duminică, 22 noiembrie 2026

Cluj24 despre studiul Casei Europei: “ANALIZĂ - Cluj-Napoca, proiect pentru o metropolă europeană. Ce oportunități poate valorifica orașul din marile programe ale Uniunii Europene”

O analiză amplă a studiului realizat de Casa Europei a fost publicată de Cluj24. Materialul prezintă și punctul de vedere al autorităților locale cu privire la această cercetare aplicată.

 

-----

Cluj-Napoca ar putea deveni un pol european de competitivitate, prin conectarea mediului universitar, economic, antreprenorial și instituțional și prin valorificarea noilor instrumente europene de finanțare și dezvoltare. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale studiului „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare”, lansat de Asociația Casa Europei Cluj-Napoca. Documentul analizează, în premieră pentru un oraș sau o regiune din Uniunea Europeană, impactul potențial al unor mari inițiative comunitare asupra dezvoltării locale.

 

Pe scurt

Fondurile europene, oportunitate pentru economie, cercetare și inovare

Locuințele accesibile și infrastructura, condiții pentru un oraș competitiv

Clujul are nevoie de o reprezentare mai puternică la Bruxelles

Cinci direcții europene, o singură viziune pentru viitorul Clujului

Dan Luca: „Clujul este primul oraș din Uniunea Europeană care are un studiu de impact de acest fel”

Obiectiv ambițios: de la lider regional la metropolă europeană de rang mediu

 

Studiul pornește de la o întrebare esențială: cum poate Clujul să transforme apartenența României la Uniunea Europeană și noile priorități comunitare în avantaje concrete pentru economia și comunitatea locală?

 

Analiza vizează cinci direcții europene cu implicații strategice: Fondul European pentru Competitivitate, programul SAFE, Planul european pentru locuințe accesibile, Modelul social european și extinderea Uniunii Europene.

 

 

Fondurile europene, oportunitate pentru economie, cercetare și inovare

 

Una dintre principalele direcții identificate este valorificarea Fondului European pentru Competitivitate prin investiții productive, consolidarea cercetării și inovării și dezvoltarea tehnologiilor proprii.

 

Clujul are deja un avantaj important prin universitățile sale, mediul de afaceri și sectorul antreprenorial. Studiul subliniază însă necesitatea unei mai bune conectări între aceste componente, astfel încât cercetarea academică să poată genera tehnologii, produse și soluții economice competitive la nivel european.

 

Un alt obiectiv este integrarea companiilor locale în lanțurile europene de valoare, ceea ce ar putea contribui la creșterea competitivității economiei locale și la consolidarea profilului internațional al orașului.

 

În ceea ce privește programul SAFE, dedicat securității și dezvoltării industriei europene de apărare, analiza identifică posibile oportunități pentru dezvoltarea unor capacități tehnologice și industriale în domeniul securității și al tehnologiilor cu utilizare duală.

 

 

Locuințele accesibile și infrastructura, condiții pentru un oraș competitive

 

Studiul atrage atenția că dezvoltarea economică nu poate fi separată de calitatea vieții. Accesul la locuințe la prețuri accesibile, mobilitatea urbană și metropolitană, infrastructura și serviciile publice sunt considerate componente esențiale ale competitivității unui oraș european.

 

În cazul Clujului, aceste teme au o relevanță deosebită în contextul creșterii economice și al nevoii de a atrage și păstra specialiști, tineri și familii.

 

Autorii consideră că un oraș competitiv trebuie să ofere nu doar oportunități profesionale, ci și condiții de viață care să permită oamenilor să rămână și să își construiască viitorul aici.

 

Totodată, reducerea inegalităților și consolidarea serviciilor publice trebuie să însoțească dezvoltarea economică, pentru ca beneficiile acesteia să se reflecte în întreaga comunitate.

 

 

Clujul are nevoie de o reprezentare mai puternică la Bruxelles

 

O altă concluzie importantă a studiului vizează relația orașului cu instituțiile europene. Clujul nu ar trebui să rămână doar un beneficiar al politicilor și finanțărilor Uniunii Europene, ci să participe mai activ la dialogul european și la definirea priorităților comunitare.

 

În acest sens, autorii propun constituirea unui consorțiu strategic care să reunească administrația publică, universitățile și mediul privat. Acesta ar putea asigura o mai bună coordonare și reprezentare a intereselor comunității clujene la Bruxelles.

 

Inițiativa ar urmări consolidarea parteneriatelor europene, dezvoltarea unei legături permanente cu instituțiile comunitare și identificarea din timp a oportunităților care pot fi transformate în investiții și proiecte locale.

 

 

Cinci direcții europene, o singură viziune pentru viitorul Clujului

 

Dincolo de analiza fiecărei inițiative europene, studiul transmite un mesaj central: dezvoltarea Clujului depinde de capacitatea comunității locale de a construi o strategie comună.

 

Fondurile pentru competitivitate, noile oportunități din domeniul securității, politicile de locuire, modelul social european și extinderea Uniunii trebuie privite împreună, prin prisma efectelor pe care le pot avea asupra economiei, societății și administrației locale.

Documentul a fost realizat de specialiști în afaceri europene și politici publice, între care prof. univ. dr. Mihaela Luțaș, conf. univ. dr. habil. Mihnea Stoica și lect. univ. dr. Radu Albu-Comănescu. Studiul beneficiază și de sprijinul prof. univ. dr. Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.

 

 

Dan Luca: „Clujul este primul oraș din Uniunea Europeană care are un studiu de impact de acest fel”

 

Dan Luca, președintele Asociației Casei Europei Cluj-Napoca și coordonatorul studiului, subliniază caracterul de premieră al demersului și aprecierea primită din partea reprezentanților administrației publice.

 

„Clujul este primul oraș din Uniunea Europeană care are un studiu de impact ce analizează posibilele implicații ale unor inițiative și evoluții europene cu relevanță strategică: Fondul European pentru Competitivitate, programul SAFE, Planul european pentru locuințe accesibile, Modelul social european și extinderea Uniunii Europene.

Mă bucur că acest demers al nostru se bucură de apreciere și că am primit felicitări inclusiv din partea prefectului Alexandru Cordoș și a primarului Emil Boc”, a declarat Dan Luca.

 

 

Obiectiv ambițios: de la lider regional la metropolă europeană de rang mediu

 

Concluzia generală a studiului este că Clujul are resursele necesare pentru a-și consolida poziția europeană, însă este nevoie de o mai bună coordonare între actorii locali și de o strategie care să valorifice oportunitățile oferite de Uniunea Europeană. Miza este trecerea de la statutul de lider regional al României la cel de metropolă europeană de rang mediu.

 

La 30 de ani de la înființare, Casa Europei Cluj-Napoca propune astfel o perspectivă asupra următoarelor decenii de dezvoltare a orașului și asupra modului în care Clujul poate deveni un participant activ la transformările europene.

 

Dan Luca / Bruxelles

 

 

 

 

 

sâmbătă, 21 noiembrie 2026

Mediafax despre studiul realizat de Casa Europei: “Care este impactul pe care marile inițiative și evoluții europene l-ar putea avea asupra viitorului Clujului? Studiu în premieră cu o perspectivă ambițioasă”

Mă bucur enorm să văd că presa românească apreciază munca noastră, a clujenilor de la Casa Europei. Articolul publicat astăzi de Mediafax reprezintă o frumoasă recunoaștere a eforturilor și implicării noastre.

 

...

Clujul poate deveni un pol european de competitivitate printr-o mai bună articulare a mediului economic, academic, antreprenorial și instituțional, arată un studiu elaborat de asociația Casa Europei Cluj Napoca și care cuprinde în premieră pentru un oraș sau regiune din Uniunea Europeană, o analiză a potențialului impact agregat al marilor programe și inițiative comunitare - Fondul European pentru Competitivitate, SAFE, politicile de locuire și extinderea UE – asupra zonei.

 

Clujul dispune de un important potențial economic, academic, antreprenorial și instituțional. Provocarea este de a conecta aceste resurse și de a le transforma într-un avantaj competitiv durabil la nivel european, în contextul unor schimbări economice, sociale și politice care vor influența profund viitorul Uniunii Europene și al comunităților sale, este una dintre principalele concluzii ale studiului „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare”.

 

Acesta a fost lansat, la 30 de ani de la înființare, de Casa Europei Cluj-Napoca, care propune astfel o reflecție asupra viitorului orașului și a locului pe care acesta îl poate ocupa în Europa următoarelor decenii.

 

Valentin Naumescu: „Este imposibil să nu vedem schimbările uriașe în bine din orașul nostru și din România din ultimii 30 de ani”

 

Potrivit inițiatorilor, studiul „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare” este un proiect realizat de clujeni, pentru Cluj, pornind de la convingerea că dezvoltarea unui oraș nu se construiește doar prin proiecte punctuale și investiții individuale, ci presupune viziune, coerență strategică și capacitatea de a valorifica oportunitățile oferite de apartenența la Uniunea Europeană.

 

Studiul e coordonat de Dan Luca, în calitate de președinte al Casei Europei Cluj-Napoca, alături de specialiști în afaceri europene și politici publice, între care Mihaela Luțaș, Mihnea Stoica și Radu Albu-Comănescu și beneficiază și de sprijinul profesorului Valentin Naumescu, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.

 

„Proiectul politic al generației noastre, integrarea României în UE și NATO, în spațiul occidental, este un proiect împlinit. Privind înapoi, este imposibil să nu vedem schimbările uriașe în bine din orașul nostru și din România din ultimii 30 de ani. La fel de emoționant este să realizăm că România este deja de 20 de ani membră a UE. Astăzi, ducem mai departe și înnoim acest proiect european de dezvoltare a țării noastre, într-un context strategic, politic și de securitate mult schimbat, în condiții economice, sociale, tehnologice foarte diferite, dar pe baza acelorași valori europene cu care am pornit la drum”, arată prof. univ. dr. Valentin Naumescu la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca.

 

„Noutatea acestei etape este că nu mai privim Europa doar ca pe un reper, ci ca pe un spațiu în care Clujul trebuie să participe activ. Ne propunem o legătură permanentă cu instituțiile europene, parteneriate concrete și proiecte care transformă oportunitățile europene în rezultate vizibile pentru comunitate și economia locală”, a declarat Dan Luca, președinte al Casei Europei Cluj-Napoca.

 

„Clujul a fost printre primele orașe din România care au abordat sistematic impactul integrării europene asupra dezvoltării locale. Astăzi, trebuie să extindem această analiză către marile instrumente europene care vor modela următorul deceniu: Fondul European de Competitivitate, SAFE – pentru securitate și industria de apărare, și noile inițiative europene pentru locuințe accesibile. Clujul trebuie să înțeleagă din timp aceste oportunități și să transforme politicile europene în investiții concrete”, a transmis Dan Luca, expert în comunicare strategică și politici europene, clujean stabilit la Bruxelles din 1997.

 

Care e miza studiului

 

Potrivit autorilor, raportul analizează posibilele implicații pentru Cluj ale unor inițiative și evoluții europene cu relevanță strategică: Fondul European pentru Competitivitate, programul SAFE, Planul european pentru locuințe accesibile, Modelul social european și extinderea Uniunii Europene.

 

Astfel, Pornind de la trei perspective complementare și șase întrebări esențiale, studiul explorează felul în care aceste transformări pot influența competitivitatea economică, dezvoltarea urbană, coeziunea socială și capacitatea Clujului de a-și consolida profilul european.

 

Analiza reunește expertiza unor specialiști de referință în domeniul afacerilor europene și al politicilor publice: prof. univ. dr. Mihaela Luțaș, conf. univ. dr. habil. Mihnea Stoica și lect. univ. dr. Radu Albu-Comănescu. Studiul beneficiază, de asemenea, de sprijinul prof. univ. dr. Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.

 

„Concluziile raportului conturează o perspectivă ambițioasă, dar ancorată în oportunitățile și resursele existente: Clujul poate deveni un pol european de competitivitate printr-o mai bună articulare a mediului economic, academic, antreprenorial și instituțional”, arată inițiatorii.

 

Conform autorilor, această direcție presupune valorificarea fondurilor europene prin investiții productive, consolidarea cercetării și inovării, dezvoltarea tehnologiilor proprii și integrarea companiilor locale în lanțurile europene de valoare. Totodată, programul SAFE poate crea noi oportunități pentru dezvoltarea unor capacități tehnologice și industriale în domeniul securității și al tehnologiilor cu utilizare duală.

 

Dezvoltarea economică nu poate fi însă privită separat de dimensiunea socială și de calitatea vieții, arată raportului, arătând că accesul la locuințe accesibile, mobilitatea urbană, infrastructura și serviciile publice, reducerea inegalităților și capacitatea de a păstra și atrage talente sunt componente esențiale ale competitivității unui oraș european.

 

Studiul acoperă și un alt aspect considerat important de autori, respectiv consolidarea prezenței Clujului la Bruxelles.

 

„Dincolo de statutul de beneficiar al politicilor europene, orașul are nevoie de o voce mai puternică în dialogul european și de o implicare activă în procesele de definire a priorităților și politicilor Uniunii. În acest sens, un consorțiu strategic care să reunească administrația publică, universitățile și mediul privat ar putea asigura o mai bună coordonare și reprezentare a intereselor comunității clujene”, este mesajul inițiatorilor.

 

Pe lângă analiza de impact a unor programe și politici europene, studiul transmite un mesaj esențial: viitorul Clujului depinde de capacitatea comunității sale de a construi o viziune comună și de a transforma oportunitățile în proiecte și rezultate concrete.

 

„La trei decenii de existență, Casa Europei Cluj-Napoca își reafirmă angajamentul de a contribui la dialogul european și la conectarea Clujului cu marile direcții de dezvoltare ale Uniunii Europene. Miza acestui demers este trecerea de la statutul de lider regional al României la cel de metropolă europeană de rang mediu. Un asemenea parcurs presupune viziune, cooperare și responsabilitate, dar mai ales capacitatea de a transforma potențialul orașului într-un proiect comun de dezvoltare”, au conchis autorii.

 

Studiul integral, aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

vineri, 20 noiembrie 2026

Editorial în Faclia: “Clujul are o mare şansã!”

În ultima lună, împreună cu câțiva clujeni, am analizat oportunitățile și perspectivele de dezvoltare ale orașului într-un context european. Astăzi revin cu un editorial publicat în „Făclia”, dedicat acestui studiu realizat de Casa Europei și ideilor rezultate din analiza viitorului Clujului.

 

...................

Clujul a ajuns într-un punct în care nu mai este suficient să fie cel mai dinamic oraș din România. Are universități puternice, companii, specialiști, antreprenori și o comunitate conectată la economia europeană. Dar cât de mult folosește, de fapt, toate aceste resurse? Și, mai ales, ce poate deveni în următorii zece ani?

 

Câțiva clujeni ne-am propus să discutăm aceste întrebări pornind de la schimbările care au loc în Europa. Reconfigurarea economiei, investițiile în apărare și securitate, dezvoltarea inteligenței artificiale și competiția pentru tehnologii și specialiști creează oportunități noi. Clujul are motive să fie interesat de ele. Mai mult, are cu ce să intre în această competiție.

 

Un exemplu este industria tehnologică. Clujul a construit în timp un sector IT important, dar a rămas în mare măsură dependent de servicii și contracte pentru companii din afara țării. Următorul pas ar trebui să fie dezvoltarea de produse proprii, cercetare aplicată și tehnologii care să poată fi vândute pe piețele internaționale. Avem universități, ingineri, programatori și companii. Legătura dintre cercetare și economie este însă încă prea slabă.

 

Noile investiții europene în securitate și apărare pot deschide o direcție suplimentară. Programul SAFE și interesul UE pentru dezvoltarea capacităților industriale proprii creează oportunități inclusiv pentru companiile din domeniul electronicii, software-ului, inteligenței artificiale și al tehnologiilor cu utilizare duală. Clujul ar putea atrage proiecte și parteneriate în aceste domenii. Dar pentru asta trebuie să identifice companiile care pot participa, să le conecteze cu universitățile și să le ajute să intre în relație cu marii furnizori europeni.

 

Nici fondurile europene nu ar trebui privite doar ca o sursă de finanțare pentru infrastructură. Important este ce rămâne în urma investițiilor: capacități de producție, cercetare, locuri de muncă bine plătite și companii care pot crește. Altfel, riscăm să construim infrastructură fără să dezvoltăm suficient economia care ar trebui să o susțină.

 

Există însă o problemă pe care nu o putem ocoli: Clujul devine tot mai greu de locuit pentru o parte dintre oamenii care îl fac să funcționeze. Prețurile locuințelor sunt foarte ridicate, iar accesul la o locuință decentă îi afectează pe tineri, profesori, medici și specialiști. Nu putem vorbi despre competitivitate economică dacă oamenii de care economia are nevoie nu își mai permit să trăiască în oraș.

 

De aceea, locuințele accesibile trebuie să intre în aceeași categorie de priorități ca infrastructura de transport sau investițiile economice. Reconversia fostelor platforme industriale, dezvoltarea unor cartiere bine conectate și politici publice de locuire pot contribui la rezolvarea problemei. Nu este o temă secundară și nici exclusiv socială. Este o condiție pentru ca Clujul să își păstreze oamenii și să poată continua să crească.

 

O altă direcție în care orașul ar putea face mai mult este relația cu instituțiile europene. Clujul are reprezentanți în administrație, universități și companii care participă la proiecte internaționale, dar aceste inițiative sunt prea puțin coordonate. O prezență permanentă la Bruxelles, susținută în comun de administrație, mediul universitar și cel privat, ar putea ajuta orașul să identifice proiecte, să construiască parteneriate și să participe mai activ la programele europene.

 

În fond, nu ducem lipsă de instituții sau de oameni competenți. Ne lipsește mai degrabă un mecanism prin care aceștia să lucreze împreună în jurul câtorva obiective comune. Un consorțiu al administrației, universităților și mediului de afaceri ar putea face exact acest lucru: să stabilească prioritățile, să urmărească proiectele și să reprezinte interesele Clujului în relația cu partenerii europeni.

 

Miza este mai mare decât atragerea unor noi investiții sau păstrarea poziției de cel mai important centru economic regional al României. Clujul poate deveni un oraș european cu o economie mai diversificată, cu firme care dezvoltă tehnologii proprii, cu universități conectate la industrie și cu o administrație capabilă să lucreze la proiecte de anvergură.

 

Dar trebuie să înceapă să gândească și să acționeze la această scară. Să nu se mulțumească să atragă companii, ci să creeze condițiile pentru ca ele să dezvolte aici produse și afaceri importante. Să nu se limiteze la construirea de locuințe, ci să urmărească accesibilitatea lor. Să nu participe doar la programe europene, ci să fie prezent acolo unde se discută și se decid prioritățile.

 

Clujul are o mare șansă. Nu pentru că toate problemele sale sunt rezolvate, ci pentru că are resursele necesare pentru a face următorul pas. Întrebarea este dacă va reuși să le folosească împreună și să își propună mai mult decât să rămână primul între orașele României.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

joi, 19 noiembrie 2026

Lansarea studiului „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare”

La 30 de ani de la înființare, Casa Europei Cluj-Napoca propune o reflecție asupra viitorului orașului și a locului pe care acesta îl poate ocupa în Europa următoarelor decenii.

 

Studiul „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare” este un proiect realizat de clujeni, pentru Cluj, pornind de la convingerea că dezvoltarea unui oraș nu se construiește doar prin proiecte punctuale și investiții individuale, ci presupune viziune, coerență strategică și capacitatea de a valorifica oportunitățile oferite de apartenența la Uniunea Europeană.

 

Clujul dispune de un important potențial economic, academic, antreprenorial și instituțional. Provocarea este de a conecta aceste resurse și de a le transforma într-un avantaj competitiv durabil la nivel european, în contextul unor schimbări economice, sociale și politice care vor influența profund viitorul Uniunii Europene și al comunităților sale.

 

În acest context, raportul analizează posibilele implicații pentru Cluj ale unor inițiative și evoluții europene cu relevanță strategică: Fondul European pentru Competitivitate, programul SAFE, Planul european pentru locuințe accesibile, Modelul social european și extinderea Uniunii Europene.

 

Pornind de la trei perspective complementare și șase întrebări esențiale, studiul explorează felul în care aceste transformări pot influența competitivitatea economică, dezvoltarea urbană, coeziunea socială și capacitatea Clujului de a-și consolida profilul european.

 

Analiza reunește expertiza unor specialiști de referință în domeniul afacerilor europene și al politicilor publice: prof. univ. dr. Mihaela Luțaș, conf. univ. dr. habil. Mihnea Stoica și lect. univ. dr. Radu Albu-Comănescu. Studiul beneficiază, de asemenea, de sprijinul prof. univ. dr. Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.

 

Concluziile raportului conturează o perspectivă ambițioasă, dar ancorată în oportunitățile și resursele existente: Clujul poate deveni un pol european de competitivitate printr-o mai bună articulare a mediului economic, academic, antreprenorial și instituțional.

 

Această direcție presupune valorificarea fondurilor europene prin investiții productive, consolidarea cercetării și inovării, dezvoltarea tehnologiilor proprii și integrarea companiilor locale în lanțurile europene de valoare. Totodată, programul SAFE poate crea noi oportunități pentru dezvoltarea unor capacități tehnologice și industriale în domeniul securității și al tehnologiilor cu utilizare duală.

 

Dar dezvoltarea economică nu poate fi privită separat de dimensiunea socială și de calitatea vieții. Accesul la locuințe accesibile, mobilitatea urbană, infrastructura și serviciile publice, reducerea inegalităților și capacitatea de a păstra și atrage talente sunt componente esențiale ale competitivității unui oraș european.

 

O altă direcție importantă vizează consolidarea prezenței Clujului la Bruxelles. Dincolo de statutul de beneficiar al politicilor europene, orașul are nevoie de o voce mai puternică în dialogul european și de o implicare activă în procesele de definire a priorităților și politicilor Uniunii. În acest sens, un consorțiu strategic care să reunească administrația publică, universitățile și mediul privat ar putea asigura o mai bună coordonare și reprezentare a intereselor comunității clujene.

 

Dincolo de analiza unor programe și politici europene, studiul transmite un mesaj esențial: viitorul Clujului depinde de capacitatea comunității sale de a construi o viziune comună și de a transforma oportunitățile în proiecte și rezultate concrete.

 

La trei decenii de existență, Casa Europei Cluj-Napoca își reafirmă angajamentul de a contribui la dialogul european și la conectarea Clujului cu marile direcții de dezvoltare ale Uniunii Europene.

 

Miza acestui demers este trecerea de la statutul de lider regional al României la cel de metropolă europeană de rang mediu. Un asemenea parcurs presupune viziune, cooperare și responsabilitate, dar mai ales capacitatea de a transforma potențialul orașului într-un proiect comun de dezvoltare.

 

Vă invităm să descoperiți studiul integral și să vă alăturați dialogului despre viitorul european al Clujului.

 

Studiul integral: AICI 

 

Dan LUCA / Preşedintele Casei Europei Cluj-Napoca

 

duminică, 15 noiembrie 2026

Dan Luca – Op-Ed Co-Authored with Romania’s Minister of National Defence: "Europe’s Defence: An Economic Opportunity for Romania"


I have recently co-authored an op-ed published in Romania’s Ziarul Financiar.
It was a pleasure to collaborate with Radu-Ștefan Oprea, Romania’s Minister of National Defence, in developing this article.


...
As negotiations on the European Union’s next Multiannual Financial Framework for 2028–2034 move forward, Romania is seeking to strengthen its position in the defence component of the European Competitiveness Fund. What does this mean in practice? It means ensuring that Romanian companies are not merely indirect beneficiaries of European investment, but active participants in projects, capable of attracting funding and becoming part of European supply and production chains for military equipment and technologies.

The economic stakes are considerable. European funding can support the development of industrial capabilities requiring substantial investment, facilitate cooperation between companies from different Member States and help Romanian businesses access markets that would otherwise be difficult to reach individually. This is why Romania must remain actively engaged in these negotiations, advocating for funding rules and mechanisms that give its national defence industry a genuine opportunity to participate.

A concrete example of this approach is EDIP (European Defence Industry Programme). The programme aims to strengthen Europe's production capacity, encourage cooperation among Member States and reduce dependence on suppliers from outside the European Union.

Romania's involvement is already significant. The country participated in all nine project proposals, while five of the selected projects include Romanian companies. Beyond the figures, this demonstrates that Romanian businesses can take part in concrete European initiatives and contribute to the development of joint defence capabilities. It represents an important step away from the role of a beneficiary of European security towards becoming an active contributor to its industrial foundations.

These programmes should not be viewed simply as funding mechanisms. They offer an opportunity to connect Romania's defence industry to major European projects, attract investment and develop technological expertise that can also generate benefits for the civilian economy.

Particular attention should be given to the Black Sea region. Its importance for European security is growing, and Romania can contribute not only through its geographical position, but also through infrastructure, logistics, industrial capabilities and regional expertise. In this way, a strategic security responsibility can become a long-term economic and diplomatic advantage.

All these objectives must be pursued in complementarity with NATO. Strengthening European defence does not compete with or replace the North Atlantic Alliance. On the contrary, a Europe that invests more, produces more and develops its own capabilities becomes a stronger and more credible ally within NATO. The transatlantic partnership remains an essential pillar of Romania's security.

Twenty years after joining the European Union, Romania has reached a point where it can move towards a new stage of European integration. Participating in the Single Market and benefiting from the opportunities offered by EU membership are no longer enough. Romania must contribute more actively to the projects shaping Europe's future and translate that participation into tangible economic benefits.

European defence can become one of these strategic projects. Its success should not be measured solely by larger budgets or new military equipment, but also by modernised factories, Romanian companies integrated into European production chains, technologies developed domestically and well-paid jobs.

Romania has an opportunity to turn one of Europe's strategic necessities into a national development project. We have strategies, legislative instruments, European funding opportunities and companies already demonstrating their ability to participate in joint initiatives. The challenge is to bring these elements together within a coherent, long-term vision.

To achieve this, Romania must move beyond simply participating in Europe's collective defence effort and deliver an economic and industrial contribution that reflects its full potential.

Ștefan-Radu Oprea is the Minister of National Defence of Romania.
Dan Luca is an expert in European affairs and strategic communication, based in Brussels since 1997.


Dan Luca / Brussels

Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Balcanii de Vest: astãzi, Muntenegru”

Despre Muntenegru și aderarea la Uniunea Europeană, în editorialul meu din ziarul Făclia.


---


Se pare că al 28-lea membru al Uniunii Europene ar putea fi cochetul stat Muntenegru. Recunosc, am o mică problemă de obiectivitate: la Bruxelles am o relație personală excelentă cu fostul ambasador muntenegrean pe lângă UE. În plus, acum vreo 15 ani am colaborat cu o echipă media din Podgorica, iar amintirile au rămas dintre cele care îți aduc zâmbetul pe buze. Așadar, sunt puțin partinitor. Dar, după ce am vizitat țara în această vară, am și argumente turistice!

Muntenegru este o țară mică, de aproximativ 600.000 de locuitori, dar cu ambiții europene mari. Fostă republică iugoslavă, și-a declarat independența în 2006, a intrat în NATO în 2017 și folosește euro, chiar dacă nu face parte oficial din zona euro. Cu alte cuvinte, este deja familiarizată cu Europa, iar acum își dorește și locul cuvenit la masa Uniunii.

Dincolo de geopolitică, Muntenegru este o destinație care te cucerește repede. Are munți spectaculoși, drumuri care șerpuiesc printre peisaje superbe, orașe istorice și o coastă adriatică de-a dreptul spectaculoasă. Uneori ai impresia că ai ajuns în Elveția, alteori că ești într-o stațiune mediteraneeană. Iar când apare marea, înțelegi că această țară a primit câte puțin din toate avantajele geografice.

Podgorica, capitala, merită descoperită fără grabă. Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe, Parcul Gorica, Galeria de Artă, Turnul cu Ceas și Podul Millennium sunt câteva dintre reperele orașului. Pentru cei care au prins anii '80, numele Budućnost Titograd trezește poate câteva amintiri sportive. Titograd a devenit între timp Podgorica, Iugoslavia a rămas în cărțile de istorie, dar urmele trecutului încă se lasă descoperite, discret, printre străzile capitalei.

Apoi vine Kotor, adevărata bijuterie medievală a țării. Așezat spectaculos între munți și golf, orașul pare desprins dintr-o carte poștală. Golful Kotor îți oferă o priveliște care amintește de celebrul golf din Rio de Janeiro. Diferența este că aici istoria europeană, zidurile vechi și atmosfera balcanică dau peisajului o personalitate aparte.

Nici litoralul nu se lasă mai prejos. Budva este stațiunea vedetă, cu atmosferă vibrantă, restaurante, plaje și multă animație estivală. Iar Sveti Stefan, cu celebra sa insuliță legată de țărm, este probabil cea mai fotografiată imagine a Muntenegrului. Apele turcoaz, plajele ascunse printre stânci și munții care par să coboare direct în mare completează un tablou greu de uitat.

Muntenegru nu este doar o destinație de vacanță. Este o țară cu identitate, istorie și un potențial european remarcabil. Iar dacă aderarea la Uniunea Europeană se va produce în anii următori, Europa va câștiga nu doar un nou membru, ci și o destinație care merită cunoscută.

Eu, unul, îi țin pumnii. Și, recunosc, mi-aș mai rezerva câteva zile de vacanță acolo.

 

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 10 noiembrie 2026

Dan LUCA – contribuţie la un articol publicat de cãtre Ziarul Financiar: “Apărarea Europei, o oportunitate economică pentru România”


Alături de ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea, am publicat astăzi, în Ziarul Financiar, un articol dedicat dezvoltării economice a României în contextul consolidării capacităților de apărare ale Uniunii Europene.

 

----

La douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are șansa de a-și consolida poziția într-un domeniu care va conta tot mai mult în anii următori: apărarea europeană. Nu este vorba doar despre securitate și angajamente militare. Este vorba și despre investiții, industrie, tehnologie, locuri de muncă și competitivitate economică.

 

Europa își regândește astăzi prioritățile de securitate. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și schimbările din mediul internațional au arătat că Uniunea Europeană trebuie să fie mai bine pregătită să își apere interesele și cetățenii. Pentru aceasta, are nevoie de capacități militare mai puternice, dar și de o industrie de apărare capabilă să răspundă rapid cererii, să inoveze și să producă la scară europeană.

 

Această schimbare de perspectivă deschide o oportunitate importantă pentru România. Întrebarea nu este doar cum participăm la efortul european de apărare, ci și cum transformăm acest efort într-un avantaj pentru economia națională.

 

România pornește de la câteva atuuri importante. Poziția la granița estică a Uniunii, apartenența la flancul estic al NATO și importanța strategică a Mării Negre îi conferă un rol relevant în arhitectura de securitate europeană. Dar relevanța geopolitică trebuie dublată de capacitate economică și industrială. Altfel, riscăm să rămânem doar un beneficiar al investițiilor și deciziilor luate în alte state europene.

 

Miza este să devenim și un participant activ la aceste proiecte.

 

Politica de apărare are efecte mult dincolo de sectorul militar. Investițiile în mobilitate militară înseamnă drumuri, căi ferate, poduri și infrastructură logistică modernizate. Consolidarea securității energetice înseamnă noi interconectări și surse de aprovizionare mai diversificate. Iar dezvoltarea tehnologiilor cu utilizare duală, de la inteligență artificială și comunicații securizate până la robotică și sisteme autonome, poate crea piețe noi pentru companiile europene și românești.

 

Cu alte cuvinte, investițiile în apărare pot deveni investiții în dezvoltare.

 

Pentru România, acest lucru presupune însă o schimbare de abordare. Nu este suficient să alocăm mai multe resurse pentru achiziții de echipamente. Trebuie să ne asigurăm că o parte cât mai consistentă din valoarea acestor investiții se întoarce în economie, prin producție locală, parteneriate industriale, transfer de tehnologie și cercetare.

 

Avem deja instrumente importante pentru a face această schimbare. Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024–2030 și legea privind cooperarea tehnologică și industrială creează cadrul prin care achizițiile de echipamente militare pot deveni un motor de dezvoltare pentru industria românească. Ideea este simplă: atunci când România investește în apărare, beneficiile nu trebuie să se limiteze la echipamentele livrate. Aceste investiții trebuie să genereze și producție în țară, transfer de tehnologie, capacități industriale noi și locuri de muncă. Cu alte cuvinte, fiecare achiziție importantă trebuie privită și prin prisma valorii economice pe care o poate crea în România.

 

Avem nevoie de o industrie de apărare modernă, capabilă să lucreze împreună cu marile companii europene și să participe la proiecte comune. Companiile românești, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, trebuie să poată intra în lanțurile europene de furnizori. Pentru aceasta, sunt necesare investiții, acces la finanțare, competențe specializate și o colaborare mai strânsă între industrie, universități și centrele de cercetare.

 

Nu trebuie să pornim de la ideea că România poate produce singură tot ceea ce are nevoie. Niciun stat european nu poate face acest lucru eficient. Viitorul industriei de apărare este unul al cooperării, al specializării și al proiectelor comune. Important este ca România să identifice domeniile în care poate dezvolta competențe proprii și poate deveni un partener industrial relevant.

 

Această participare trebuie pregătită și la nivel european. În negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, România urmărește să își consolideze poziția în componenta de apărare a Fondului European pentru Competitivitate. Ce înseamnă acest lucru în practică? Ca firmele românești să nu fie doar beneficiari indirecți ai investițiilor europene, ci să participe direct la proiecte, să atragă finanțare și să devină parte a lanțurilor europene de producție și furnizare de echipamente și tehnologii militare.

 

Este o miză economică importantă. Fondurile europene pot susține dezvoltarea unor capacități industriale care necesită investiții mari, pot facilita colaborarea dintre companii din mai multe state și pot ajuta firmele românești să ajungă pe piețe la care, individual, ar avea acces mai dificil. De aceea, România trebuie să fie prezentă în aceste negocieri și să susțină reguli și mecanisme de finanțare care oferă industriei naționale șansa de a participa efectiv.

 

Un exemplu concret al acestei direcții este EDIP (European Defence Industry Programme), Programul european pentru industria de apărare. Acesta urmărește să consolideze capacitatea de producție a Europei, să încurajeze cooperarea dintre statele membre și să reducă dependența de furnizori din afara Uniunii. Participarea României este deja relevantă: țara noastră a fost implicată în toate cele nouă propuneri de proiecte, iar cinci dintre proiectele selectate includ companii românești. Dincolo de cifre, acest rezultat arată că firmele din România pot participa la inițiative europene concrete și pot contribui la dezvoltarea unor capacități comune de apărare. Este un pas important de la statutul de beneficiar al securității europene la cel de participant la construcția industrială a acesteia.

 

Nu trebuie să privim aceste programe ca pe simple mecanisme de finanțare. Ele reprezintă oportunități de a conecta industria românească la proiecte europene de anvergură, de a atrage investiții și de a dezvolta competențe tehnologice care vor avea efecte și în economia civilă.

 

O atenție specială trebuie acordată regiunii Mării Negre. Importanța sa pentru securitatea europeană este în creștere, iar România poate contribui nu doar prin poziția geografică, ci și prin infrastructură, logistică, capacități industriale și expertiză regională. Astfel, o responsabilitate de securitate se poate transforma într-un avantaj economic și diplomatic pe termen lung.

 

Toate aceste obiective trebuie urmărite în complementaritate cu NATO. Consolidarea apărării europene nu concurează cu Alianța Nord-Atlantică și nu o înlocuiește. Dimpotrivă, o Europă care investește mai mult, produce mai mult și își dezvoltă propriile capacități devine un aliat mai puternic și mai credibil în cadrul NATO. Parteneriatul transatlantic rămâne un pilon esențial al securității României.

 

La douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România se află într-un moment în care poate trece la o nouă etapă a integrării. Nu mai este suficient să participăm la piața unică și să accesăm oportunitățile oferite de apartenența la Uniune. Trebuie să contribuim mai mult la proiectele care definesc viitorul Europei și să valorificăm economic această participare.

 

Apărarea europeană poate fi unul dintre aceste proiecte. Succesul nu se va măsura doar în bugete mai mari sau în echipamente noi, ci și în fabrici modernizate, companii integrate în lanțurile europene de producție, tehnologii dezvoltate aici și locuri de muncă bine plătite.

 

România are oportunitatea de a transforma o necesitate strategică a Europei într-un proiect de dezvoltare națională. Avem strategii, instrumente legislative, oportunități de finanțare europeană și companii care demonstrează deja că pot participa la proiecte comune. Provocarea este să le conectăm într-o viziune coerentă și pe termen lung.

Pentru aceasta, trebuie să trecem de la simpla participare la efortul european de apărare la o contribuție economică și industrială pe măsura potențialului nostru.

 

Ștefan-Radu Oprea este ministrul apărării naționale al României.

 

Dan Luca este expert în afaceri europene și comunicare strategică, desfășurându-și activitatea la Bruxelles din 1997.

 

Dan LUCA / Bruxelles