Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Europa competitivă nu se construiește fără cetățeni”

Există o oportunitate istorică de a reconecta cetățenii la proiectul european. Competitivitatea economică, deși poate părea un subiect rece și elitist, poate deveni această punte.

Despre cum poate competitivitatea să apropie Europa de cetățenii săi și să redea concretețe proiectului european, în editorialul pe care îl semnez astăzi în Făclia.

 

----

În ultimele zile, la Bruxelles, am coordonat raportul „Competitivitatea economică și cetățenii europeni”. Dincolo de cifre, strategii și dezbateri despre piața unică, energie, investiții sau tehnologie, raportul pleacă de la o întrebare simplă: cum facem ca proiectul european pentru competitivitate să fie înțeles și susținut de cetățeni?

 

Este o întrebare mai importantă decât pare. Pentru că Europa nu duce astăzi lipsă de strategii. Duce lipsă, uneori, de capacitatea de a transforma aceste strategii în rezultate pe care oamenii să le vadă în viața de zi cu zi.

 

Problema comunicării europene nu este nouă. După criza Comisiei Santer din 1999, instituțiile europene au înțeles că relația cu cetățenii trebuie regândită. Comisia Prodi a pus mai mult accent pe responsabilitatea politică, iar în 2004 comunicarea a devenit o responsabilitate importantă la nivelul Comisiei Europene.

 

Au urmat însă ani în care discuția s-a concentrat prea mult pe ideea că cetățenii nu ascultă Europa. Poate că întrebarea corectă era alta: Europa le vorbește cetățenilor despre lucrurile care contează pentru ei?

 

În urmă cu aproximativ un deceniu, unul dintre mesajele centrale ale Uniunii a devenit securitatea. Era firesc. Europa oferea stabilitate într-o lume tot mai nesigură. Dar securitatea, singură, nu este suficientă. Un cetățean european vrea să fie în siguranță, dar vrea și să aibă un loc de muncă bun, să-și poată plăti facturile, să aibă acces la educație, să-și permită o locuință și să știe că economia în care trăiește are un viitor.

 

Aici apare marea provocare a următorilor ani: competitivitatea economică trebuie să devină un proiect european pe care cetățeanul să-l poată înțelege.

 

Europa a mai avut ambiții economice mari. Agenda de la Lisabona și apoi Strategia Europa 2020 au încercat să dea Uniunii un obiectiv comun de dezvoltare și competitivitate. Au fost importante, dar au rămas în bună măsură la nivelul unor obiective ambițioase. Astăzi, contextul este diferit. Presiunea economică și geopolitică este mai mare, iar competiția globală nu mai lasă mult loc pentru ezitare.

 

Europa trebuie să fie mai competitivă. Dar trebuie să explice de ce.

Pentru cetățean, competitivitatea nu înseamnă un document european de câteva sute de pagini. Înseamnă energie mai accesibilă, investiții care creează locuri de muncă, infrastructură mai bună, firme care pot crește mai ușor, tehnologii europene, acces la finanțare și oameni mai bine pregătiți pentru economia viitorului.

 

Înseamnă, în cele din urmă, prosperitate.

 

De aceea, comunicarea nu poate fi tratată ca o campanie de imagine făcută după ce politica a fost decisă. Comunicarea trebuie să facă parte din politica însăși. Dacă oamenii nu înțeleg ce schimbă o decizie europeană în viața lor, atunci există riscul ca Europa să piardă nu doar o bătălie de comunicare, ci și sprijinul public pentru proiectul său economic.

 

Iar aici responsabilitatea este în primul rând politică.

 

Liderii europeni și guvernele statelor membre trebuie să iasă din limbajul exclusiv tehnic. Nu este suficient să vorbească despre competitivitate, productivitate, capitaluri sau simplificare. Trebuie să explice ce înseamnă acestea pentru oameni. Și mai ales trebuie să livreze.

 

Cetățeanului nu îi trebuie încă o promisiune europeană despre 2030 sau 2040. Are nevoie să vadă că un proiect începe, că are finanțare, că există un termen și că cineva răspunde pentru rezultat.

 

Europa are nevoie de mai puține strategii care se termină în documente și de mai multe proiecte care se termină în rezultate.

 

Asta înseamnă și să renunțăm la o falsă dilemă. Competitivitatea nu trebuie să însemne salarii mai mici, protecție socială mai slabă sau o cursă a dereglementării. O Europă competitivă este una care produce mai multă valoare prin tehnologie, inovare, educație, competențe și locuri de muncă de calitate.

 

Modelul social european nu trebuie văzut ca o piedică în calea competitivității.  Dimpotrivă, o economie mai puternică este cea care poate finanța mai bine educația, sănătatea, protecția socială și investițiile publice.

 

Dar pentru asta este nevoie de capacitate de decizie și de implementare.

Uniunea Europeană trebuie să fie mai rapidă. Statele membre trebuie să fie mai eficiente. Iar proiectele europene trebuie să ajungă mai repede de la Bruxelles în regiuni, orașe și comunități.

 

În România, această discuție este la fel de importantă ca la Bruxelles. Competitivitatea europeană nu se va decide doar în marile capitale. Se va vedea în infrastructură, în capacitatea administrației de a atrage investiții, în școli, în competențele oamenilor, în energia pe care o plătesc familiile și companiile și în șansa unei firme locale de a vinde dincolo de granițele țării.

 

De aceea, următoarea etapă a proiectului european nu poate fi doar despre o economie mai competitivă. Trebuie să fie despre o economie europeană mai competitivă pe care cetățenii o pot vedea și o pot simți.

 

Politicienii europeni au aici o responsabilitate esențială. Nu este suficient să construiască politici bune. Trebuie să explice de ce sunt importante, să le lege de viața oamenilor și, mai ales, să demonstreze că Europa poate livra.

 

Prosperitatea cetățenilor a fost una dintre promisiunile fundamentale ale integrării europene încă din anii ’50. Cetățeanul nu a fost niciodată un spectator al proiectului european. A fost motivul lui.

 

Dacă Europa vrea să recâștige încrederea oamenilor în următorul său mare proiect economic, trebuie să pornească din nou de aici.

 

Competitivitatea Europei nu va fi câștigată doar în piețele globale. Va fi câștigată și în ochii propriilor cetățeni.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dan LUCA – article in EUobserver: “What competitiveness experts expect from von der Leyen’s State of the Union”

Ahead of Ursula von der Leyen’s State of the Union speech on 16 September, I tried to anticipate the main competitiveness issues she may address. I based this on discussions with EU experts in Brussels. I published these ideas today in an article in EUobserver.

 

 

----

When Ursula von der Leyen addresses the European Parliament on Wednesday (16 September), for her yearly State of the European Union (SOTEU) speech, competitiveness is once again expected to feature prominently. But what will that mean in practice?

 

For our new report, Economic Competitiveness and European Citizens, we asked 11 experts from across Brussels and beyond 12 questions about Europe’s competitiveness debate. 

 

They did not always agree on the nature of the problem, the policies required or whether “competitiveness” is the right lens through which to deal with Europe’s economic challenges.

 

Their expectations for the State of the Union, however, point towards a common theme: von der Leyen is likely to present competitiveness not simply as a question of economic growth, but as the foundation of Europe’s ability to act independently.

 

Take Jan Dröge of Schuman Associates, who expects competitiveness to appear “less as a standalone economic agenda and increasingly as the economic dimension of European independence”. Or Peter Hefele of the Martens Centre, who similarly anticipates links between competitiveness and the single market, energy costs, defence readiness, technological sovereignty and the next EU budget.

 

The international dimension is likely to loom large, according to some experts.

Karel Lannoo of CEPS expects von der Leyen to concentrate on the EU’s place in the world and on defence. Feriel Saouli of SEC Newgate EU believes the stronger message would combine Europe’s commitment to open, rules-based trade with a determination to reduce its vulnerability to coercion, unfair competition and dependence on individual suppliers.

 

Closer to home, Isabelle De Vinck of Political Intelligence thinks the speech might connect competitiveness with two unresolved questions: the EU budget and the commission’s simplification agenda. Elaine Cruikshanks of Acumen Public Affairs argues that the commission needs greater powers if it is to act more quickly and decisively in response to global competition.

 

Roxana Moldovan of Red Flag predicts von der Leyen will emphasise unity, resilience and Europe’s collective strength: competitiveness as something the Union achieves together, rather than the success of individual member states acting alone.

 

Not everyone expects a substantial change of direction; László Andor of FEPS anticipates little departure from the commission’s approach over the past two years, although he sees signs that its language may be beginning to shift.

 

Competitiveness is sure to feature heavily in the speech, just as ‘independence’ dominated last year’s. But will von der Leyen’s commission be able to follow through this year? Our experts empasised the need for concrete deliverables.

 

Hefele hopes to hear a limited number of projects with clear deadlines, financing and political responsibility. These could include mobilising European savings, completing the services market and Energy Union, scaling European technology and strengthening joint procurement. He also expects the agenda to encompass skills, quality jobs and affordability, the issues through which citizens experience the economy directly.

 

Across the interviews, one conclusion stands out. Europe does not need another layer of strategies, slogans and targets. It does need the capacity to deliver and it needs citizens to be able to see and feel the results.

 

Will Wednesday’s speech make that shift? Our experts explain what is at stake, where Europe is falling behind and what a competitiveness agenda built around citizens would require.

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol semnat în Ziarul Financiar: “Dacă vreți o Europă competitivă, trebuie să câștigați și încrederea cetățenilor”

Mesajul esențial privind competitivitatea, cetățenii și rolul corporațiilor, în articolul semnat astãzi în Ziarul Financiar.

----

În ultimele zile, am coordonat la Bruxelles raportul „Competitivitatea economică și cetățenii europeni”, un demers dedicat uneia dintre cele mai importante întrebări ale momentului european: cum poate Uniunea să devină mai competitivă fără să piardă legătura cu oamenii pentru care, în definitiv, există proiectul european?

 

Răspunsul raportului este mai simplu decât pare. Competitivitatea nu poate rămâne un subiect pentru Consiliu, Comisie, cabinete ministeriale, board-uri și conferințe de specialitate. Dacă rămâne acolo, va fi percepută ca încă un concept tehnic de la Bruxelles. Iar atunci Europa riscă să aibă o strategie economică bună, dar o problemă politică majoră.

 

Pentru liderii de corporații, acesta ar trebui să fie un semnal clar: competitivitatea europeană nu mai este doar o temă de policy. Este și o temă de comunicare publică.

Europa are nevoie de investiții, energie mai accesibilă, infrastructură mai rapidă, tehnologie, competențe, capital și o piață unică mai funcțională. Are nevoie să reducă fragmentarea și să permită companiilor să investească, să se extindă și să creeze locuri de muncă mai ușor peste granițe. Are nevoie de mai puține bariere și mai multă capacitate de execuție.

 

Dar fiecare dintre aceste obiective trebuie tradus în limbajul cetățeanului.

 

Ce înseamnă o piață unică mai eficientă pentru o familie? Ce înseamnă investițiile în rețele energetice pentru factura de energie? Ce înseamnă competitivitatea pentru un tânăr care își caută primul loc de muncă? Ce înseamnă o companie europeană care se extinde mai ușor în alt stat membru pentru comunitatea în care operează?

 

Aceste întrebări nu sunt un exercițiu de PR. Sunt chiar miza politică a competitivității.

Raportul arată că Europa trebuie să treacă de la strategii la rezultate: proiecte cu termene clare, finanțare, responsabilități și indicatori măsurabili. Iar companiile trebuie să facă același lucru în comunicare. Nu este suficient să spună ce reglementare trebuie schimbată sau ce fond european trebuie finanțat. Trebuie să explice de ce acea schimbare contează pentru oameni.

 

Aici se află diferența dintre o campanie de informare și o strategie de comunicare.

Informarea spune: „Avem nevoie de simplificarea reglementării.” Strategia de comunicare spune: „Dacă reducem birocrația și accelerăm autorizarea unei investiții, putem construi mai repede, putem crea locuri de muncă și putem aduce mai repede o tehnologie nouă pe piață.” Prima vorbește despre proces. A doua vorbește despre rezultat.

 

Pentru corporații, această schimbare este esențială și dintr-un alt motiv. Influența în Bruxelles există, dar nu este nelimitată și nu se poate substitui legitimității publice.

Actorii economici pot aduce expertiză, date și soluții aplicabile în procesul de elaborare a politicilor. Dar accesul la decidenți nu trebuie confundat cu dreptul de a stabili agenda.

De aceea, companiile trebuie să iasă din logica în care competitivitatea este discutată doar cu policy makers. Trebuie să construiască o conversație și cu cetățenii.

 

Mai ales pentru că beneficiile competitivității sunt, în fond, beneficii europene clasice: prosperitate, securitate, oportunități, locuri de muncă de calitate și capacitatea de a face față șocurilor externe. Un model economic mai productiv și mai inovator nu trebuie construit împotriva modelului social european, ci pentru a-l putea susține pe termen lung.

 

Așadar, mesajul pentru liderii de corporații este direct: nu mai comunicați competitivitatea ca pe un dosar tehnic. Comunicați-o ca pe o promisiune concretă de prosperitate europeană.

 

Iar această promisiune trebuie demonstrată, nu doar afirmată.

 

Cetățenii nu trebuie să fie spectatori la următoarea mare dezbatere europeană. Trebuie să înțeleagă ce se schimbă pentru ei și să poată judeca dacă schimbarea funcționează.

Europa nu duce lipsă de strategii. Are nevoie de rezultate. Iar corporațiile nu trebuie doar să ceară Europei să devină mai competitivă. Trebuie să explice societății de ce competitivitatea contează, ce propun și, mai ales, ce câștigă cetățeanul.

 

În fond, competitivitatea europeană nu va fi câștigată doar în sălile de negocieri de la Bruxelles. Va fi câștigată și în momentul în care cetățenii vor putea spune, simplu: „Da, Europa mai bună pentru companii înseamnă și o Europă mai bună pentru mine.”

 

Dan Luca este expert în afaceri europene și comunicare strategică, desfășurându-și activitatea la Bruxelles încă din 1997. Este autorul cărții Mapping the Influencers in EU Policies, publicată de Palgrave Macmillan.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Dan LUCA – coordonatorul raportului EUobserver „Competitivitate economică și cetățenii europeni”

Am avut onoarea să coordonez raportul EUobserver „Competitivitate economică și cetățenii europeni”.

 

Mulțumesc sincer celor 11 experți din Bruxelles care au contribuit cu opinii și răspunsuri detaliate la cele 12 întrebări ale studiului.

 

Concluzia este simplă, dar esențială: comunicarea competitivității poate fi o șansă de a apropia din nou Europa de cetățenii săi.

 

Studiul, în integralitatea sa, poate fi vizualizat aici.

 

Citiți mai multe în articolul publicat astăzi de EUobserver.

 

....

What should a more competitive Europe deliver for its citizens?

 

EUobserver’s first Stakeholder Report bring together people working on European policy to examine the choices facing the EU and what they mean for citizens. Through interviews and analysis, we explore competing perspectives, practical priorities and questions that deserve a wider debate.

 

Economic Competitiveness and European Citizens, published ahead of Ursula von der Leyen’s State of the Union address on 16 September, asks a question that should inform both the speech and the political year ahead: how can Europe’s economic ambitions translate into better lives for Europeans?

 

Authored by EUobserver’s European affairs director Dan Luca, the report draws on 11 experts from economic policy, academia, business and public affairs, each responding to the same 12 questions. 

 

The report examines how Europe can strengthen its single market, mobilise investment and build on its industrial strengths – while sustaining its social model. It also explores the role of skills and migration, the opportunities and challenges of enlargement, and whether national and European institutions have the capacity to turn decisions into results.

 

The contributors disagree on important questions, including how much power and funding the EU needs and whose interests shape the debate. But their answers all question a central issue: whether competitiveness produces improvements people can recognise, from affordable energy and quality jobs to reliable infrastructure and stronger public services.

 

As von der Leyen sets out her priorities, the report offers a framework for judging what follows: concrete projects, credible financing and visible benefits

 

And to discuss the findings, suggest a topic or explore working with EUobserver on a future stakeholder report or policy communication, contact Dan Luca at DL@euobserver.com.

 

Many thanks to contributors to the report:

Lúcio Vinhas de Souza, Chief Economist at BusinessEurope and Director of its Economics Department.

Karel Lannoo, CEO of the Centre for European Policy Studies (CEPS).

László Andor, Secretary-General of the Foundation for European Progressive Studies (FEPS).

Peter Hefele, Head of the Department of Economic Education at the Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS) and Policy Director at the Martens Centre for European Studies.

Micael Castanheira, Research Director at the Belgian National Fund for Scientific Research (FNRS), and Professor at the Solvay Brussels School of Economics and Management at ULB.

Elaine Cruikshanks, founding partner of Acumen Public Affairs.

Isabelle De Vinck, Managing Partner at Political Intelligence Brussels.

Frédéric Soudain, Managing Partner at Logos Public Affairs.

Feriel Saouli is CEO of SEC Newgate EU.

Jan Dröge, a partner at Schuman Associates and serves as Chief Operating Officer.

Roxana Moldovan, an Account Director at Red Flag Brussels.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Brussels veteran Dan Luca joins EUobserver as new European Affairs director

I’m delighted to be joining the EUobserver team in Brussels as European Affairs Director.

 

...

EUobserver.com is strengthening its team to provide even better services to institutions and companies looking to communicate their messages to audiences across Brussels and the EU’s national capitals.

 

From Tuesday (1 September), Dan Luca will take up the newly-created position of European Affairs director. He is a European media and strategic communications expert with nearly three decades of professional experience in Brussels and across European member states.

 

“I am delighted to join EUobserver, a Brussels-based publication recognised for its editorial sharpness, independent perspective, and its impact on national media discussions across Europe,” says Luca.

 

Luca brings valuable experience, networks and fresh ideas to the EUobserver project. With 25 years at Euractiv and relationships with more than 500 corporations and associations, he adds a strong understanding of the European policy and business environment.

 

Together, EUobserver and Luca will identify new media products, partnership opportunities and innovative ways for stakeholders to engage with European audiences. 

“Europe needs a media landscape that fosters constructive dialogue about the EU’s future. Now, more than ever, together with political leaders and the business community, the media has a vital role to play in strengthening Europe’s prosperity and democratic debate,” says Luca.

 

Luca was born in Romania and has been based in Belgium for nearly 30 years. He holds a PhD in International Relations and European Studies and has served as a visiting professor at universities in Belgium, Italy, and Romania. He has authored numerous studies and books on European actors, influence networks, and public affairs, including his recent publication, Mapping the Influencers in EU Policies.

 

From 2023 to 2025, Luca served as an adviser to the Romanian government, working with, among others, the Ministers of Economy and Health. His work focused on open strategic autonomy, European competitiveness, and related European policy issues.

 

EUobserver is also strengthening its editorial team. From 1 September Gaia Neiman will join as full-time reporter focused on politics and migration. She has previously written for Reuters, The Guardian and The Telegraph, among others.

 

About EUobserver

 

EUobserver.com has been covering Brussels and the European Union as an independent publisher since 2000. 

 

Since February 2026, it has been part of Denník N, a journalist-owned Central European publisher. EUobserver’s readership has almost doubled since the change in ownership, thanks to its growing editorial team and expanded coverage of European Union affairs, security and defence.

 

 

Al treilea mare proiect european: Competitivitatea

1. Ideea centrală

Uniunea Europeană s-a construit pe două mari proiecte fondatoare: pacea, prin reconcilierea istorică a continentului după al Doilea Război Mondial, și integrarea, prin piața unică și apropierea politică dintre statele membre. Astăzi, competitivitatea poate deveni al treilea mare proiect european – legătura dintre autonomie strategică, politică industrială, inovare și prosperitate. Iar al patrulea proiect ar putea fi o comunitate strategică europeană: o Uniune capabilă nu doar să reglementeze și să consume, ci să producă, să inoveze și să influențeze lumea.

2. Reperele esențiale ale temei

Europa traversează un moment în care vechile repere nu mai sunt suficiente. Pacea, piață unică și prosperitatea au fost mult timp pilonii principali ai construcției europene. Astăzi, acest triunghi are nevoie de un nou element central: competitivitatea. Nu ca obiectiv economic izolat, ci ca proiect politic integrator, capabil să lege autonomia strategică, politica industrială, competențele, migrația, extinderea Uniunii și calitatea vieții cetățenilor europeni.

