Împreună cu eurodeputatul Victor Negrescu am
publicat astăzi un
material în Ziarul Financiar.
---
Privim cu mult interes economia viitorului şi ne întrebăm
legitim cum putem să fim pregătiți pentru evoluțiile următoare dincolo de
speculații și incertitudini. Varietatea provocărilor, de mediu, geopolitice sau
sociale, pe care le avem în față, face dificilă planificarea și adaptarea
pentru actorii economici prea puțin conectați la nivel internațional.
Aderarea României la Uniunea Europeană permite însă
operatorilor economici din țară să își reducă vulnerabilitatea, având acces la
oportunități suplimentare și la o piață mai mare. Din păcate, nu fructificăm
suficient acest potențial. Este nevoie de o participare mai amplă la
structurile reprezentative sectoriale, atât pentru a avea acces la informații
cât și pentru a promova interesele și viziunea privind politicile europene,
deoarece, la Bruxelles, se decide viitorul pieței interne și se discută multe
subiecte care determinã reglementările din fiecare domeniu.
Dar să nu ne facem iluzii că acest lucru se poate
întâmpla de la sine. Este nevoie de voință, determinare și resurse alocate
corespunzător. În mai toate statele europene, guvernele sau autoritațile
regionale și locale au impulsionat participarea activă a mediului de afaceri la
nivel european, primul pas fiind alocarea de fonduri, chiar și europene, pentru
dezvoltarea capacității interne.
Pornind de la aceste premize lansăm provocarea către
industria românească să se racordeze la subiectele europene făcând o scurtă analiză
a unora dintre structurile naționale care ar avea potențial să reușească să se
impună la Bruxelles.
De exemplu, pe zona politicii energetice, avem un
eveniment de succes, Romanian Energy Forum, dar potențialul este mult mai mare
dat fiind faptul că Institutul Național Român pentru Studiul Amenajării și
Folosirii Surselor de Energie (IRE) este membru al Eurelectric, asociație care reprezintă industria
europeană de energie electrică. În prezent sunt doar trei persoane în
secretariatul din București, dar nevoile sunt enorme pe componenta europeană,
dacă ne gândim doar la complexitatea dosarelor: tranziția energetică,
proiectarea și reglementarea pieței, resursele europene disponibile pentru zona
de energie, digitalizarea și inovarea, infrastructura rețelelor și
interconexiunile sau electrificarea și cuplarea sectorului.
Un alt exemplu sectorial de notorietate este Asociația
Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), reprezentată în Digital
Europe, cea
mai importantă asociație care reprezintă industriile în transformare digitală
din Europa.
În echipa de la București sunt acum opt persoane, dar doar o persoană acoperă
legislația UE.
În consecință, este nevoie de un mecanism instituțional
de suport al dezvoltării capacității instituționale pe dimensiunea europeană,
axat, în special,
pe resursa umană. Se pot crea programe de formare cu experți recunoscuți la
nivel european sau burse profesionale de studiu prin care se poate face o
aprofundare rapidă privind subiectele europene. O astfel de inițiativă poate fi
generată de autoritățile competente, dar suntem convinși că sectorul privat ar
putea investi direct în aceste formate de dezvoltare.
Este recomandabil să avem o viziune clară asupra
obiectivelor de țară, cu ținte sectoriale clare și o coordonare eficientă și
flexibilă. Nu le putem face pe toate din prima, dar un plan etapizat este
oportun. Primul pas ar fi să realizăm împreună cu actorii relevanți analize de
impact asupra deciziilor europene sectoriale chiar în primele etape ale procesului
decizional, încetând să mai venim cu reacții întârziate cu privire la subiecte
care au fost pe larg dezbătute înainte.
Este important de precizat că, de regulă, de la
formularea unei idei până la construcția unei reglementări europene, avem
perioade lungi de consultări ce pot dura luni bune sau chiar ani, iar varianta
propusă spre aprobare poate fi influențată de un simplu cuvânt bine introdus
într-un studiu realizat de instituțiile europene.
O altă idee ar fi de a stimula companiile mari cu capital
de stat românesc să deschidă un birou de reprezentare la Bruxelles. Acțiunea poate
fi realizată, pentru început, de companiile din energie. Transgaz a început deja, dar timid. Nuclearelectrica
are o conducere implicată, dar e nevoie reprezentanți permanenți. Trebuie
trecut rapid de la etapa prezenței fizice la creșterea accelerată a capacității
de reprezentare printr-o cooperare mai bună și integrată, pornind de la
comunicare până la proces decizional, între instituțiile de resort, Ministerul
Afacerilor Externe, Reprezentanța Permanentă a UE, europarlamentari, românii
din instituțiile europene sau din asociațiile reprezentative și companiile
prezente la Bruxelles.
Un exemplu concludent este cel al polonezilor pe zona de
energie. Au pornit cu Asociația
Poloneză de Electricitate (PKEE), care a deschis biroul la Bruxelles în 2014,
iar apoi, Corporația PGE (membru al PKEE), și-a lansat propria reprezentare în
2019.
Se pot deschide reprezentanțe și pentru sectoare de nișă
din România, de exemplul cel al industriei extractive de materii prime sau cea
prelucrătoare. Un caz recent este al companiei ALRO Aluminium Slatina. Sunt și
companii din domeniul farma care ar avea un potențial enorm să deschidă un
birou la Bruxelles. Desigur, trebuie un buget consistent pentru acest
exercițiu.
Este bine ca asociațiile naționale românești să aibă cel
puțin o persoană la Bruxelles, dar trebuie să se asigure că selectează cei mai
buni reprezentanți pentru acest tip de activitate care este destul de diferit
de ce se întâmplă în țară. Interesant este că avem tot mai mulți români care
lucrează pentru asociațiile europene de care nu profităm suficient.
Biroul din Bruxelles poate să ajute companiile din
România și în accesarea fondurilor europene, în special prin programele ce
prevăd competiții europene precum Horizon Europe, Digital Europe sau InvestEU.
De exemplu, compania germană Siemens are un birou de reprezentare la Bruxelles,
dar și unul separat pentru accesarea finanţărilor europene.
Potențialul există. Atât în țară cât și la Bruxelles.
Ține de noi să profităm de contextul favorabil și de dorința instituțiilor
europene în a afla ce se întâmplă la noi în regiune pentru a ne racorda
economia la subiectele europene și astfel anticipa mai bine evoluțiile și
construi o umbrelă, inclusiv prin reglementări, care să ne protejeze de
incertitudini.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu