Dan LUCA – articol în Făclia – “Migraţia forţei de muncă în era globalizării”

În cel mai recent material pe care l-am semnat pentru ziarul clujean Făclia, am atins subiectul migraţiei forţei de muncă, şi am insistat pe situaţia românilor pe piaţa forţei de muncă europeană..

Redau în continuare articolul integral, publicat miercuri, 4 decembrie:

...........

Ce înseamnă migraţia forţei de muncă în era globalizării? Ceva cît se poate de firesc, mai ales că mobilitatea este mult facilitată şi de avîntul tehnologic, de noile abordări pe piaţa muncii şi sprijinită de politicile europene.

Dar ce aşteptări au românii care vor să se repatrieze? Dacă ne referim la administraţie, aşteptările românilor din străinătate de la Statul român sînt ca acesta să vegheze ca drepturile omului şi drepturile de cetăţeni ai UE să le fie respectate de ţara adoptivă: accesul la justiţie, accesul la educaţie, accesul la asistenţă medicală şi socială, accesul la piaţa muncii sau echivalarea diplomelor şi competenţelor. Privită din afara României, infrastructura este deficitară.

Sănătatea este un punct critic al calităţii vieţii în România. Există o lipsă de transparenţă şi o serie de semne de întrebare în ce priveşte: ce asigurări există în România, ce se rambursează sau ce drepturi ai ca cetăţean român în propria ţară. Multe ţări au strategii clare pentru ca, după pensionare, cetăţenii să se repatrieze “cheltuind pensia în ţara de origine”. Nu există o astfel de viziune în România. Există o lipsă de vizibilitate privind pensiile aferente anilor deja lucraţi în România – mai multă claritate în această privinţă poate contribui la recîştigarea încrederii în autorităţi.

Emigraţia în masă din ultimele două decenii îşi arată astăzi “preţul’’ scump pentru România. Dacă în marile oraşe fluxul migraţiei rămîne încă pozitiv, satele sînt depopulate, în special în sud şi est, comunitătile confruntîndu-se cu propriile lor tragedii sociale. Copiii care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate sînt de ordinal sutelor de mii. Migratia românilor provoacă îngrijorare şi în rîndul angajatorilor de la noi, care se văd nevoiţi să-şi acopere deficitul de talente prin importuri de personal specializat. Reprezentanţii companiilor se plîng că Germania, Spania şi Italia sînt principalele state care “fură” muncitorii români calificaţi.

Dar, în context larg european, trebuie să recunoaştem că migraţia are un rol pozitiv pentru ţările adoptive! Recent, în incinta Parlamentului European de la Bruxelles, am avut plăcerea să moderez conferinţa “Migraţia forţei de muncă”. Punctul de plecare al dezbaterii a fost un studiu realizat de Operations Research, care prezintă rezultatele unui sondaj de opinie privind migraţia forţei de muncă, cu accent asupra migraţiei românilor în Uniunea Europeană, ale cărui concluzii vin să îi combată pe cei care încearcă să îi denigreze pe români.

Precizam cu această ocazie că îi cunosc bine pe compatrioţii noştri care lucrează în Belgia în construcţii sau menaj, sau care sînt studenţi sau conduc firme de succes în Uniunea Europeană. Sunt oameni extraordinari! Aceştia se implică activ în viaţa comunităţii din ţara de adopţie, creînd adevărate punţi între România şi ţările unde ei muncesc şi trăiesc acum.

Apropo de momentul deschiderii porţilor pentru români la începutul anului viitor, insist să subliniez că acest 1 ianuarie trebuie bine pregătit. Nu putem doar să aşteptăm data de 1 ianuarie 2014 – e nevoie de o campanie de informare atît pentru cei din ţară, cît şi pentru cei care sînt plecaţi, despre ceea ce înseamnă acest moment care va deschide dreptul de a lucra în UE pentru cetăţenii români. Cred că dacă ei vor cunoaşte mai bine legislaţiile din ţările respective, drepturile şi obligaţiile, vom avea un succes al acestui 1 ianuarie 2014, aşa cum vedem că se întîmplă în ţări ca Italia, unde piaţa este deja deschisă şi nu sînt conflicte sociale.

Personal, consider că nu va exista o discriminare a românilor pe piaţa muncii în ţările europene după 1 ianuarie 2014. Iar dacă vor apărea totuşi astfel de situaţii sînt mecanisme de a le semnaliza, atît la nivel local, naţional şi european, pentru că avem aleşii noştri în Parlamentul European, dar sînt şi ambasadele şi consulatele.

Dan LUCA / Bruxelles