miercuri, 24 iunie 2020

Al treilea proiect istoric pentru UE



Acum câteva zile am primit un rãspuns oficial de la comisarul european Thierry Breton referitor la o relaţionare a relansãrii economice a UE cu continuarea integrãrii europene.

Comisarul francez a subliniat că actuala crizã a consolidat poziția celor care doreau „mai multă Europă”. Potrivit acestuia, populiştii din diferite ţãri europene au fost nevoiţi sã tacã. Este de asemenea convins că Europa a făcut față mai bine crizei decât Statele Unite, unde a spus că a existat „haos”.

Întrebat de către expertul în comunicare europeanã, Dan Luca, dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urma succesului pieței interne și a monedei unice, Breton a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric”.

Pentru a garanta că redresarea este durabilă, echitabilă, incluzivă și corectă pentru toate statele membre, Comisia Europeană propune să creeze un nou instrument de recuperare, Next Generation EU, încorporat într-un buget UE puternic, modern și modernizat pe termen lung.

Simbolistica este genialã, “UE pentru urmãtoarea generaţie” şi ne proiecteazã puţin în atmosfera optimistã de acum 6 luni când Ursula von der Leyen îşi prezenta prioritãţile mandatului. S-a menţionat atunci relansarea discuţiilor despre viitorul UE. Era anunţatã chiar data de 9 mai 2020 pentru începerea Conferinţei despre viitorul UE. Criza Corona a îngheţat acest proiect, dar diverse voci cheamã la o relansare a procedurii, dar adaptatã contextului actual.

Mecanismul de fixare a societății europene a fost deja instituit. Este Conferința despre Viitorul Europei. Ceea ce trebuie să facă UE este să transforme aceasta dintr-o dezbatere simplă în ceva mai semnificativ, mai fundamental și mai radical. Astăzi ne confruntăm cu pandemia COVID-19. Mâine ne putem confrunta cu o provocare și mai mare. Să ne gândim la această criză ca o șansă pentru UE de a duce lumea către un viitor mai bun, pentru toți, împreună. Să conducă spre o Uniune mai puternică, mai prosperă. Calea către un actor internațional crucial.

Alianţa dintre instituţii (europene şi naţionale), societate civilã şi business este necesarã.

Mișcarea Europeană a adunat acum punctele de vedere ale celor mai mari personalitãţi implicate în dezbatere, cum ar fi vicepreședintele Comisiei Europeana Šuica și ambasadorul Clauss, reprezentantul permanent al Germaniei în UE, pentru a explora direcţia „Conferinței”.

Federaliștii europeni îndeamnă instituțiile europene, statele membre și viitoarea președinție a Consiliului UE să se asigure că o Conferințã despre viitorul Europei poate începe cât mai curând posibil. “Domeniul de aplicare al Conferinței ar trebui să fie larg și vizat să dezvolte priorități politice care contează pentru cetățeni, precum și propuneri instituționale, inclusiv propuneri pentru schimbarea tratatelor sau un nou cadru de tratat. Ordinea de zi și domeniul de aplicare al Conferinței trebuie să includă atât o evaluare critică a echilibrului de competențe dintre UE și statele membre, inclusiv competențele fiscale ale Uniunii Europene, cât și o reconsiderare completă a echilibrului de competențe între instituții. Ar trebui luată în considerare perspectiva unei Constituții europene”. Citiți aici declarația rețelei CSO pentru viitorul Europei.

Nu orice oportunitate se trasformã automat în succes, iar UE ştie asta. Important este sã avem un plan realist şi inclusiv. O abordare strategicã legatã de relansarea economicã, digitalizare, protecţia mediului înconjurãtor şi multilateralismul global este necesarã. Discuţia despre viitorul UE trebuie începutã instituţional acum şi extinsã rapid cãtre societatea civilã şi mediul de afaceri. Doar împreunã putem reuşi…

Dan LUCA / Bruxelles

The third historic project for the EU



A few days ago, I received an official response from European Commissioner Thierry Breton on a link between the EU's economic recovery and the continuation of European integration.

The French commissioner emphasized that the crisis had strengthened the position of those who wanted "more Europe". According to him, populists in various European countries have been forced to remain silent. He was also adamant that Europe has coped better with the crisis than the United States, where he said there has been "chaos".

Asked by European communication expert Dan Luca whether the EU does not need a third major project, following the success of the internal market and the single currency, Breton said the Commission believes its new proposals are the basis for another historic breakthrough”.

To ensure the recovery is sustainable, level, inclusive and fair for all Member States, the European Commission is proposing to create a new recovery instrument, Next Generation EU, embedded within a powerful, modern and revamped long-term EU budget. 

The symbolism is brilliant, "the EU for the next generation" and projects us a little in the optimistic atmosphere of 6 months ago when Ursula von der Leyen presented her priorities for the mandate. It was then mentioned that the talks on the future of the EU would be relaunched. The date of the Conference on the Future of the EU was announced: 9 May 2020. The Corona crisis has frozen this project, but various voices call for a relaunch of the procedure, which should be adapted to the current context.

The mechanism for fixing the European society has already been instituted. It is the Conference on the Future of Europe. What the EU needs to do is to transform this from a simple debate to something more meaningful, more fundamental and more radical. Today we are facing the COVID-19 pandemic. Tomorrow we may face an even bigger challenge. Let’s think about this crisis as a chance for the EU to lead the world to a better future, for all, together. To lead the way to a stronger, more prosperous Union. The way to a crucial international actor.

An alliance between institutions (European and national), civil society and business is needed.

European Movement gathered now the views of some of the most senior figures involved in the debate, like Commission VP Šuica and Ambassador Clauss, Germany’s Permanent Representative to the EU, to explore where to go next for the “Conference”.

European Federalists urge European Institutions, Member States and the upcoming Presidency of the Council of the EU to ensure the Conference on the Future of Europe can start as soon as possible. “The scope of the Conference should be broad and aimed at developing policy priorities that matter to citizens, as well as institutional proposals, including proposals for treaty change or a new treaty framework. The agenda and scope of the Conference must include both a critical assessment of the balance of competences between the EU and Member States, including the fiscal competencies of the European Union, as well as a thorough reconsideration of the balance of powers between the Institutions. The prospect of a European Constitution should be considered”. Read here the full statement of the Future of Europe CSO Network.

Not every opportunity automatically turns into success, and the EU knows that. It is important to have a realistic and inclusive plan. A strategic approach related to economic recovery, digitalization, environmental protection, but also connected to global multilateralism is needed. The discussion on the future of the EU must begin institutionally now and should be rapidly extended to civil society and business. Only together we can succeed…

Dan LUCA / Brussels 

joi, 18 iunie 2020

Cum s-a adaptat lobby-ul de la Bruxelles crizei Corona?



Criza Corona afecteazã puternic dinamica Bruxelles-ului european. Schimbarea modului de operare al instituţiilor europene implicã o adaptare a procedurilor de interacţiune cu decidenţii politicilor sectoriale.

Apariţia acestei “lebede negre” bulverseazã întreaga dinamicã legislativã şi modului de a discuta cele mai bune legi pentru cetãţenii europeni.

Anul trecut, prin intermediul cãrţii Mapping the Influencers in the EU Policies, încercam sã creionez cum se va schimba lumea afacerilor europene în urmãtoarea decadã. Prin intermediul acestui articol analizez impactul crizei actuale asupra acelor premoniţii.

1.    Trăim vremuri în schimbare - factori precum politica mondială, schimbările climatice, îmbătrânirea și creșterea populației, urbanizarea și o multitudine de alte provocări vor influența în continuare afacerile europene.

Criza pandemicã surprinde întreaga societate europeanã, redefinind prioritaţile legislative. Politica de sãnãtate devine ştirea zilei, cu amplu impact asupra altor politici sectoriale. Relansarea economiei este subiectul cel mai discutat acum, iar o conectare a prioritãţilor legislative cu economicul este o necesitate.

2.    Piața afacerilor europene a devenit mai holistică în ultimii ani și va continua să se dezvolte pe măsură ce afacerile publice, relațiile publice, comunicarea, aspectele juridice se îmbină și se integrează în marea umbrelã a „Afacerilor UE”.

În general, sectorul privat a fost grav afectat de criză, iar instituţiile au privit cu mai multã simpatie și toleranță unele segmente industriale. Gãsind adversarul comun ″relansarea economicã″, binomul instituţii-business a fost mult mai bine sincronizat.

3.    Bruxelles-ul a devenit din ce în ce mai transparent, ceea ce duce la dezintermedierea sferei politice de la Bruxelles. Publicul este acum mai conștient și mai implicat în afacerile UE. Numărul actorilor de la Bruxelles a crescut considerabil - fie din industrie, ONG-uri sau din alte sectoare. Drept urmare, efortul necesar pentru a face auzită vocea fiecãruia a crescut considerabil. Piața afacerilor UE va deveni și mai mare. Surprinzător de mare numãrul de companii care nu are încă prezență în Bruxelles. Anticipez un rol sporit al societății civile în procesele decizionale ale UE. De asemenea, prevăd că se va acorda mai multă atenție transparenței în procesul de elaborare a politicilor.

Spaţiul dezbaterilor s-a mutat online, iar decidenţii politici au fost foarte vizibili, poate mai prezenţi decât înainte. Totuşi, mediul virtual nu oferã aceeaşi transparenţã, fiind de multe ori doar o perdea de fum care acoperã un proces decisional foarte rapid în unele cazuri, adaptat situatiei de crizã. Da, a fost mai multã informare, dar mai puţinã comunicare. Piaţa se va adapta, apetitul pentru comunicarea online stimulând unele entitãţi sã îşi consolideze şi prezenţa fizicã în Bruxelles. 

4.    Influența la Bruxelles rămâne în mare parte bazată pe relații de muncă bune și reciproc avantajoase între funcționari și părțile interesate cu care interacționează. Să nu uităm, un influencer este un adevărat credincios și promotor al valorilor și principiilor europene.

Mai mult ca niciodatã rolul liderilor de opinie a fost pus în valoare de noua situaţie creatã. Beneficiind de o notorietate dobanditã anterior, experţii s-au reinventat, utilizând platformele de dezbateri ca mediul predilect în transmiterea mesajelor de impact.

5.    Cererea de competențe și experiență în domeniul afacerilor UE este ridicată, în timp ce oferta rămâne relativ limitată, în ciuda faptului că sfera de la Bruxelles a crescut în ceea ce privește numărul de angajați în ultimii douăzeci de ani.

Bruxelles-ul european este afectat de crizã, iar mulţi experţi, în special tineri, au intrat în şomaj tehnic sau chiar şi-au pierdut jobul. Contractarea pieţei de consultanţã a fost evidentã, dar Bruxelles-ul se va reinventa şi adapta. Meseria de ″expert în afaceri europene″ are viitor, dar dezvoltarea unor noi competenţe (în special cele soft) sunt necesare în a avea şanse de reuşitã. 

6.    Astăzi, cu mai multe instrumente de comunicare și posibilități de social media, suntem menţinuţi informați chiar dacă nu dorim neapărat să fim. Dar decalajul dintre discursul politic din capitalele statelor membre ale UE și Bruxelles rămâne mai mare decât acum 10 ani. Brexit-ul reprezintă apogeul euroscepticismului, dar a evidențiat, de asemenea, beneficiile apartenenței și a unei uniuni mai strânse. UE se va extinde probabil în mai multe state membre (și anume țările din Balcanii de Vest), iar noii actori cu culturi și societăți diferite vor intra în numeroase sfere de la Bruxelles.

Mediul virtual a fãcut ca distanţa dintre Bruxelles şi capitalele europene sã se comprime, sã devinã minusculã. Cei care au organizat conferinţe din Bruxelles au avut douã oportunitãţi enorme, de a avea ca panelişti ministri din guvernele ţãrilor membre, dar şi de a deschide ″conferinţele de Bruxelles″ publicului larg. Bruxelles-ul este acum mult mai puţin o ″bubble″, a  devenit un emiţãtor de semnale, mesaje care ajung mult mai bine în capitalele europene.

7.    Piața afacerilor europene va trebui să devină mai responsabilă, mai transparentă și să se alinieze mai bine principiilor bunei guvernări dacă dorim să facem din aceasta o Europă a oamenilor, mai degrabă decât a piețelor și a profiturilor. Sentimentul este din ce în ce mai mult un factor de luare a deciziilor și, toate semnalele vor influența din ce în ce mai mult afacerile europene în anii următori. Sper că, peste zece ani, luarea deciziilor va păstra o bază științifică.

Activitãţile din Bruxelles devin mult mai vizibile datoritã favorizãrii mediului online în activitatea cotidianã. Aceastã supra-expunere implicã o mai mare responsabilizare a decidenţilor spre transparenţã.

8.    Piața „afacerilor UE” se va digitaliza din ce în ce mai mult, dar contactul uman va păstra un rol vital. Cred că AI (inteligența artificială, nu influența artificială) va începe să aibă impact asupra deciziilor și rezultatelor: în timp ce oamenii vor continua să prevaleze în ceea ce privește interacțiunea umană și rezultatele clare, pregătirea și lansarea campaniilor de advocacy va fi tot mai ușor facilitată de roboţi.

Ultimele luni confirmã aceastã tendinţã de a interacţiona virtual. Întrebarea este cum va arãta piaţa de afaceri europene în 6-12 luni, care este noul normal?

9.    În 2030, Generația X (actualii liceeni) va fi omniprezentă la Bruxelles. Aceștia sunt nativi tehnologici, adepti ai interacțiunii virtuale și mai puțin dedicați permanenței în cariere. Acești factori vor contura foarte mult viitorul pieței afacerilor UE.

În mod sigur, tinerii practicanţi vor avea o mare oportunitate de afirmare, bulversând ierarhiile. Totuşi, reţeaua personalã, claditã în timp, e încã un element puternic al celor din afacerile europene.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 17 iunie 2020

How is a lobby in Brussels adapted to the Corona crisis?




The Corona Crisis strongly affects the dynamics of euro-Brussels. Changing the way the European institutions operate involves adapting the procedures for interacting with sectoral policy makers. The emergency of this "black swan" upsets the entire legislative dynamic and the way to discuss the best laws for European citizens.

Last year, with my book Mapping the Influencers in the EU Policies, I tried to describe how the world of European affairs would change over the next decade. Through this article I will analyze the impact of the current crisis on those premonitions.

1.    We live in changing times – factors such as world politics, climate change, aging and increasing populations, urbanisation, and a myriad of other challenges will continue to influence EU affairs.

The pandemic crisis surprises the whole of European society, redefining legislative priorities. Health policy is becoming the topic of the day, and has a wide impact on other sectoral policies. The recovery of the economy is the most discussed topic now, and a connection of legislative priorities from an economic point of view is a necessity.

2.    The market for “EU Affairs” has become more holistic over the past few years, and will continue to develop as Government Affairs, Public Affairs, Public Relations, Communications, Legal and other roles, co-mingle and integrate under the “EU Affairs” banner.

In general, the private sector has been severely affected by the crisis, and institutions have viewed some industrial segments with more sympathy and tolerance. Finding the common adversary in “economic recovery″, business-institutional cooperation was much better synchronized.

3.    Brussels has become more and more transparent leading to the disintermediation of the Brussels policy sphere. The public is now more aware and more involved in EU affairs. The number of actors in Brussels has grown considerably – whether from industry, NGOs or other sectors. As a result the effort required to make one’s voice heard has increased considerably. The EU Affairs market will become even bigger. A surprisingly large number of companies still do not have a presence in EU Brussels. I anticipate an increasing role and impact of civil society in EU decision processes. I also see more attention being paid to transparency in the policy-making process.

The space for debates has moved online, and policy makers have been very visible, perhaps even more present than before. However, the virtual environment does not offer the same transparency, being often just a smokescreen that covers a very fast decision-making process in some cases, adapted to the crisis situation. Yes, there was more information, but less communication. The market will adapt, and the appetite for online communication to EU institutions stimulates some entities to consolidate their physical presence in Brussels.

4.    Influence in Brussels remains largely based on good and mutually beneficial working relationships between officials and the stakeholders with whom they interact. Let’s not forget, an influencer is a true believer and promoter of European values and principles.

Now more than ever, the role of opinion leaders has been highlighted by the newly created situation. Benefiting from a previously acquired notoriety, the experts reinvented themselves, using debate platforms as their favorite medium in transmitting impactful messages.

5.    Demand for EU affairs skills and experience is high, while supply is remains relatively limited, despite the fact that the Brussels bubble has grown in terms of number of people employed over there the last twenty years.

European Brussels is affected by the crisis, and many experts, especially young people, have become technically unemployed or might have even lost their jobs. The contracting of the consultancies market was obvious, but Brussels will reinvent itself and adapt. The job of ″expert in European affairs″ has a future, but the absorption of new skills (especially soft ones) is necessary in order to have a chance of success.

6.    Today, with multiple communications tools and social media possibilities, we are kept informed even if we don’t necessarily want to be. But the gap between the political discourse in EU member state capitals and Brussels remains wider than 10 years ago. Brexit represents the apogee of euroscepticism, but it has also highlighted the benefits of membership and closer union. The EU will likely extend into more member states (namely the Western Balkan countries), and new actors with differing cultures and societies will enter the many Brussels bubbles.

The virtual environment has made the distance between Brussels and other European capitals shrink, it has become tiny. Those who organized conferences in Brussels had two enormous opportunities: to have ministers from the governments of the member countries as panelists, but also to open ″Brussels conferences” to the general public. Brussels is now much less a "bubble", it has become a transmitter of signals, messages that reach European capitals much better.

7.    The EU affairs market will need to become more accountable, more transparent and better align with good governance principles if we wish to make this a Europe of people, rather than of markets and profits. Sentiment is increasingly a factor of decision making and, all things being equal will increasingly influence and impact EU Affairs in the years to come. I hope that, in ten years’ time, decision making will retain a scientific basis.

Activities in Brussels become much more visible due to the favoring of the online environment in their daily activity. This overexposure implies a greater accountability of decision makers towards transparency.

8.    The “EU affairs” market will increasingly digitise, but human contact will retain a vital role. I believe that AI (artificial intelligence, not artificial influence) will start to impact decisions and outcomes: while people will continue to prevail in terms of human interaction and clear results, the preparation and roll-out of advocacy will increasingly be facilitated by “robotics”.

The last few months confirm this tendency to interact virtually. The question is: what will the European affairs market look like in 6-12 months, what is the new normal?

9.    In 2030, Generation X (the current high schoolers) will be omnipresent in Brussels. These are technological natives, virtual interactors, and less committed to permanence in careers. These factors will greatly shape the future of the EU affairs market.

Certainly, young practitioners will have a great opportunity to assert themselves, upsetting hierarchies. However, personal networking, built over time, is still a strong element of European affairs.

Dan LUCA / Brussels

sâmbătă, 13 iunie 2020

5 ore de aplauze pentru corpul medical!



În Belgia, totul a început pe la sfârşit de februarie 2020. Criza Corona s-a mişcat rapid şi vieţile noastre s-au schimbat brusc. Unele sectoare au fost lovite la greu, şi mã refer în special la corpul medical. Deşi o ţarã cu un sistem de sãnãtate bun, doctorii şi asistentele medicale duc greul noului rãzboi, cel pandemic. Simpatia e enormã şi pentru a ne manifesta sprijinul cu cei aflaţi în primele linii ale bãtãliei, au zis cã vom începe sã aplaudãm la fereastrã în fiecare searã la ora 20. Am continuat timp de 100 de zile sã ne vedem toţi vecinii la ora exactã pentru a ne aduce mica noastrã contribuţie. Criza ne-a apropiat mai mult, cãci in fiecare zi, timp de 3 minute, de la copii de un an pânã la cei de 85 de ani, eram toţi prezenţi în faţa casei…

Unii veţi zice, asta da solidaritate… Dar acum douã zile însã un vecin a ieşit din casã, nu îl vãzusem prea mult pânã atunci, şi ne-a mulţumit. Era managerul unui azil de bãtrâni şi era mai mult la serviciu decât acasã. Chiar şi la început de iunie se moare încã de COVID-19, personalul medical este încã suprasolicitat. Mişcarea noastrã e de apreciat, mesajul ajunge în prima linie a frontului, motivând în lupta cu crunta boalã.

E povestirea mea din timpul crizei, o pozã minusculã a societãţii în care trãim…

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 4 iunie 2020

UE – 6 luni pentru o întrebare: ça passe ou ça casse ?





Societatea europeanã are multe întrebãri la care încearcã sã rãspundã în urmãtoarele luni. Variabilele pieţii sunt enorme, iar dezvoltãrile sunt greu de prognozat chiar şi pe termen scurt. Dacã regandim activitãţile din punct de vedere ale unei pandemii care dureazã în general 18 luni (şi noi am ajuns doar în luna 6 cu COVID-19), suntem prinşi într-un cleşte, care pe de o parte ne dã un entuziast de redeschidere economicã, dar avem inoculatã şi ideea unui posibil val doi al crizei, cu un chiar posibil nou lockdown fizic din octombrie 2020.

Criza pe care o trãim ne schimbã radical modul de gândire la nivel micro, dar meta-evoluţiile sunt şi ele aşteptate. Guvernele ţãrilor europene sunt foarte puternice acum, iar forumurile legislative au intrat într-un con umbrã. Aşa cum a fost şi dupã criza financiarã din 2008, ″Statul″ a intervenit puternic pentru a salva bãnci şi companii. Uniunea Europeanã, ca tot unitar, a avut puţinã responsabilitate atunci, dar a pierdut mult în ochii cetãţeanului.

2020 este însã total diferit, Uniunea Europeanã îşi joacã o carte enormã, existenţialã chiar, în special în urmatoarele 6 luni. Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro, atât de drag Franţei şi Germaniei. Dacã tot vorbim de redresare economicã, de ce sã nu fim creativi dacã e vorba de campioni industriali europeni, sprijiniţi de “Statul european”, mai ales cã DG Competition e mai relaxatã în abordare decât anul trecut în astfel de situaţii. Structurarea unui sistem de taxe europene, digitale, verzi sau pentru multinaţionale, e desigur o noutate interesantã de luat in considerare. Sunt curios sã constat cât vor ceda statele membre din aceste prerogative.

Pânã în decembrie 2020 avem nevoie de multe rãspunsuri, chiar dacã cel mai probabil nu vom avea încã un vaccin eficient pentru Corona. Dacã însã nu e clar obiectivul european pânã atunci, intrãm în jocul electoral din Germania (2021) şi cel pentru (re)alegerea preşedintelui francez (2022). Se va închide fereastra de oportunitate…

Suntem pregãtiţi pentru consolidarea structurii europene atât din punct de vedere legislativ, dar şi din cel al legitimitãţii faţã de cetãţeni ? Nu conteazã cum îi zicem acestei evoluţii, Future EU sau Next Generation EU. Important e sa avem claritate asupra obiectivului, lidershipului şi sã implicãm pe cât posibil cetãţenii în aceastã construcţie.

Dan LUCA / Bruxelles

EU - 6 months for a question: ça passe ou ça casse?



European society has many questions that it is trying to answer in the coming months. Market variables are enormous, and developments are difficult to predict even on a short term. If we rethink the activities from the point of view of a pandemic that generally lasts 18 months (and we only arrived in month 6 with COVID-19), we are caught in a clutch, which on the one hand gives us an enthusiastic view of economic reopening, but we have also injected the idea of ​​a possible second wave of the crisis, with an even possible new physical lockdown in October 2020.

The crisis we are experiencing is radically changing our way of thinking at the micro level, but meta-evolutions are also expected. The governments of European countries are very strong now, and the legislative forums have entered a shadow. As it was after the financial crisis of 2008, when the State intervened strongly to save banks and companies. The European Union, as a whole, had little responsibility then, but lost much in the eyes of the citizen.

But 2020 is totally different; the European Union is playing a huge, existential card, especially over the next 6 months. President Macron stated that we need a European rescue plan equivalent to 5-10 points of GDP at EU level. So why not be brave and go all the way to European integration? If we ask for a 100-point plan directly, we have a euro budget, so dear to France and Germany. If we are still talking about economic recovery, why not be creative when it comes to European industrial champions, supported by the "European State", especially since DG Competition is more relaxed in their approach than last year in such situations. The structuring of a European tax system, digital, green or focused on the multinationals is of course an interesting novelty to consider. I am curious to see how much the Member States will give in to these prerogatives.

By December 2020, we need a lot of answers, even if we most likely will not have an effective Corona vaccine yet. However, if the European objective is not clear by then, we are entering the electoral game in Germany (2021) and the one for (re)election of the French president (2022). The window of opportunity will soon close…

Are we ready to strengthen the European structure both in terms of legislation and in terms of legitimacy vis-à-vis citizens? It doesn't matter what we call this evolution, Future EU or Next Generation EU. It is important to have clarity on the objective, leadership and to involve the citizens as much as possible in this construction.

Dan LUCA / Brussels