în legătură cu revenirea în țară
a românilor plecați la muncă.
“Vor genera
în societatea românească schimbări profunde? Vor aduce în țară modelul
cultural din statele unde au lucrat? Ce model de management va fi învingător?
Cel latin, cel anglo-saxon, cel nordic sau cel german? Vor aduce atitudinea
față de muncă din țara respectivă sau se vor readapta la modelul dâmbovițean?”
La fel de interesantă este analogia cu perioada exodului românilor spre vest, în secolul XIX. “Societatea
românească de atunci, aflată în criză, a sperat că „Bonjuriștii“ vor fi un
factor reformator. Acum, la aproape două secole distanță, așteptările
noastre se leagă de acești concetățeni care au avut curajul să-și ia
destinul în propriile mâini. Ei sunt speranța noastră și, totodată, alternativa
la modelul mioritic de management. Pentru a se produce schimbarea e, însă,
nevoie de o masă critică de oameni care o doresc și pot contribui la realizarea
ei”.
Important este însă
să găsim modalităţile
eficiente prin care cei plecaţi pot să fie “repatriaţi”, dar să nu uităm că,
inclusiv din afara graniţelor ţării, Diaspora română poate întreţine cu patria
mamă o relaţie de tip “win-win”.
Nu putem persista în greşeala majoră de a considera că există “două
Românii”.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu