miercuri, 14 aprilie 2021

135.000 de cititori pentru blogul Casei Europei


Mă bucur foarte mult când ideile prezentate prin intermediul blogului Casei Europei trezesc interes, atât în România, cât și la Bruxelles.

           

Am încercat în ultima vreme să prezint mai accentuat oportunitățile europene ale României, dar și să dezvolt teme precum viitorul UE, politica de educațiecomunicarea europeană sau situația presei în UE.

 

Îmi amintesc și acum cu mare plăcere mesajul de acum 12 ani, când am explicat victoria lui Barack Obama în alegerile americane…

 

Mulțumesc celor 135.000 de cititori! Sper să ținem aproape și în următorii ani!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

joi, 8 aprilie 2021

12 questions for the Conference on the Future of Europe

A Conference for the Future of Europe will take place in a few days. The context is very interesting, especially due to the pandemic crisis and the existential problems of the European Union.

 

A structured discussion on the future of the EU is not new. In 2002-2003, it was the European Convention that proposed a European constitution. The project was too ambitious and was rejected by the famous referenda in France and the Netherlands. However, a compromise was reached: the present Treaty of Lisbon, which governs the current European order. Experts even claim that the current EU crisis began at the institutional level in 2005 with the non-ratification of the European constitution.

 

Now, however, EU member states have ruled out changing EU treaties. The Council is of the opinion that the outcome of the Conference should be reflected in a report to the 2022 European Council.

 

The idea of ​​the new debate was launched in March 2019, the French President proposed to organize a Conference for Europe, in order to reinvent the European political project. This initiative is part of the governing program proposed by President Ursula von der Leyen, with Commissioner Dubravka Șuica being given the responsibility to develop the subject.

 

The European Union needs a strategic vision to succeed. A third major European project is necessary, following the success of the internal market and the single currency. European Commissioner Thierry Breton recently stated that the current Commission considers that "the new proposals are the basis for a new historic step".

 

The European Union is focusing on five meta-projects: deepening European integration, European sovereignty, global multilateralism, greening and digitalisation. Surprisingly or not, all these topics are on the agenda of the Conference that will begin in May 2021.

 

The business sector has a huge role to play in building the community system. Not only job creation, so necessary for European citizens, but especially through their involvement in major integration projects. The European internal market and the launch of the common euro were achieved with the help of the private sector. Paradoxically, however, the political leaders tried in 2002-2005 to establish the draft European constitution, without involving the European business. Result - zero! Speaking recently with representatives of multinationals in Brussels, they are faced with a positioning dilemma. "We love the internal market, but it is difficult to come up with a pro-European message. At the corporate level, the European Commission, in particular, is seen as a ferocious hand that imposes new legislation non-stop. In this context, there is a repulsion towards the European institutions… "

 

Let me therefore launch 12 points for reflection on the debate on the future of the EU:

  1. How much do national leaders believe in the evolution of the EU?
  2. Will there be a real debate between Brussels and the European capitals?
  3. Will there be a cooperation of the Franco-German binomial, considering that in both countries elections will take place over the next 12 months?
  4. How will the two camps interact, that of the federalists with that of the Euro-sceptics?
  5. How do we change (evolve) the EU without changing the European treaties?
  6. Will the project go in the direction of an enlarged EU or a hard European core?
  7. Will citizens trust this debate or will they classify it directly as a technical, uninteresting approach?
  8. How will anti-system movements act in these debates?
  9. What is the role of European political parties in this consultation?
  10. What impact will this debate have on the European budget?
  11. Will the private sector really get involved in the discussion?
  12. Will the European Commission allocate the necessary human resources as it did in the Brexit case, for example?

 

Dan LUCA / Brussels

12 întrebãri pentru Conferinţa privind viitorul Europei

 

În câteva zile va avea loc Conferință pentru viitorul Europei. Contextul este foarte interesant, în special datorită crizei pandemice și problemelor existențiale ale Uniunii Europene.

 

O discuţie structurată despre viitorul UE nu este nouã. În perioada 2002-2003 s-a derulat Convenţia Europeanã care a propus o constituţie europeanã. Proiectul a fost prea ambiţios şi respins prin faimoasele consultãri din Franţa şi Olanda. S-a ajuns totuşi la un compromis, prezentul Tratat de la Lisabona, cel care guverneazã actuala ordine europeanã. Experții susțin chiar că actuala criză a UE a început la nivel instituţional în 2005 cu neratificarea constituţiei europene.   

