Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “Investiţia în infrastructură. De ce acum mai mult ca oricând?”

Infrastructura este în sine un factor care atrage noi investiţii şi investitori. Lipsa acesteia îngreunarea dezvoltării pe alte sectoare strategice. Despre acest subiect, vizând situaţia din România, scriam în cel mai recent material publicat de Ziarul Financiar.

Puteţi citi în continuare articolul integral:

............

Investiţia în proiecte de infrastructură e mai necesară ca oricând. După ce am  pierdut anii 1990 - în timp ce colegii de Vişegrad Plus i-au fructificat - iar în anii 2000  ne-am mişcat cum am putut, acum nu mai este timp de pierdut dacă vrem să nu  pierdem oportunităţile economice ale deceniului.

Riscăm să fim frânaţi economic, căci accesul dificil şi drumurile de proastă calitate nu ajută deloc procesul investiţional. În acest context, planul guvernamental recent anunţat ar trebui salutat şi corelat cu planurile europene. În primul rând, trebui să cheltuim eficient banii şi să absorbim cât mai mult din fondurile europene de profil. Totodată, trebuie să executăm masterplanul de transport, pentru a aduce investiţii stabile, pentru a oferi o dezvoltare predictibilă. În acelaşi timp, e necesar un echilibru între drumuri cu interes strategic pentru economie şi cele care favorizează dezvoltarea turismului.

În ceea ce priveşte priorităţile regionale, ca ardelean, îmi doresc o Transilvanie  bine conectată la drumurile vestice, dar în acelaşi timp îmi doresc un drum bun  spre Moldova şi un drum de calitate (pe care transportul să mearga între Nădlac şi  Constanţa) care să lege Nădlac de Constanţa.  “TEN-T” este cuvântul cheie, raportat la Europa. Practic e vorba de coridoarele  europene, coloana vertebrală de transport a Europei.

E important să fim bine  conectaţi la această coloană, asta dacă nu vrem să ne fim doar o coastă de izbelişte. În fond, rolul TEN-T e tocmai promovarea creşterii economice şi competitivităţii, conectarea Estului cu Vestul - să facem dintr-un set de lucrări naţionale o adevărată  reţea strategică europeană, pe 9 coridoare: două nord-sud, trei est-vest, patru  diagonale. Aici sunt la bătaie fondurile de coeziune, pe care trebuie să le absorbim  mai bine.

Potrivit Comisiei Europene, finanţarea infrastructurii de transport se va tripla în  perioada 2014-2020 până la 26 miliarde euro. Este o oportunitate pe care România  nu îşi poate permite să o scape, şi este important ca efortul să fie transpartinic,  bazat pe viziune strategică în interes naţională şi nu pe tactica critică, de dragul  oportunităţii politice.

La începutul lui decembrie a fost lansată strategia de autostrăzi  până în 2018, un pas înainte pentru dezvoltarea României. Scopul este, potrivit  premierului Ponta "să unim practic toate regiunile istorice şi să asigurăm ieşirile la  graniţele spre Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova". Desigur, orice strategie este perfectibilă, dar este important că lucrurile se mişcă, şi trebuie să se mişte cu cât mai mare viteză, dacă vrem să recuperăm decalajele de infrastructură comparativ cu celelalte state din formatul Vişegrad Plus.

România are în prezent 500 de kilometri de autostradă, 230 km inauguraţi în anii  2012 şi 2013. Dacă beneficiem cu adevărat de deblocarea Programului Operaţional  Sectorial de Transport şi absorbim cât mai mulţi din banii europeni, românii vor avea  drumurile mult aşteptate în următorii ani. De asemenea, avem nevoie de proiecte  mai puternice în regim de parteneriat public-privat. O urare se impune pentru 2014:  drum bun pe calea dezvoltării infrastructurii din România. E atâta nevoie...

Dan LUCA / Bruxelles