Grupurile de interes sceptice asupra strategiei de comunicare a UE

Numeroase studii realizate despre Uniunea Europeană evidenţiază în egală măsură rolul central în procesul de luare a deciziei UE, al oficialităţilor nealese şi necesitatea “europenizării” comunicării publice. Mai mult decât atât, pentru a învinge lipsa de recunoaştere a legitimităţii UE şi a implicării cetăţeneşti, este necesar să existe o legătură a structurii instituţionale şi a procesului de luare a deciziilor cu implicarea activă, legitimitatea şi acceptarea din partea cetăţenilor. Nu există grupări politice ale întregii Uniuni Europene şi în consecinţă orice referendum sau orice alt tip de alegeri organizate la nivel european, vor fi mereu văzute printr-un filtru naţional. În plus, mobilizarea la nivel european a actorilor europeni transnaţionali rămâne greu de realizat.

170 de federaţii europene au răspuns anchetei conduse de EurActiv în lunile octombrie-noiembrie 2008. Scopul a fost aflarea ultimelor tendinţe ale scenei afacerilor publice europene. Printr-o întrebare deschisă experţii în comunicare din cadrul grupurilor de interes, au fost invitaţi să îşi exprime şi părerea, din perspectiva de cetăţean, despre ce cred că ar trebui să facă UE pentru o mai bună comunicare cu cetăţenii.

Impresia generală exprimată de grupurile de interes a fost foarte critică. Comunicarea UE a fost adesea descrisă ca încărcată de prea mulţi termeni “jargon european” şi prea centralizată de la Bruxelles. Problema subliniată a fost, deloc surprinzător, aceea a ineficienţei comunicării UE. Ca şi o consecinţă a acestui lucru, se pare că doar informaţiile negative pot să pătrundă pe scenele naţionale. De aici, lipsa echilibrului atunci când se discută despre UE la nivel naţional. Ca şi o contribuţie la dezbatere, grupurile de interes oferă câteva idei pentru rezolvarea acestei probleme ce persistă la nesfârşit în ceea ce priveşte comunicarea dintre UE şi cetăţeni. UE trebuie să îşi revizuiască cumunicarea în sensul unei orientări spre cetăţean.

În primul rând, UE trebuie să îşi simplifice mesajele. UE trebuie să exprime un mesaj mult mai uşor de înţeles, corelat cu problemele cetăţenilor şi cu capacitatea acestora de percepere. Cu alte cuvinte, trebuie evitată folosirea limbajului tehnic. Respondenţii au insistat asupra abordării mult mai concrete a problemelor şi politicilor UE şi accentuarea în comunicare a problemelor care îi afectează în mod direct pe cetăţeni.

Pentru o comunicare profesională, respondenţii sunt de părere că Uniunii Europene îi lipseşte o strategie de comunicare reală şi adaptată. Ei sfătuiesc UE să apeleze la consultarea unor profesionişti în comunicare şi experţi în Relaţii Publice. În plus, după cum au afirmat, mijloacele de comunicare UE nu par deloc adaptate. A fost subliniată necesitatea unei mai bune utilizări a media, într-o manieră mult mai simplă şi mai practică. Ei au adăugat că UE trebuie să se exprime într-o voce unică şi să construiască parteneriate cu organizaţiile umbrelă. Pe lângă acestea, rolul grupurilor de interes este esenţial, dar iniţiativa de asigurare a transparenţei europeane (ETI) a creat o distanţă între UE şi primele menţionate.

În final, mesajul este că UE trebuie să fie mult mai prezentă la nivel naţional, printr-o mai bună utilizare a media. Cu toate acestea, respondenţii evidenţiază faptul că nu există o sferă publică europeană înafara Bruxelles-ului. De exemplu, media naţională pare să nu fi părăsit sfera publică naţională. Prea puţine personalităţi europene sunt prezente la dezbaterile de la televiziunile naţionale. Comunicarea UE trebuie să fie decentralizată. Conform răspunsurilor primite, focalizat la nivel local/naţional, comunicarea implică crearea de parteneriate cu entităţile locale, respectiv cu cele naţionale.

Pentru a concluziona, respondenţii au atins trei puncte esenţiale:
- Primul, UE trebuie să ofere cetăţenilor o imagine pozitivă şi uşor de înţeles, în ceea ce priveşte activităţile sale; cu alte cuvinte, să fie transparentă, cuprinzătoare şi accesibilă;
- Al doilea, UE are nevoie să construiască o strategie de comunicare care să o aducă mai aproape de viaţa zilnică a cetăţenilor. Acest lucru presupune emiterea informaţiilor dincolo de graniţele capitalei europene;
- Iar al treilea, Uniunea Europeană trebuie să restabilească echilibrul la nivel naţional, prin decentralizarea comunicării şi construirea de parteneriate cu entităţile naţionale.

Pentru pregătirea alegerilor europene din 2009, strategia de comunicare a UE rămâne primordială şi trebuie gestionată cu mare atenţie, în topul celorlalte subiecte de interes european.

Dan LUCA / Bruxelles