 

Acum însă, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE. Consiliul este de părere că rezultatul Conferinței ar trebui să fie reflectat într-un raport către Consiliul European din 2022.

 

Ideea noii dezbateri a fost lansată în martie 2019, preşedintele francez propunea sã se organizeze o Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic european.  Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind alocatã comisarei Dubravka Șuica responsabilitatea în a dezvolta subiectul.

 

Uniunea Europeană are nevoie de o viziune strategică pentru a reuși. Este nevoie de un al treilea proiect major european, după succesul pieței interne și monedei unice. Comisarul european Thierry Breton preciza recent că actuala Comisie consideră că “noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric”.

 

Uniunea Europeană are în atenție 5 meta-proiecte: aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană, multilateralismul global, ecologizarea și digitalizarea. Surprinzător sau nu, toate aceste teme se regăsesc pe agenda Conferinței care va începe în luna mai 2021.

 

Sectorul de afaceri are un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi lansarea monedei comune euro s-au realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat în perioada 2002-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european. La nivel de corporaţii, Comisia Europeanã, în special, este vãzutã că o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

 

Permiteți-mi să lansez 12 puncte de reflecție pentru dezbaterea despre viitorul UE:

  1. Cât de mult cred liderii naționali în evoluția UE?
  2. Va avea loc o dezbatere reală între Bruxelles și capitale europene ?
  3. Va exista o cooperare a binomului franco-german, având în vedere şi cã în ambele ţãri vor avea alegeri în urmãtoarele 12 luni?
  4. Cum vor interacționa cele două tabere, cea a federaliștilor cu cea a euro-scepticilor?
  5. Cum facem schimbarea (evoluția) UE fără a schimba tratatele europene?
  6. Proiectul va merge în direcția unei UE extensã sau a unui nucleu dur european ?
  7. Cetățenii vor avea încredere în această dezbatere sau o vor clasa direct ca o abordare tehnică, neinteresantă?
  8. Cum vor acționa mișcările anti-sistem în cadrul dezbaterilor?
  9. Care este rolul partidelor politice europene în această consultare?
  10. Ce impact va avea această dezbatere asupra bugetului european ?
  11. Sectorul privat se va implica în mod real în discuție?
  12. Va aloca Comisia Europeană resursa umană necesară așa cum a făcut de exemplu în dosarul Brexit?

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

joi, 25 martie 2021

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Acum se joacã apartenenţa României la UE!


Cred că România poate să fie un stat influent european, dar e nevoie de viziune și anticipare a dinamicii contemporane. Acesta este scopul articolului publicat astăzi, 25 martie 2021, în Ziarul Financiar, despre impactul aderării la zona euro și Uniunea Europeană cu două viteze.

 

 

În maxim 10 ani Uniunea Europeană va avea un nucleu dur, care va cuprinde doar ţãrile care au adoptat moneda comunã europeanã euro. Se poate ca în acest orizont de timp sã avem un buget euro al acestor ţãri.

 

Din cauza crizei actuale, existã o accelerare a integrãrii europene (un exemplu deosebit de vizibil este cel al politicii de sãnãtate). Chiar dacă funcționarii europeni să întâlnesc mai mult prin parcuri sau în spațiul virtual, există o dinamică fantastică a politicilor europene.

 

Deşi a aderat la UE de mai bine de 14 ani, România nu are un plan realist de a adera la zona euro. Scopul acestui articol este de a da un semnal, acela că aderarea la euro nu trebuie sã aibã doar o componentã economicã, ci în special una politicã. Se poate intitula chiar „a două aderare la UE”.

 

În februarie 2018, Jean-Claude Juncker şi Emmanuel Macron dădeau semnale clare cã rezultatul dorit este o adâncire și o extindere simultanã a zonei euro… Şi sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin vectorii de comunicare UE și Franţa… Guvernul German are că prioritate consolidarea zonei euro. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu douã viteze: Nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.

