Dan LUCA – mesaje către România la Radio Cluj

Recent am avut plăcerea să fiu din nou în direct la Radio Cluj, în cadrul emisiunii “Faţă-n faţă”, participând la o dezbatere despre cum este văzută România contemporană de la Bruxelles.

Subiectele abordate s-au poziţionat în jurul “discursului istoric” al Preşedintelui Comisiei Europene susţinut săptămâna trecută la Strasbourg despre “Starea Uniunii”, dar au fost legate şi de situaţia României în contextul european actual, cu accent şi pe vizitele recente ale premierului Ponta şi respectiv preşedintelui Băsescu la Bruxelles.

Este foarte interesant mesajul lui Barroso: “Europa are nevoie de o nouă direcţie care nu poate fi bazată pe idei vechi. Europa are nevoie de o nouă gândire. Să nu ne temem de cuvinte, avem nevoie să ne îndreptăm către o federaţie de state”.

Cuvântul la ordine – o mai bună integrare europeană. Vorbim tot mai mult despre uniune politică şi uniune fiscală, paşii necesari fiind: uniune bancară, uniune fiscală, uniune politică.

Interesante acum vreo două luni ideile dnei Reding: "Ne vom păstra diversitatea culturală şi lingvistică. Dar avem nevoie de un Guvern puternic şi de un Parlament altfel structurat - eventual bicameral. Poate ar fi bine să existe un Parlament ales prin referendum şi o cameră a ţărilor, în care fiecare stat să fie reprezentat în mod egal. Şeful Guvernului European ar trebui ales în mod direct de către reprezentanţii popoarelor. Aceasta ar fi democraţia parlamentară de care avem nevoie în Europa".

În comparaţie cu sistemul federal american, liderii europeni sunt aleşi în spatele uşilor închise. Este o lipsă de transparenţă în care comisarii “stau la cutie”. Trebuie să existe o mult mai mare preocupare pentru ce fel de lideri are UE? Ce fel de alegeri?

Barroso adăuga o idee foarte interesantă: “Trebuie să recunoaştem că dezbaterile au loc în primul rând între partidele naţionale, însă trebuie să întărim rolul partidelor europene pentru a întări dezbaterea pan-europeană. Cer partidelor politice să accepte acest pas şi pasul următor de a europeniza alegerile naţionale”.

Oficialii de la Berlin şi Varşovia au argumentat ideea alegerilor directe pentru desemnarea liderilor Uniunii Europene de către cetăţeni, pentru a face faţă euroscepticilor alimentaţi în special de către criza datoriilor.

Reacţia liderului socialiştilor europeni, Sergei Stanishev, a venit repede: “Ne întrebăm ce face partidul dlui Barosso, EPP, în această direcţie? Doar la nivelul PES avem o dezbatere reală şi un calendar pentru alegerea candiatului european”.

Bruxelles-ul este o poză complicată, iar România nu face ca această imagine să fie mai clară. Constituţia va trebui modificată astfel încât să rezolvăm toate problemele de ambiguitate cu care ne-am întâlnit în aceşti ani. De exemplu, cine merge la Consiliul European? Este politica europeană considerată de competenţa internă sau politica externă? Terminăm cu alegerile din decembrie 2012 şi apoi 2013 este cel mai bun moment pentru revizuirea Constituţiei.

Să fim sinceri, României îi lipseşte un management al politicilor europene. România trebuie să se ‘muleze’ pe ceea ce se întâmplă în UE. Sunt anumite valori dezvoltate, o filosofie europeană la care şi România trebuie să se conformeze.

Fondurile europene sunt în strânsă legătură cu performanţele României în domeniul comunitar. Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. Este nevoie de un nou program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană”. Din cele enumerate în punctele precedente, este clar că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate. Este necesară în primul rând crearea unor noi poziţii în adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), persoane responsabile în a fluidiza relaţia România – UE.

Este nevoie de a privi realist spre Europa. Să nu mai reacţionăm ad-hoc. Să privim spre viitor. Naţionalismul şi atacurile la persoană nu ajută. Şi cred că este cazul să mai terminăm cu cuvinte grele, gen “lovitură de stat”, “dictatură”, “ruperea statului de drept”. Cei care le folosesc trebuie să judece de 10 ori înainte. De dragul de a lupta pentru o clauză politică, ajungem la o luptă (de multe ori doar mediatică) care sperie şi dă în ridicol în acelaşi timp. România nu a înţeles încă foarte bine că trebuie să se recalibreze pentru statutul său de membru important în spaţiul comunitar şi că nu s-a adaptat încă la jocul foarte complex al afacerilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles