marți, 21 mai 2024

Spitzenkandidat. Sezonul 2024. Episodul 2. Dezbaterea de la Bruxelles.


Marţi, 21 mai 2024, s-a derulat a doua dezbatere dintre posibilii presedinţi ai viitoarei Comisii Europene. Evenimentul a fost organizat de think tank-ul Brugel şi prestigioasa publicaţie Financial Times. Tema principalã a fost legatã de dezvoltarea economicã a UE.

 

A fost a doua dezbatere de acest gen din acest sezon, dupã cea de la Maastricht.

 

La intrevederea de 75 de minute, începând cu ora 17.00 CET, au fost prezenți 4 candidați:

Ursula von der Leyen (European People’s Party);

Nicolas Schmit (Party of European Socialists);

Sandro Gozi (Alliance of Liberals and Democrats for Europe Party);

Anders Vistisen (Identity and Democracy Party).

 

Din nou, partidul ECR nu a participat la dezbatere. Surprinde şi absenţa verzilor.

 

Interesant trendul de la liberalii europeni. Alegerile pentru Spitzenkandidat sunt de fapt dezbateri la care participã pe rând cei din echipa europeanã ALDE. Nu mai e un candidat unic, precum carismaticul Guy Verhofsradt din 2014. Tonul a fost dat în 2019 cu o surprinzãtoare listã liberalã de 7. Acum avem o lista Team Europe de 3 "posibili preşedinţi", inclusiv Sandro Gozi, partener de guvernare cu fostul premier italian Mateo Renzi şi autorul cãrţii despre generaţia Erasmus.

 

Câteva citate de la dezbatere:

Ajutoarele de stat nu trebuie să fragmenteze piața internă (Schmit),

Ne trebuie campioni industriali pentru a avea competitivitate pe plan mondial (von der Leyen),

E nevoie atât campioni industriali, dar şi să sprijinim IMM-urile (Schmit),

Criza pandemică ne-a învățat ce important este să avem diversitate în lanțul de aprovizionare (von der Leyen),

Ne trebuie noi resurse pentru bugetul european, să cheltuim mai bine împreună (Schmit),

E nevoie de mai multă cooperare europeană pentru apărare și securitate (von der Leyen),

Apărarea europeană are un cost, trebuie finanțată (Schmit),

Trebuie să avem un mai mare budget european, să ieșim din schema anului 1988 cu contribuția țărilor membre de doar 1% (Gozi),

Cred în proiectul “Made in EU” (von der Leyen),

UE trebuie sã fie putere militarã şi economicã (Gozi).

 

În afara candidatului ID, care a atacat în permanenţã, doar Sandro Gozi a criticat deschis candidații din platou:

Oamenii EPP nu au făcut nimic în 5 ani să avanseze proiectul capital market union,

Nu aţi protejat la nivelul grupului S&D în nici un fel IMM-urile, sunt surprins de declaraţiile de astăzi.

 

Interesant cum Nicolas Schmit a pomenit în intervențiile sale de patru ori numele lui Jacques Delors, iar Sandro Gozi de două ori trioda liberală Macron – Breton – Kallas.

 

Ca și element surprinzător, a fost menționat de către Nicolas Schmit cum producători chinezi de panouri solare s-au retras dintr-o licitație de achiziții publice din România, după ce UE a lansat o anchetă privind subvențiile străine.

 

Următoarea dezbatere Spitzenkandidat va avea loc joi, 23 mai, cu începere de la ora 15.00 și se va derula tot la Bruxelles, de data aceasta în sala mare a Parlamentului European.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

luni, 20 mai 2024

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Încrederea în UE”


Despre cooperarea în segmentul digital la nivel de UE în editorialul meu semnat astãzi în Făclia.

 

---

 

Economia datelor este în atenția decidenților europeni. Criza pandemicã şi războiul din Ucraina au făcut ca digitalizarea să devină o prioritate, factorul comun al unor sectoare-cheie. Digitalizarea informațiilor crește nivelul de credibilitate și oferă piețelor mai puțin dezvoltate oportunități de parteneriate și dezvoltare. Cu condiția ca etica să însoțească pas cu pas sectorul IT. 

 

În tot acest context a intrat în atenție conceptul de autonomie strategică a Uniunii Europene, țările Uniunii își propun să dezvolte un plan european de capacitate de producție autohtonă, în sectoare cheie: de la cel digital la cel al industriei de apărare și o serie de altele.

 

Membrii Parlamentului European sunt cei care elaborează politicile care vor întări capacitățile Europei în noile tehnologii digitale. Se vorbește tot mai mult despre un cadru legal ce stabilește reguli comune pentru partajarea datelor atunci când se utilizează produse conectate sau servicii conexe, dar sunt promise și măsuri de protecție împotriva transferului internațional ilegal de date de către furnizorii de servicii cloud.

 

Proiectul Gaia-X a fost lansată în iunie 2020 de ministrul german al economiei, Peter Altmaier, și de ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire - un demers asumat de Franța și Germania, îmbrățișat rapid și de alte state europene din dorința de a dezvolta anumite sectoare cheie. Gaia-X consolidează schimbul de informații și își propune să creeze un ecosistem comun și sigur pentru utilizatorii finali, furnizori, public și economie. Baza acestui proiect este acela de a consolida suveranitatea digitală a pieței interne a UE.

   

Necesitatea stabilirii unor norme comune și standarde pentru prelucrarea datelor, pentru operatori și utilizatori în cadrul UE sunt obligatorii și pentru interacțiuni cu actorii din țările din afara Uniunii Europene. Dominată de giganții americani, piața europeană a serviciilor cloud e de aproximativ 30% și are o serie de probleme specifice, generate adesea de particularitățile sistemelor. 

 

Accelerarea și sprijinirea guvernamentală a fost observată recent când, în cadrul grupurile de lucru pentru sănătate, mobilitate și industrie, medicii de la Spitalul Clinic din Barcelona au jucat un rol-cheie. Practic, actorii din sectorul sănătății își pun la comun rapoartele și studiile într-un cloud de date interconectat, ceea ce face posibilă anticiparea modului în care vor evolua transplanturile, de exemplu, sau anticiparea declarării unei noi pandemii - inteligența artificială facilitează acest schimb de informații.

 

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 15 mai 2024

Dan LUCA – contribuție la un articol în Ziarul Financiar: “Educaţia europeanã – prioritate strategicã a noii Comisii Europene?”


Împreună cu Alina Bârgăoanu am analizat stadiul actual al proiectului european, prezentând oportunitatea de a avea educația europeană ca prioritate strategică pentru perioada 2024-2029. Câteva idei pe această temã sunt reflectate acum în articolul semnat în Ziarul Financiar.

 

---

 

Educația reprezintă un factor cheie în dezvoltarea și susținerea unei societăți europene coezive și inclusive. Este vizibil tot mai mult că prin facilitarea cooperării și a parteneriatelor între țările europene, educația joacă un rol crucial în construirea unei Europe unite, capabile să își păstreze relevanța internațională și să reziste în fața provocărilor create de schimbările geopolitice, tehnologice, demografice.

 

În anii 1980, Europa a început să-și consolideze cooperarea educațională, punând bazele pentru programele europene de succes pe care le vedem astăzi, dintre care cel mai cunoscut este programul Erasmus. Aceste programe au un rol esențial în promovarea mobilității, colaborării și schimbului de cunoștințe între țările europene, contribuind la consolidarea identității europene și la dezvoltarea competențelor necesare pentru o societate globalizată și tehnologizată.

 

Dacă ne referim la palierul identitar european, acesta a cunoscut un proces de evoluție complex și, în anumite momente, haotic. S-a confruntat cu provocări majore atunci când s-a încercat definirea unei identități europene comune. Să analizăm un exemplu concret. În 2004, liderii UE au semnat Tratatul care instituia o Constituție pentru Europa. Această inițiativă avea scopul de a oferi o bază legală mai solidă și de a consolida integrarea europeană, reflectând o viziune unificată și comună a valorilor și principiilor europene. Totuși, referendumul privind Constituția Europeană din Franța și Olanda în 2005 a fost un eșec, cetățenii respingând propunerea. Momentul 2005 a evidențiat cât de divizată era opinia publică cu privire la integrarea europeană, cât de mare era distanța dintre opinia elitelor politice și opinia cetățenilor obișnuiți și a subliniat diferențele naționale în ceea ce privește suveranitatea, identitatea și autonomia decizională; fenomene care zguduie și acum Uniunea, la aproape 20 de ani de la acel punct de cotitură.   

 

Un proiect politic inovativ este acum portofoliul Comisarului European pentru Promovarea Modului de Viață European. Creat în 2019, în cadrul Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, postul a fost atribuit lui Margaritis Schinas, care a devenit și vicepreședinte al Comisiei. Denumirea portofoliului a generat controverse și discuții în rândurile observatorilor politici și societății civile. Idea de a veni cu o astfel de abordare a fost inclusă în programul politic al Ursulei von der Leyen pentru Comisia Europeană 2019-2024. Scopul general al acestui portofoliu era de a aborda teme legate de securitate, migrație, educație, cultură și incluziune socială, reflectând o viziune cuprinzătoare cu privire la valorile și modul de viaţă european.

 

Trebuie subliniat că, în ultimii ani, conversația despre viitorul Uniunii Europene este tensionată și adesea lipsită de claritate. Respectiva conversație este marcată de incertitudini, lipsa consensului și, uneori, chiar de frică în abordarea problemelor majore. Liderii europeni ezită să-și asume riscuri politice și să propună soluții radicale, optând, în schimb, pentru compromisuri pe termen scurt. Conferința privind Viitorul Europei a fost gândită ca un proiect ambițios. Cu un obiectiv clar, a fost lansată de Uniunea Europeană în 2021 pentru a implica cetățenii în discuții și consultări pe scară largă despre direcția și viitorul UE. În ciuda entuziasmului inițial, au existat multe opinii critice potrivit cărora dezbaterea nu a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor, unele aspecte fiind considerate chiar un eșec. Rezultatele finale au fost neclare și nu s-au tradus în măsuri concrete. Existau așteptări mari ca această conferință să ducă la reforme semnificative în cadrul UE, dar rezultatele finale au fost percepute că fiind generale și neînsoțite de acțiuni decisive.

 

În ultimii ani, proiectul european a fost atacat la "baionetă" de o serie de crize majore suprapuse, care intră în competiție pentru resurse și pentru atenția decidenților și a cetățenilor deopotrivă. Fiecare dintre aceste crize a pus la încercare coeziunea, solidaritatea și capacitatea de răspuns a UE, dar, în același timp, a oferit oportunități de învățare și de adaptare. O dată la cinci ani, formarea unei noi Comisii Europene și lansarea unui nou mandat sunt momente importante în calendarul politic al societății europene. Fiecare comisie aduce noi priorități, viziuni și echipe de comisari care își asumă responsabilitatea pentru implementarea agendei UE.

 

Puțini își mai amintesc, dar la nivel european a existat un experiment interesant de a aduce un nou unghi la nivelul conducerii Europei. Am avut un comisar european, chiar cu rangul de vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de comunicarea europeană. Era suedeza Margot Wallström, care a făcut parte din echipa primului mandat al președintelui José Manuel Durão Barroso, cel din perioada 2004-2009.

 

Acum este nevoie de o nouă strategie pentru viitorul Europei, care ar trebui să fie centrată pe valori și să reflecte diversitatea, complexitatea și provocările la zi ale Uniunii. În acest context, propunem o nouă abordare, prin intermediul educației și al implicării cetățenești. Propunem un Vicepreședinte pentru Educația Europeană în structura viitoarei Comisii Europene. În perioada 2024-2029, Comisia Europeană ar trebui să-și fixeze drept prioritatea strategică dezvoltarea educației europene, să realizeze un nou salt în acest domeniu, precum cel realizat în anii 1980. Ideea unui vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu educația europeană poate da un semnal clar cu privire la acest obiectiv politic.

 

Pentru a acorda educației europene importanța care i se cuvine, este recomandabilă lansarea, în paralel, a unei Conferințe Interguvernamentale în primăvara anului 2025, în cadrul căreia statele membre să ajungă la articularea unei viziuni integrate asupra perspectivei educaționale pentru orizontul anului 2040. Fără un solid pilon educațional, care să catalizeze eforturile și energiile de la nivelul statelor membre, există riscul ca Uniunea să pice testul competitivității și relevanței globale, precum și cel fundamental, al încrederii din partea propriilor săi cetățeni.

 

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 14 mai 2024

European education – a strategic priority for the new European Commission?


Education is a key factor in developing and sustaining a cohesive and inclusive European society. It is increasingly visible that by facilitating cooperation and partnerships between European countries, education plays a crucial role in building a united Europe, able to maintain its international relevance and withstand the challenges created by geopolitical, technological, and demographic changes.

 

In the 1980s, Europe began to strengthen its educational cooperation, laying the foundations for the successful European programmes we can see today, the best known of which is the Erasmus programme. These programmes play a key role in promoting mobility, collaboration and knowledge exchange between European countries, contributing to strengthening the European identity and developing the skills needed for a globalised and technological society.

 

If we refer to the European identity, it has experienced a complex and chaotic evolutionary process. It faced major challenges upon trying to define a common European identity. Let's look at a concrete example. In 2004, EU leaders signed the Treaty establishing a constitution for Europe. This initiative aimed at providing a stronger legal basis and strengthening European integration, reflecting a unified and shared vision of European values and principles. However, the referendum on the European Constitution in France and the Netherlands in 2005 was a failure, with citizens rejecting the proposal. This moment in 2005 highlighted how divided public opinion was on European integration, how wide the gap was between the opinion of the political elites and the opinion of ordinary citizens, and highlighted national differences in sovereignty, identity and decision-making autonomy; phenomena that are still shaking the Union up to today, almost 20 years after that turning point.  

 

An innovative political project is now the portfolio of the European Commissioner for Promoting our European Way of Life. Created in 2019 within the European Commission led by Ursula von der Leyen, the post was assigned to Margaritis Schinas, who also became Vice-President of the Commission. The name of the portfolio generated controversy and discussion among political observers and civil society. The idea of coming up with such an approach was included in Ursula von der Leyen's political programme for the European Commission 2019-2024. The overall aim of this portfolio was to address topics related to security, migration, education, culture and social inclusion, reflecting a comprehensive vision of European values and way of life.

 

It should be pointed out that, in recent years, the conversation about the future of the European Union has been tense and often lacking clarity. That conversation is marked by uncertainty, lack of consensus, and sometimes even fear in addressing major issues. European leaders are hesitant to take political risks and hold back on proposing radical solutions, opting instead for short-term compromises. The Conference on the Future of Europe was conceived as an ambitious project. With a clear objective, it was launched by the European Union in 2021 to involve citizens in large-scale discussions and consultations about the direction and future of the EU. Despite its initial enthusiasm, there were many critical opinions that the debate had failed to live up to the expectations, with some even considering it a failure. The final results were unclear and did not translate into concrete measures. There were high expectations that this conference would lead to significant reforms within the EU, but the final results were perceived as broad and unaccompanied by decisive action.

 

In recent years, the European project has been bayoneted by a series of overlapping major crises, competing for resources and for the attention of decision-makers and citizens alike. Each of these crises has tested the EU's cohesion, solidarity and response capacity, but has also provided opportunities for learning and adaptation. Every five years, the formation of a new European Commission and the launch of a new mandate are important moments in the political calendar of European society. Each committee brings new priorities, visions and teams of Commissioners who take responsibility for implementing the EU agenda.

 

Few remember, but at European level there was an interesting experiment to bring a new angle to the leadership of Europe. We had a European Commissioner, who even held the rank of Vice-President of the European Commission, responsible for European communication. It was Sweden's Margot Wallström, who was part of President José Manuel Durão Barroso's first term from 2004 to 2009.

 

What is needed now is a new strategy for the future of Europe, which should be values-centred and reflect the diversity, complexity and current challenges of the Union. In this context, we propose a new approach through education and citizen engagement. We propose a Vice-President for European Education in the structure of the future European Commission. Over the period 2024-2029, the European Commission should set as its strategic priority the development of European education, in order to make a new leap in this field, like the one achieved in the 1980s. The idea of a Vice-President of the European Commission responsible for European education can give a clear signal about this political objective.

 

In order to give European education the importance it deserves, it is advisable to launch in parallel an Intergovernmental Conference in the spring of 2025, where Member States can reach an integrated vision of the educational perspective for 2040. Without a solid educational pillar catalysing efforts and energies at Member State level, there is a risk that the Union will fail the test of global competitiveness and relevance, as well as the fundamental test of trust on the part of its own citizens.

 

(Material written together with Alina Bârgăoanu)

 

Dan Luca / Brussels

luni, 13 mai 2024

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Euro-Cluj”


Despre dezvoltarea Clujului din punct de vedere european în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

--

 

În 1996 organizasem la Cluj o conferință internațională și foloseam pentru prima dată termenul de Euro-Cluj. Era un mesaj despre un oraș cu potențial european, dar ținut într-o matrice administrativ-politicã naționalistă. În 2002, prin intermediul unui studiu al Casei Europei, spuneam răspicat că municipiul Cluj-Napoca, în contextual aderãrii României la UE, are o oportunitate de dezvoltare regională dacă utilizează universitățile orașului ca forță de tranctiune pentru dezvoltarea economică a urbei.

 

Scopul acestui editorial nu este însă de a analiză trecutul, ci de a privi spre viitor. Acum, la ceas electoral, e bine să identificãm perspectivele orașului spre orizontul anului 2040. Normal, următorii 4 ani sunt importanţi, dar să încercăm şi un exercițiu de imaginație pe termen lung.

 

Dezvoltarea unui oraș în 2040 implică o abordare holistică, îmbinând tehnologia cu durabilitatea și considerând nevoile în schimbare ale populației. Să ne referim la un subiect drag, dar puțin înțeles cu adevărat, mă refer la tehnologie și inovație. În 2040, cel mai probabil Internetul lucrurilor ar putea fi omniprezent, permițând colectarea și analiza datelor pentru a îmbunătăți serviciile urbane. De asemenea, inteligența artificială ar putea juca un rol important în gestionarea traficului, siguranța publică și alte aspecte ale vieții urbane.

 

Referindu-ne acum la mobilitate, transportul ar putea fi mult mai eficient și durabil. Vehiculele autonome ar putea fi comune, reducând accidentele și congestia. Mobilitatea electrică și infrastructură pentru biciclete ar putea fi mult mai răspândite. Transportul public ar putea fi mai rapid și mai accesibil, bazat pe sisteme inteligente care optimizează rutele în timp real. Orașele ar putea fi mult mai concentrate pe sustenabilitate, cu surse de energie regenerabilă (cum ar fi solare sau eoliene) ca norme. Clădirile ar putea fi proiectate pentru eficiența energetică.

 

În orașul anului 2040, accesul la asistență medicală de calitate ar putea fi mai bun, iar tehnologiile medicale avansate ar putea permite monitorizarea sănătății în timp real. Proiectarea urbană ar putea încuraja activitatea fizică, cu mai multe parcuri și spații pentru sport.

 

În economia Clujului viitorului, munca la distanță ar putea fi mult mai comună, iar automatizarea ar putea schimba modul în care oamenii își câștigă existența. Educația și formarea profesională ar trebui să se adapteze pentru a pregăti oamenii pentru noile tipuri de locuri de muncă.

 

Anul 2040 pare un subiect detașat de realitatea cotidiană, dar poate e interesant de abordat, măcar la Cluj unde există un public interest în mod real de soluții pe termen mediu şi lung.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

vineri, 3 mai 2024

Moldova cu inimã, minte şi literaturã


Acum vreo 5 ani descopeream potențialul Republicii Moldova de a intra în Uniunea Europeană. Fiind la Euractiv, la Bruxelles, mi-a plăcut povestea Ministrului de Externe de atunci, Nicu Popescu, iar apoi video-interviul cu Natalia Gavriliţã, Prim-ministru, mi-a confirmat că strategia țării este pe direcția bună.

 

Unii moldoveni mă întreabă de ce îi ajut? Le răspund simplu, fără nici o ezitare. Fac parte din generația de români care a avut șansa ca România să intre în Uniunea Europeană și cred că moldovenii trebuie să aibă un destin asemănător. Chiar dacă majoritatea dintre acești tineri pe care îi întâlnesc au și cetățenie românească, merită ca întreaga țarã să intre în Uniunea Europeană.

 

Constant, prezint ziariștilor moldoveni diverse teme de actualitate europeană, iar în ultimii 3 ani partea de formare profesională s-a dezvoltat. Am redactat studii practice despre aurul albastru al Moldovei sau despre oportunitățile ecomomice ale Moldovei ca stat membru UE. Am acordat cu mare plăcere interviuri la Radio Chișinău despre cum este văzută Republica Moldova de la Bruxelles.

 

Am avut chiar deosebita plăcere de a interacționa cu studenții Academiei de Științe Economice din Moldova, cei de la programul de master International Transactions and Economic Diplomacy. Cursul meu, intitulat “The business sector and European affairs”, a prezentat metodele de relaţionare a sectorului de afaceri cu structura Bruxelles-ului european.

 

Mi-a făcut o mare plăcere să interacționez cu moldovenii din Bruxelles pentru a lansa cu succes conceptul de Club ˝Moldova–UE˝ la Bruxelles. O construcție atipică, deosebit de necesară dacă vrem ca procesul de aderare la UE să fie unul inclusiv, nu doar o luptã instituțională.

 

Sper din toată inima ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană. Îi doresc gândire strategicã şi maturitate în abordarea procesului de aderare!

 

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 1 mai 2024

Dan LUCA – curs academic la SNSPA “European Media and the Public Sphere”


Deși începusem să susțin cursuri academice încă din 2008, cooperarea cu echipa SNSPA este cea mai dragă. În 2013, un colectiv vizionar lansa masterul în Comunicare UE și Guvernare. O premieră în spațiul românesc, un impact fantastic la nivelul tinerei generaţii.

 

Ca de fiecare datã, studenții din anul academic 2023-2024 au fost la înălțime. Am încercat prin prezentările avute să transmit noțiuni despre ecosistemul european. Mă bucură interesul celor prezenți la teme precum: istoria comunicării europene, alegerile primare europene, stakeholderii politicilor sectoriale, evoluția presei UE, comunicarea asociațiilor europene sau joburile din Bruxelles-ul european.

 

Constat cu plăcere internaționalizarea acestui master, având acum 30% din studenți veniți la București din Franţa sau Polonia.

 

Dan LUCA / Bruxelles