Nu din cauza obiceiului românesc de a “sparge” seminţe la meci, în faţa blocului sau la o ieşire la iarbă verde, s-a dovedit atractivă cercetarea şi ameliorarea soiurilor de floarea soarelui în România, ci datorită potenţialului agricol al ţării.
Atât situaţia economică, cât şi experienţa în agricultură a României, a favorizat imediat după 1989 intrarea pe piaţa locală a celor mai mari producători mondiali de seminţe şi substanţe pentru tratamente agricole. În 1992 asistam la deschiderea filialei din România a companiei americane Pioneer, urmată de BASF (1993), Syngenta (1995) şi Monsanto în 1996 (în condiţiile în care americanii aveau încă din 1975 o reprezentanţă tehnică din România).
În altă ordine de idei, în federaţiile puternice din agricultură regăsim acum şi nume româneşti, încă o dovadă a faptului că interes există.
Şi dacă este vorba de seminţe, Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material săditor din România este acum membră a European Seed Association.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu