Dan LUCA – curs la UC Louvain

Mi-a făcut mare plăcere să revin astãzi dupã doar un an cu un curs academic prezentat celor 30 de masteranzi de la  UCL (Université Catholique de Louvain). Bruxelles-ul european și structurarea organizațiilor din jurul instituțiilor UE au fost subiecte apreciate de către studenți.

 

Mă bucur să continui cooperarea cu cele 4 universități belgiene (ULB, VUB, KU Leuven și UC Louvain). Majoritatea cu cei care interacționez aici lucrează sau doresc să activeze în lumea afacerilor europene din Bruxelles.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Monetizarea unui business media”

Despre cum expertiza în afacerile europene poate să fie benefică monetizării unui brand de media în articolul meu de astăzi din Ziarul Financiar.

 

---

 

Cursurile despre filosofii și practici antreprenoriale fac parte din curricula universităților de zeci de ani, prezentând în detaliu subiectul inovației creative și adaptării la o piață în constantã mișcare. Recent, școlile europene de jurnalism și comunicare au abordat structurat subiectul, colaborând cu profesori care provind din sectorul media și având o expertiză antreprenorială.

 

Activând de 23 de ani în cadrul companiei Euractiv de la Bruxelles, sunt în permanenţă fascinat de legătura dintre inovație și monitorizarea brandului de media. În 2003 lansasem pachetul de membru Euractor care continuă să fie și acum un produs de top, mai ales în rândul federațiilor europene. În 2008 reușeam să adaptăm clasicul supliment print media de 8 pagini, pe care îl vizualizam săptămânal la European Voice, într-un produs media digital de impact pe care l-am numit Euractiv Special Report. Pandemia ne-a forțat să inovăm și să indentificãm metode de monetizare. La nivelul anului 2019 Euractiv organiza aproximativ 100 de evenimente media în fiecare an, dar în martie 2020 piața a căzut brusc. Într-o săptămânã am venit cu produsul Conferințe Virtuale Media, iar în luna mai aveam deja primul client al acestui produs. Am reuşit să recalibrãm echipa de vânzări și până la sfârșitul anului 2020 organizasem 80 de evenimente de acest fel, fiecare cu sponsorul aferent. Conferințele Virtuale Media, dar accentuez ca produs media într-un model de afaceri bine definit, au fost pentru Euractiv comparate cu un vaccin. Inovația continuă, iar acum două luni am lansat un produs editorial nou care explică dezbaterile tehnice din capitalele UE referitoare de reforma sistemului farmaceutic prin intermediul corespondenților cu expertiză în politicile sectoriale.

 

Antreprenoriatul în media înseamnă de fapt crearea de noi produse, noi idei și noi afaceri pentru a capta o parte din beneficiile economice existente pe piețe evolutive. Transformarea digitală a mass-media a creat noi oportunități de carieră pentru persoanele interesate de comunicare, tehnologie și afaceri. Puține media își pot permite astăzi un singur model de monetizare, planurile de afaceri ale trusturilor de media sunt îndreptate acum în mai multe direcții creând modele hibride de business.

 

Referindu-ne la segmentul Media News, există 7 paliere clasice de acțiune pentru dezvoltarea surselor de venituri. Desigur nu toate segmentele de business se pretează oricărei media. E nevoie de un plan de afaceri în care evaluarea bandului, impactul conținutului, comunitatea de cititori sau resursele de investiție sunt de luat în considerare.

 

Câteva opinii despre cele 7 modele referitoare la monetizarea presei:

 

Prima categorie, cunoscută și consolidată, este cea a publicitãţii și sponsorizării. O întâlnim la majoritatea media, fie că sunt doar online sau în alte formate.

 

Abonamentele la fluxurile de știri au evolut constant, iar implementarea sistemului de paywall, reprezintă o puternică sursă de venit.

 

În special la nivelul presei specializate, există o modalitate de monetizare axatã pe un statut de membru al clubului media, care oferă servicii concrete în relaţionarea cu brandul respectiv.

 

E surprinzãtor, dar puțini însă înțeleg segmentul de evenimente media, care poate să fie foarte profitabil dacă se gândește un model de business adaptat brandului și pieței în care se acționează.

 

În era digitală, a erupt subiectul Marketplace și e normal ca presa să fie un jucător important în acest segment de informație. Cel mai clasic exemplu este cel al portalului care prezintă oportunitățile pentru locurile de muncă specializate, de multe ori lansate de presa reprezentativă. De exemplu la Euractiv avem jobs.euractiv.com pentru specialiştii în politicile UE.

 

Crowdfunding și donațiile continuă să fie un element interesant pentru presă, dar mare atenție la povestea prezentată și la durata acestor campanii de finanțare.

 

Am inclus în această clasificare și un exemplu mai exotic, cu siguranță marginal în finanțare. Crearea de suveniruri pentru un brand media poate fi o modalitate de a interacționa cu publicul și de a genera venituri suplimentare. Câteva exemple: tricouri, căni, șepci, brelocuri.

 

Sursele de venit sunt extrem de importante pentru sustenabilitatea mass-media în lumea de astăzi, iar fiecare palier de monetizare trebuie analizat în profunzime și eventual lansat printr-o strategie adaptată. Desigur, inteligenţa artificialã și mai ales generatoarele de conținut vor influența în viitor randamentul editorial, dar vor ajuta și la lansarea unor noi produse media de impact.

 

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 26 de ani ca expert în afaceri europene și inovație media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “O Românie mândră”

Despre cum se vede Ziua Națională a României de la Bruxelles în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

----

 

Acum, la ceas aniversar, e bine să ne amintim poza mare din care face parte ţara noastrã. Istoric vorbind, România a suferit schimbări semnificative trecând la o societate democratică și făcând pași în dezvoltarea economică. Poporul român a fost în fața provocărilor și este o sursă de mândrie națională.

 

Contextul european este însă dificil de anticipat, dar câteva afirmații pot să defineascã momentul. În principal decidenții europeni, și aici mă refer la cei bazați la Bruxelles, dar și în capitalele europene, sunt speriați de anul european 2024. Este o frică de consecințe dezastroase pentru proiectul european. Asta face ca întreaga mișcare a echişierului politic să fie birocraticã, fără viziune, asteptând parcã zile mai bune.

 

Frica de consecințe îi îndeamnă pe liderii momentului să evite să-și exprime opiniile, e greu sã absoarbã direct reacții negative din partea altora. Dar şi mai pregnantã este dorința de a evita conflictele sau dezacordurile care pot apărea din a avea opinii diferite cu ceilalți. E mai ușor să stai la cutie, conformându-te opiniilor populare sau predominante, mai degrabă decât a exprima idei independente și potențial nepopulare.

 

Mulți nu vor să  gândească esenţialul european. A avea viziune europeană este ceva nepopular în anul 2023. De fapt gândirea secolului al XXI-lea este dominatã de frica de a avea idei constructive și avansate. Iar dacă le avem să le mișcăm doar în cercuri închise, diplomatice, deci imposibil de descifrat de către cetățeni. Diplomația de sistem poate ajuta la evitarea unor conflicte sau tensiuni inutile, ceea ce este important în relațiile interpersonale sau internaționale, dar este opacă și seacă de cele mai multe ori, fără emoție, iar Uniunea Europeană are nevoie de curaj și comunicare. Dacă diplomația se transformă în evitarea sincerității sau ascunderea adevărului, aceasta poate conduce la neîncredere sau la construirea unor relații superficiale, poate duce la o criză gravă societală.

 

În acest joc este România aniversării 105. O țară cu o geografie favorabilă, alinţele politice perfecte și multe lucruri interesante de propus omenirii. Cât despre viitor, este în mâinile noastre. Avem curajul să îl gândim, să îl exprimăm ? Avem capacitatea de a ne ridica la nivelul timpurilor ?

 

LA MULŢI ANI, ROMȂNIA ! Acesta este astãzi subiectul cu majuscule. Îți doresc să ai capacitatea de a-ți gândi viitorul și a-l exprima sincer !

 

Dan LUCA / Bruxelles

          

Dan LUCA – curs la ULB despre structurarea Bruxelles-ului european

E un sentiment fantastic să interacționez din nou cu masteranzii în sala de curs. M-am bucurat astăzi de acesta oportunitate, prezentând studenților Erasmus de la ULB o radiografie a stakeholderilor afacerilor europene.

 

Două ore de interacție cu 40 de tineri veniți din 13 țări (Franța, Italia, Germania, Spania, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Romania, Moldova, Elveția, Turcia, și Canada).

 

Este o plăcere să revin după doar un an la ULB, cooperarea academică începută în 2016 prin intermediul Institutului de Studii Europene.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Snagov 2”

În Făclia de astăzi prezint o sugestie concretă pentru o abordare mai realistă a integrării europene în România.

 

--

 

La 25 km de București se află comuna Snagov, un loc în care se poate vizita mãnăstirea, iar pasionații de pescuit se pot relaxa. Această localitate este însă de notorietate când vorbim despre integrarea europeană a României. Dacă știm să o încadrăm corect, este mai reprezentativă decât localități precum Schengen sau Visegrad.

 

Despre ce este vorba însã? Eram în anul de grație 1995. Europa începea să își contureze personalitatea prin lansarea Tratatului de la Maastricht în anul 1993. România însă bâjbâia european, iar anul electoral 1996 părea foarte complex, cu alegeri locale, parlamentare și pezidenţiale. Declarațiile politice ale momentului erau confuze, iar cetățeanul român nu înțelegea de ce nu se întâmplă nimic. Nu eram în Uniunea Europeană, aveam încă vize aspre pentru a cãlãtori în Vest, păream o țară hărăzită izolãrii.  

 

A venit însă acel moment de responsabilitate, în care toate forțele politice au ajuns să semneze Declarația de la Snagov pe 21 iunie 1995. S-a spus răspicat că aderarea României la Uniunea Europeană constituie pentru societatea românească un obiectiv strategic fundamental. Recitind cartea publicatã atunci de către Academia România ˝De la Essen la Cannes – Itinerariul Strategiei Românești de Integrare Europeană˝ e interesat să identificăm câțiva din liderii politici ai momentului pentru a înțelege complexitatea unei astfel de declarații. Chiar și președinții unor partide complicate, precum Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Funar (PUNR) sau Ilie Verdeț (Partidul Socialist al Muncii) au înțeles importanţa momentului, alãturându-se semnatarilor.

 

Mesajul de la Snagov a fost mai mult decât o declarație, a descătușat practic parcursul european al României. Solicitarea trimisă de România către Uniunea Europeană prin care îşi prezența candidatura de a deveni membră a comunităţii, însoţită de Declaraţia de la Snagov, a reprezentat un pas uriaş pe drumul aderării la UE.

 

Acest editorial vine într-un context european încurcat, paradoxal, poate chiar mai complicat decât cel al anului 1995. Desigur, e factual, Uniunea Europeană are mai mare teritoriul acum, sunt multe țări membre si avem competențe legislative solide pentru a gestiona spațiul Europei unite. La nivel românesc, suntem de mai bine de 16 ani în Uniune, dar parcă încă ne mai jenează discuțiile din interiorul sistemului. Spectrul partidelor anti-europene, anti-sistem, anti-tot se răsfrânge enorm asupra echişierului politic, dar și în discuțiile de zi cu zi.

 

Avem acum o singură șansă, și nu se poate cu jumătate de măsură. Trebuie să continuăm integrarea europeană, împreună cu colegii noștri! A blama Uniunea Europeană este o nebunie, e ca și cum ai critica realitățile pieții. E nevoie rapidă, anul acesta cu siguranță, de o discuție strategică, dar fără populism sau stereotipuri, dacă ținem la țara aceasta. Iar responsabilitatea nu se află în mâna cetățenilor, ci în cea a conducătorilor. Avem nevoie de un nou mesaj, numiți-o Declarația de la Snagov 2, care să ne ghideze societal și care să dea un semnal Europei că suntem responsabili și europeni.

 

Dan LUCA / Bruxelles

          

 

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Erasmus pentru funcţionarii europeni”

Mă bucur să revin astăzi în Ziarul Financiar cu un articol despre un subiect abordat în teza mea de doctorat, viitorul programelor de mobilități europene. De data aceasta analizez impactul posibilelor detașări temporare ale funcţionarilor europeni spre ministerele de linie din țările membre UE. 

 

 

---

 

Este deja de notorietate faptul că avem un segment aparte de funcționari publici care lucrează în cadrul diferitelor instituții și agenții ale UE, contribuind la funcționarea și dezvoltarea uniunii. Acești funcționari publici pot fi cetățeni ai oricărui stat membru al UE și sunt angajați în diferite capacități în cadrul instituțiilor UE, jucând roluri cruciale în elaborarea politicilor, implementarea legii și administrare. Ei sunt recrutați de obicei prin examene competitive și proceduri de selecție, asigurând un nivel ridicat de expertiză și profesionalism.

 

Colivia de aur europeanã

 

Termenul de „colivie de aur” este uneori folosit metaforic pentru a descrie situația în care indivizi, adesea profesioniști cu înaltă calificare sau funcționari publici, se găsesc în locuri de muncă stabile și bine plătite în cadrul instituțiilor sau organizațiilor, dar se pot simți, de asemenea, constrânși sau restricționați în ceea ce privește mobilitatea sau luarea deciziilor. În contextul instituțiilor europene, în special al oficialilor de rang înalt și al birocraților, unii indivizi ar putea fi percepuți ca fiind într-o „colivie de aur”. Deși au poziții de prestigiu, siguranță a locului de muncă și beneficii atractive, ar putea exista constrângeri, cum ar fi reglementări stricte, birocrație sau limitări ale libertății personale, care uneori pot duce la sentimentul de a fi limitat în sistem. Cu toate acestea, este important să reținem că această expresie este subiectivă și ar putea să nu reflecte cu exactitate experienţele tuturor celor care lucrează în cadrul instituțiilor europene. Mulți indivizi își găsesc împlinirea și scopul în rolurile lor, apreciind oportunitatea de a contribui la integrarea europeană și la elaborarea politicilor. Ca și în cazul oricărei organizații mari, experiențele pot varia foarte mult între angajați.

 

Mobilitãţile de la structura naţionalã spre cea europeanã

 

La nivelul Uniunii Europene existã un program de mobilități între structura națională și cea europeană. Un expert național detașat la instituțiile europene înseamnã un profesionist care este desemnat temporar sau împrumutat de la administrația națională pentru a lucra în cadrul uneia dintre instituțiile sau agențiile Uniunii Europene. Acest aranjament permite statelor membre să contribuie cu expertiză lor la activitățile și inițiativele UE, promovând totodată colaborarea și schimbul de cunoștințe între UE și țările sale membre. Acești experți lucrează de obicei la proiecte specifice, oferă asistență tehnică, contribuie la dezvoltarea politicilor, efectuează cercetări sau oferă cunoștințe de specialitate în domenii relevante pentru activitatea UE. Detașarea experților naționali aduce beneficii atât statelor membre, cât și instituțiilor UE. Statele membre se pot asigura că perspectivele și expertiza lor sunt luate în considerare în procesele decizionale ale UE și, de asemenea, pot obține o mai bună înțelegere a politicilor și practicilor UE. Pe de altă parte, instituțiile UE beneficiază de cunoștințele și experiența de specialitate aduse de acești experți, sporind calitatea muncii lor și încurajând o abordare europeană colaborativă. Durata detașărilor poate varia de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de natura misiunii și de acordul dintre statul membru și instituția UE. Aceste detașări sunt de obicei guvernate de acorduri și reglementări specifice pentru a asigura o colaborare fără probleme între expertul național, statul membru trimițător și instituția UE care primește. 

 

Oana Ciurea a fost în perioada 2005-2009 expert național detașat de la Ministerul Integrării Europene la Comisia Europeană. “A fost o experiență fantastică, m-a ajutat enorm să învăț despre modul în care instituțiile europene funcționează, și în același timp să pun prima cărămidă la temelia primului program european dedicat reformei administrației publice românești, finanțat prin intermediul Fondului Social European. Am avut ocazia să lucrez susținut alături de autoritățile române și în același timp și cu experți de valoare ai Comisiei Europene. Rolul meu a fost să spunem de catalizator între administrația românească și cea europeană.  A fost o experiență pe care o pot califica de tip “câștigător - câștigător”, atât  pentru administrația națională și cât și pentru Comisia Europeană și a constat într-un transfer conținu de expertiză în ambele sensuri˝, preciza Oana. ˝În 2005, m-am numărat printre primii experți români naționali detașați la Comisia Europeană, când prezența românească în instituțiile europene era mai degrabă o raritate. Pentru mine această experiență a venit într-un moment crucial, mai precis în perioada premergătoare aderării României la UE. La acel moment lucram în marea echipa de consilieri de integrare europeană - alături de alți mulți tineri entuziaști care lucrau în administrația românească -,  iar nevoia de expertiză europeană era foarte căutată. Administrația română în care lucram la acel moment a înțeles utilitatea unei astfel de mobilități la Comisia Europeană și beneficille pe care le poate avea în urmă unei astfel de investiții˝, adãuga Oana.

 

Capacitatea administrativã a ţãrilor UE

 

Un concept mult dezbătut, încă din perioada negocierilor de aderare a fost legată de capacitatea administrativă a țărilor europene de a implementa politicile europene. Desigur, aceasta poate varia semnificativ de la o țară la altă. Capacitatea unui stat membru de a implementa eficient politicile UE depinde de diverși factori, inclusiv de cadrul instituțional al țării, eficiența administrativă, sistemele juridice, resursele financiare și voința politică. Comisia Europeană oferă îndrumări, asistență tehnică și programe de finanțare pentru a ajuta statele membre să își îmbunătățească capacitatea administrativă și sistemul de a implementa politicile UE în mod eficient. În plus, învățarea de la egal la egal și schimbul de bune practici între statele membre pot contribui, de asemenea, la consolidarea capacității administrative în întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, provocările persistă și sunt necesare eforturi continue pentru a asigura implementarea consecventă și eficientă a politicilor europene în toate statele membre.

 

Mobilitãţile de la structura europeanã la cea naţionalã

 

Discutăm enorm despre sistemul de decizii și dacă e pregătită UE pentru o extindere la 30+ țări, dar doar la nivel politic. Funcționarul european joacă un rol enorm, dar puțini sunt aceea care discutã deschis despre evoluția sa. O temã de suflet este legătură dintre funcționarul european și țara sa de origine. Există un potențial fantastic pentru a asigura posibile mobilitãţi de la nivelul european spre adminsitratia națională cu beneficii substanțiale la nivel de individ, dar și pentru întreaga construcție europeană.

 

De fapt aceste scheme funcționează ad hoc, mai ales la nivelul Președinției UE a unor țări membre. De exemplu, în primul semestru al anului 2019 a fost, în premieră, Președinția UE a României. Câteva zeci de funcționari europeni au fost detașați în domenii prioritare identificate de administraţia nationalã pentru a realiza o mai bună fluiditate a agendei decise. Dorina Năstase a fost una dintre aceste persoane. ˝Lucram ca şi funcționar european, analist politic la Direcția Generală Comunicare a Comisiei Europene, iar pentru 6 luni am fost delegată să activez în cadrul Reprezentanței Permanente a România pe lângă UE. A fost foarte util pentru reconectarea cu administraţia națională într-o perioadã foarte intensă. Desigur funcționarii europeni au obligația de independențã față de statele membre, dar toate administrațiile naționale păstrează legătură cu cei care își doresc aceasta din administrația europeană. Este util pentru ambele părți să înțelegem cât mai bine prioritățile și eventuale dificultăți, și să căutăm împreună soluții. Președinția Consiliului este mereu sub o presiune enormă, echipele reprezentanțelor la UE sunt pentru toate statele membre alcătuite din diplomați și funcționari ai ministerelor cu foarte multă experiență, coordonați de ambasadorul la UE care a avut un rol esențial în finalizarea cu succes a negocierilor în paralel cu desfășurarea unei comunicări publice susținută și bogată, schimbând radical imaginea României la Bruxelles˝, prezenta Dorina.

 

În aceeași perioadã, Mihaela Pop era purtătorul de cuvânt al Reprezentanței (COREPER 2), lucrând direct în comunicarea strategică cu experții români detașați de la instituțiile europene. ˝A fost o perioadã foarte încărcată și plină de responsabilități. Întreaga echipã era foarte motivată, dar în același timp eram și foarte conștienți de faptul că trebuie să utilizăm toate resursele, în primul rând cea umană, cu maximă eficientă. De aceea, ajutorul din partea colegilor veniți de la instituțiile europene a fost esențial pentru facilitarea comunicării instituționale, în special în cazul urgențelor sau pentru clarificarea unor diferențe de abordare. Experiența de lucru cu experții români din instituții rămâne din punctul meu de vedere un reper esențial pentru reușita Președinției române a UE, întrucât împreună am confirmat capacitatea și motivația de a lucra ca Team Romania˝, explica Mihaela.

 

Program permanet de mobilitãţi pentru funcţionarii europeni

 

Există acum un potențial enorm de a lansa un program permanent cu scheme de mobilități ale funcționarilor de la structura europeană spre administrația națională. Desigur, putem extinde această prezențã chiar în ministerele de linie din capitalele UE. Cu siguranță vom avea o mai bună înțelegere a proceselor integratoare, dar vom oferi și posibilități concrete europenilor să ajute direct țările din care au plecat.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca - prezentare la Romanian Digital Day

Mă bucur să revin în sala Parlamentului European, la invitația eurodeputatului Victor Negrescu, pentru o nouă ediție a Romanian Digital Day. În intervenția mea de astăzi m-am referit la ecosistemul media din EU. Activez de aproape 25 de ani în acest sector și experiența de monetizare a unui brand de media este fantastică.

Companiile de media sunt în majoritatea cazurilor structuri mici, considerate IMM-uri. Modele de afaceri sunt diverse, dar crizele consecutive au pus acest sector în mare dificultate financiară.

E interesant de privit media europeană și ca industrie. E important să avem o media sănătoasă, stabilă, pentru democrația Europei.

Dan Luca / Bruxelles