joi, 24 februarie 2022

Dan LUCA – pentru al 10-lea an consecutiv la KU Leuven


Povestea a început acum 10 ani, când am fost invitat de profesorul Lut Lams să am prima prelegere la prestigioaza universitate din Leuven. Au fost 7 ani în care am inteactionat cu studenții în format clasic, în sala de curs. În ultimii doi ani am avut prezentările online, iar anul acesta a venit o nouă premieră.

 

Cursul predat astăzi a fost în format hybrid, 15 de studenți fiind în sala și alți 10 online. Pentru a interacționa cu ambele grupuri, am fost practic cablat, cu microfon portabil amintind de concertele Madonnei din anii ‘90.

 

A fost o discuţie vie despre decriptarea structurilor prezente în Bruxelles. Împreunã am ajuns la concluzia cã existã multe oportunitãţi pentru tinerii belgieni de a lucra în afacerile europene, în special pentru cei cu studii în comunicarea interculturalã.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

joi, 17 februarie 2022

România în capitala Europei – poza anului 2007


De peste 15 ani România este membră a Uniunii Europene și avantajele sunt ușor de observat. Structurarea activității societății europene implică o dinamică puternică, iar în curând vom avea propunerile cetățenilor pentru evoluție. Desigur, raportul Conferinței asupra viitorului Europei nu poate face minuni, dar cu siguranță va da o direcție de acțiune pentru decidenții europeni.

 

Acum vreo 20 de ani, împreună cu acei români care își derulau deja activitatea în Bruxelles-ul european, am înființat Clubul ˝România-UE˝ Bruxelles. Principalele noastre mesaj erau că România trebuie să joace foarte prgamatic această carte a aderării europene. Iar când am fost acceptați în marea familie europeană, pe 1 ianuarie 2007, am realizat împreună un studiu pentru a ne ghida pașii integrării reale.

 

Documentul de acum 15 ani este o poză a cum era percepută România atunci, care erau principalii actori români în capitală comunitară, dar mai ales cuprindea opinia a 25 de români care sugerau idei pragmatice de racordare a României la UE. Puteți accesa studiu, în varianta 2007, aici

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

marți, 15 februarie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia: “România și ancorele internaționale”

Astăzi, 15 februarie 2022, în editorialul meu semnat în Făclia de Cluj încerc să identific metode de racordare internațională pentru România.

 

--- 

Cum racordezi o ţară la structurile europene şi internaţionale? Ai grijă să fie bine reprezentată de cei care vin în "excursii diplomatice", că vorbim de miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii etc, respectiv te asiguri că ai experţi excelenţi în grupurile de lucru şi între funcţionarii instituţiei cu pricina. România a stat din 1989 încoace slăbuţ comparativ cu potenţialul său din această perspectivă, cu excepţii însă, observându-se totuşi în ultimii ani un reviniment, în special la capitolul Bruxelles, pe axa instituţiilor europene. Desigur, capitolul NATO este o poveste de succes, poate cea mai de succes…

 

Ce se poate face cu "shuttle diplomacy"? Se pot face multe, în contextul în care factorul politic - căci el vine în general în delegaţii - înţelege ideea de consiliere şi se lasă consiliat în definirea unei viziuni coerente de ţară. Restul e abilitate de networking şi negociere, în combinarea apărării interesului naţional cu necesarul compromis pentru obţinerea unei majorităţi într-o adunare cu geometrie complexă a intereselor. Aici este necesar un progres mult mai mare, iar progresul nu poate veni decât din presiunea publică pentru o prestaţie calitativă mai bună la nivelul aleşilor.

 

Ce se poate face la nivelul grupurilor de experţi, veniţi în vizită la nivelul grupurilor de lucru? În primul rând, antrenarea lor în "de-ale instituţiei", de către românii care sunt deja la faţa locului, şi le pot oferi informaţii preţioase cu privire la cutumele instituţionale, dar şi limitele în care se poate negocia: de multe ori vezi, în funcţie de naţiune, delegaţii fie prea curajoase, fie prea pasive, şi mai tot timpul extremele nu sunt apreciate în aparatele birocratice internaţionale.

