Dan LUCA – articol în Făclia – Dezbaterea „Viitorul UE şi România” se lansează la Cluj

Traversăm o perioadă istorică în care pe scena europeană se dezbat intens diferitele scenarii posibile pentru viitorul UE. România nu poate să rămână pasivă, motiv pentru care, invităm la reflecţie şi dezbatere! Primul eveniment din cadrul “Opinia României despre viitorul UE” va avea loc la Cluj. Mai multe despre aceasta puteţi citi într-un articol publicat de Făclia.

………

La scurt timp după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 1 decembrie 2009, au apărut deja revendicări, în sensul modificării prevederilor acestuia, dînd naştere unei crize instituţionale, care a continuat în ultima perioadă cu divergenţele legate de soluţionarea crizei, în special din zona euro. Europa pare tot mai fragmentată între adepţii diferitelor variante de redresare propuse de liderii europeni, deşi, pentru toţi, “cuvîntul de ordine”  este “o mai bună integrare europeană”. Vorbim tot mai mult despre uniune politică şi uniune fiscală ca piste de ieşire din criză.

Alegerile din Italia (februarie) şi Germania (septembrie), prevăzute pentru acest an, vor influenţa cu certitudine “pulsul european”.

În următorii trei ani vom asista la o dezbatere intensă despre viitorul UE, care ar putea culmina cu o Conferinţă Interguvernamentală (IGC) în 2015, în pregătirea unui nou tratat constitutiv. Poziţionarea statelor membre în ecuaţia europeană este determinantă pentru această dezbatere.  În mediile europene se conturează idei noi: o structură instituţională nouă, cu un posibil Guvern de tip federal, o a doua Cameră a Parlamentului European (actualul Consiliu?), alegeri primare la nivelul principalelor partide europene şi candidaturi deschise pentru poziţiile de vîrf din Uniunea Europeană.

Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, declara că vede “integrarea europeană” ca soluţie la problemele cu care se confruntă Uniunea în ultimii ani. Există voci care consideră federalismul în Europa ca fiind o direcţie greşită. De ce? Exemplul succesului modelului american din perioada hamiltoniană implică existenţa pîrghiilor instituţionale necesare şi a delegării şi repartizării clare a competenţelor pentru gestionarea resurselor financiare.

Marea Britanie pare să se simtă “incomodată” de situaţiile în care nu poate decide, atunci cînd trebuie să urmeze hotărîrile Bruxelles-ului. Discuţiile pentru renegocierea poziţiei Marii Britanii în UE vor influenţa semnificativ “faţa” Uniunii. De partea cealaltă, personalităţi “cu greutate” istorică, precum Jacques Delors, au considerat că Marii Britanii i s-ar putea oferi statutul de „membru asociat al UE”. În context, Berlinul este din ce în ce mai angajat pentru calea “europeană”. Discursul cancelarului Angela Merkel abordează tot mai frecvent tema integrării, cu accent pe beneficiile cetăţeanului european. Germania este una din marile susţinătoare ale Noului Tratat European.

Odată cu urgenţa necesităţii depăşirii crizei financiare, atenţia se îndreaptă spre integrarea europeană. Ţările europene, din zona euro, din afara ei şi statele non-UE, îşi reevaluează relaţia cu Uniunea Europeană. Germania forţează soluţia unei integrare economice şi politice mai aprofundate şi doreşte mai multă putere pentru Uniunea Europeană. Franţa împărtăşeşte în principiu această poziţie. Există, totuşi, tensiuni cu Germania în privinţa măsurilor de austeritate şi temeri faţă de pierderea influenţei franceze în UE. Marea Britanie reevaluează în general implicarea sa. Este împotriva tuturor creşterilor bugetare a UE, insistînd pentru păstrarea unei Europe care să aibă în centru piaţa internă, fără mai multă integrare în direcţia unei uniuni fiscale sau politice. Rusia încercă să se poziţioneze ca un partener economic de încredere, în special în domeniul furnizării energiei. Alături de Ucraina, caută o relaţie bazată pe acorduri economice privilegiate cu Uniunea Europeană.

România este unul dintre cele 25 de state membre UE care au decis să semneze Tratatul Fiscal. Unde se plasează însă România în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general? Care este rolul cheie al României în acest proces de transformare, ce am putea cîştiga şi care ar putea fi pierderile? Ce idei, ce bune practici ar putea sugera România pentru ameliorarea arhitecturii instituţionale şi a funcţionării UE? Ce dificultăţi a întîmpinat în scurta perioadă de 6 ani de membership? Ce soluţii ar fi pentru surmontarea lor? Cît poate influenţa interesul românesc dezbaterea despre viitorul Europei? Cum şi în ce mod? Care este acest interes în context european? Acestea sînt doar cîteva întrebări care suscită interesul unei dezbateri la nivel intern în contextul descris anterior.

Ce va însemna pentru România, ca stat membru, un nou Tratat al UE? Vasile Puşcaş consideră că ar fi “o nouă şansă de a se europeniza intern sau o altă simulare de schimbare, doar pentru ca anumiţi lideri români să se asocieze cu unul sau altul dintre puternicii Europei”.  Noua guvernare din România a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii în România, dar şi în privinţa regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aceste schimbări vom vedea poate deja în 2013. Calibrarea actuală a portofoliilor din Cabinetul Ponta, axat, aşa cum spunea şi premierul, pe structura Comisiei Europene, denotă deja o nouă abordare, sectorială, atît de necesară stadiului actual al ţării noastre.

Credem că este foarte important ca dezbaterea despre România şi regiunile sale, ca orice dezbatere internă, să fie racordată la actuala dezbatere despre viitorul instituţiilor europene. Pentru că Europa nu mai este demult politică externă, ci parte a politicii interne a fiecărui stat membru. De aceea invităm la reflecţie şi dezbatere!

Încercăm să găsim răspuns la aceste întrebări formînd un consorţiu pe axul Bruxelles –Bucureşti – Cluj, implicînd atît societatea civilă organizată, cît şi lumea academică interesată de acest subiect. Partenerii unui proiect atipic, care încearcă să ţină ancorată România la dezbaterea contemporană sînt: Facultatea de Studii Europene Cluj, Institutul de Cercetări Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, GrupRomânia Bruxelles, Clubul “România-UE” – Bruxelles şi “Casa Europei” Cluj.

Intenţionăm să avem trei evenimente: Cluj (februarie), Bruxelles (mai) şi Bucureşti (octombrie), iar obiectivul principal este lansarea unei discuţii despre viziunea României asupra construcţiei europene implicînd românii din ţară şi Bruxelles. Se doreşte prezentarea unui document final în luna octombrie 2013: “Opinia României despre viitorul UE”.

Prima dezbatere, conferinţa “România şi viitorul instituţiilor europene”, va avea loc vineri, 15 februarie 2013, ora 10:00, la Cluj, în incinta Facultăţii de Studii Europene. Au confirmat prezenţa la dezbateri: Nicolae PĂUN – decan la Facultatea de Studii Europene Cluj-Napoca, Diana IANCU – decan la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul SNSPA Bucureşti şi Vasile PUŞCAŞ – coodonatorul Institutului de Cercetări Europene Cluj-Napoca. Dacă sînteţi interesaţi să participaţi, nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa info@casaeuropei.com.

Dan LUCA / Bruxelles