 

Tratatul de la Aachen a fost semnat de Franţa şi Germania în ianuarie 2019. Franţa şi Germania vor avansa probabil ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri), predecesor al aşteptatului buget euro la nivelul eurozonei. Iar pe culoarul federalist european este așteptatã şi revigorarea Uniunii Benelux. Sã nu uitãm cã mulţi olandezi şi belgieni zic cã ce au semnat ei în 1944 a fost de fapt punctul de plecare al Uniunii Europene actuale…

 

Pe 24 aprilie 2020, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro...

 

Întrebat pe 16 iunie 2020 dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urmă succesului pieței interne și a monedei unice, comisarul european Thierry Breton a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric.

Dacã privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina sau Moldova e mai puternicã decât actuală formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continentul european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intră în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Nu uitaţi însã, ne îndreptãm spre o Uniunii European cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ 20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. În 10-20 de ani, Uniunea Europeanã va lua treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei avem acum 47 de ţãri...

 

Da, aderarea la moneda comună este complexă și greu de obținut. Dar intrarea în Uniunea Europeană a fost mult mai complicată și obținută în condiții diferite mult mai dificile ca acum...

 

Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, criteriile de la Maastricht: inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiză unor indicatori precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare, aşa-zisă convergenţă juridică.

 

Ca țară membră a Uniunii Europene, România poate să își joace rolul mult mai pronunțat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în agenda publică europeană. 

 

Avem chiar şi un paradox în România, deşi bugetul european reprezintã doar aproximativ 1% din bugetul ţãrilor membre. Exitã emoţii în România pentru neadaparea bugetului european pentru 2021 (aprobat desigur în decembrie 2020), dar prea puţin se analizeazã faptul cã bugetul național nu s-a finalizat decât în martie 2021...

 

Avem o fereastrã de oportunitate istoricã, la fel cum a fost aderarea la UE în 2007. Acum însă avem un avantaj extraordionar, negociem (pasiv) transformarea UE din interiorul UE. Este nevoie de un consens naţional real şi viziune politicã pentru un proiect FUNDAMENTAL de aderare a României la zona euro.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

miercuri, 24 martie 2021

Dan LUCA – la Radio France International

Am participat pe 4 martie 2021 la emisiunea Decriptaj de la RFI. Împreună cu moderatorul Ovidiu Nahoi am discutat timp de o orã despre subiecte de actualitate europeană, contextualizate la spațiul românesc.

 

Cei interesați de evoluția crizelor contemporane, de idealul european, mișcările politice, procedurile de vaccinare, provocãrile Uniunii Europene, le recomand înregistrarea video integrală.

 

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 12 martie 2021

Launch of the first Marketplace for EU Services


I have been involved in the fascinating world of European affairs for over 25 years. Even now, when the pandemic crisis imposes restrictions on interactions, we are moving forward with the European project. I am in the midst of an unprecedented legislative dynamic, and for over 20 years at EURACTIV we have been actively studying the evolution of the EU independent press.

 

Politics, technology and communication are the words that best define my presence. But these days bring me extra satisfaction! We have managed to launch the first Marketplace for EU Services!

 

For those interested in the product, I recommend either the recent press release, the video recording of the launch event or the announcement at the beginning of the year.

 

For communication enthusiasts, an interesting read is a history of product launches in European Brussels.

 

Take advantage of the new product launched, both in Brussels and on other meridians!

 

Dan LUCA / Brussels

 

 

 

Lansarea primului Marketplace al afacerilor europene


Sunt implicat de peste 25 de ani în fascinanta lume a afacerilor europene. Chiar și acum, când criza pandemică impune restricții de interacție, avansăm în proiectul european. Sunt în mijlocul unei dinamice legislative fără precedent, iar de peste 20 de ani în cadrul EURACTIV studiem aplicat evoluția presei independente a UE.

 

Politică, tehnologie și comunicare sunt cuvintele care îmi definesc cel mai bine prezenta activitate. Aceste zile îmi aduc însă o satisfacție suplimentară ! Am reușit să lansăm primul Marketplace al afacerilor europene !

 

Pentru cei interesați de produs la recomand fie comunicatul de presă recent, înregistrarea video a evenimentului de lansare sau anunțul de la început de an.

 

Pentru pasionații de comunicare o lectură interesantă este sinteza produselor comerciale media sau o istorie a lansării produselor în Bruxelles-ul european.

 

Profitați de noul produs lansat, atât la Bruxelles, cât și pe alte meridiane !

 

Dan LUCA / Bruxelles