 

Din ce în ce mai mult în cadrul instituţiilor internaţionale ajung români pe baza efortului personal, pe baza unor proceduri dure de selecţie. Sunt mândri pe bună dreptate de munca lor, mulţi nu ajung acolo pe baza unor referinţe naţionale. E important ca în cazul acestora instituţiile româneşti, prin reprezentanţele de la faţa locului, să întindă primele mâna, pentru a stimula crearea unei veritabile reţele româneşti în organizaţia internaţională cu pricina, cu un flux inteligent al informaţiei. Nimeni nu are de pierdut din această deschidere, toţi au de câştigat: dacă ne uităm la alte naţiuni, care fac tot posibilul de a-şi promova oamenii în instituţiile internaţionale (iar pentru poziţii mai înalte, mai mereu e nevoie de recomandare naţională, indiferent cât de bun ai fi ca tehnocrat), înţelegem de ce este un joc win-win. 

 

Pentru România şi români, haideți să lucrăm împreună!

 

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 3 februarie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia: “UE la Jocurile Olimpice”


Revin astăzi în Făclia cu un articol despre Uniunea Europeană și Jocurile Olimpice. De actualitate, având în vedere că vineri va începe Olimpiada de Iarnă. 

 

---        


Jocurile Olimpice reprezintă mai mult decât o competiție sportivă, este în același timp un exercițiu de comunicare pentru țările participante. Sistemele comuniste au făcut, și încă mai fac, mare tam-tam despre această competiție, iar dacă rezultatele sportivilor prezenți sunt geniale asta e desigur datorită sistemului politic din țara respectivă. Cuba parcă a mai slăbit motoarele pe această linie, dar China e la apogeu - dorește să confirme supremația mondială, iar Jocurile Olimpice sunt un pas important în această direcție.


Să vedem însă care este situația la nivelul Uniunii Europene? Un prieten de-al meu, care fusese voluntar la Departamentul de Presă de la Jocurile Olimpice de la Atena, îmi spunea în 2004: “UE nu a fost prezentã la Jocurile Olimpice. Nici un steag comunitar, nici un oficial comunitar. Nimic de luat în seamã.” Cred că la Beijing, în câteva zile, situația nu se va schimba.


O abordare însă mă surprinde, cică de fapt UE este superputerea sportivă, nu China sau SUA, și pentru a confirma aceasta se aratã cum UE acumulează cele mai multe medalii. E foarte ușoară matematica, dar hai să fim serioși. Ce sunt Jocurile Olimpice? Dacă nu mă înșel, Jocurile Olimpice sunt încheierea unui ciclu olimpic de 4 ani (denumit Olimpiadã), în care atleții se întrec în competiția numită Jocurile Olimpice. Cum a sprijinit Uniunea Europeană sportivii săi în ultimii 4 ani?


Am jucat handbal timp de 15 ani și chiar dacă am ajuns doar la nivelul diviziei A, am înțeles ce înseamnă să ai 3 antrenamente pe zi, să îți petreci sfârșiturile de săptămânã în cantonamente și să faci sacrificii în perioada tinereții. Nici nu mă compar cu sportivii prezenți la Jocurile Olimpice, și de aceea doresc să îi felicit cu acest prilej pentru ceea ce realizează. E incredibil la ce performanțe ajung!


Cât despre UE, ce să zic? Cred că trebuie să existe o strategie pentru Jocurile Olimpice, dar să fim și realiști. Cine se entuziasmează la trecerea sportivilor din UE la defilarea prilejuită de deschiderea JO? Cine se poate imagina suporterul echipei de 
hochei pe gheaţã a UE? Cine poate cânta imnul „Odă bucuriei” când steagul comunitar se înalţã pe cel mai înalt catarg?

        
Probabil idealurile lui Pierre
de Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de jurământul olimpic: „Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în viaţă nu contează triumful, ci lupta. Esenţial nu e să cucereşti, ci să lupţi bine.” Deci, să fim realiști, și să terminăm cu interpretări greșite de genul “important este să câștigi, nu să participi”.


Dan LUCA / Bruxelles