După mai bine de 25 de ani petrecuți în inima Bruxelles-ului european, am urmărit evoluția acestei teme. Competitivitatea industrială nu este o idee apărută recent. A revenit periodic în centrul agendei europene, de la Strategia de la Lisabona până la dezbaterile actuale privind viitorul economic al Uniunii. Diferența este că astăzi nu mai vorbim despre un avantaj competitiv într-o lume stabilă, ci despre capacitatea Europei de a-și păstra modelul economic și social într-un context global marcat de rivalități tehnologice, schimbări geopolitice și presiuni industriale.

Autonomia strategică europeană a devenit, în acest context, un proiect politic matur. Nu înseamnă izolare și nici retragerea Europei din economia globală. Înseamnă capacitatea de a decide, de a produce și de a proteja sectoarele esențiale pentru viitor. De la energie și apărare până la sănătate, tehnologie și infrastructură critică, Europa are nevoie de o bază industrială proprie și competitivă.

Aici apare legătura fundamentală dintre autonomie strategică și competitivitate. Nu poți avea autonomie fără capacitate economică. Nu poți avea securitate fără industrie. Nu poți avea prosperitate fără companii capabile să concureze global.

De aceea, revenirea politicii industriale europene nu trebuie privită ca o întoarcere la trecut, ci ca o adaptare la realitatea prezentului. Europa are nevoie de un nou contract între instituțiile europene, statele membre și mediul privat. Istoria Uniunii arată că marile salturi au apărut atunci când acești actori au lucrat împreună: piața unică și moneda euro sunt exemple ale unei asemenea logici de integrare.

În această ecuație, Fondul European de Competitivitate poate deveni unul dintre cele mai importante instrumente ale următorului ciclu european. Nu este suficient să avem obiective politice ambițioase; avem nevoie de mecanisme financiare care să transforme prioritățile în investiții concrete. Europa trebuie să finanțeze domeniile unde se construiește avantajul competitiv al viitorului: tehnologii avansate, industrie verde, apărare, sănătate, digitalizare și infrastructură.

Dar competitivitatea nu este doar despre fabrici și tehnologii. Este despre oameni.
Migrația către Uniunea Europeană trebuie analizată și prin această perspectivă. Europa are nevoie de forță de muncă, de competențe și de capacitatea de a integra resurse umane într-o economie aflată în transformare. O politică europeană coerentă privind migrația nu poate fi separată de strategia de competitivitate. Este nevoie de o abordare care să combine controlul frontierelor cu integrarea profesională, formarea competențelor și răspunsul la deficitul de personal din sectoare strategice.

Aceeași logică se aplică educației. Competențele sunt noua infrastructură economică europeană. Fără oameni pregătiți pentru industria viitorului, nici cele mai bune strategii industriale nu pot produce rezultate.

Modelul social european intră și el într-o nouă etapă. Protecția socială, serviciile publice și calitatea vieții nu trebuie văzute ca obstacole pentru competitivitate. Dimpotrivă, ele pot reprezenta un avantaj european dacă sunt susținute de o economie productivă și inovatoare. Modelul european a fost întotdeauna despre echilibrul dintre piață și solidaritate.

Un exemplu aparent separat, dar esențial, este locuirea. Locuințele accesibile devin parte din infrastructura competitivității. Un oraș în care tinerii, specialiștii și familiile nu își permit să locuiască este un oraș care pierde talent și dinamism economic.

La fel, rolul regiunilor, al primarilor și al asociațiilor europene devine tot mai important. Europa competitivă nu se construiește doar la Bruxelles. Ea se construiește în comunități locale, în ecosisteme industriale și în rețele profesionale care conectează economia reală cu decizia politică.

 

Asociațiile europene au această funcție de punte între sectoare, companii, cetățeni și instituții.

Extinderea Uniunii Europene trebuie privită prin aceeași lentilă. Europa nu poate extinde doar granițe, trebuie să extindă competitivitatea. Viitorii membri trebuie integrați nu doar politic și instituțional, ci și economic, prin participarea la lanțurile valorice europene, la proiectele industriale și la obiectivele strategice comune.

Pentru România, această transformare reprezintă o oportunitate majoră. Țara noastră trebuie să treacă de la statutul de beneficiar al politicilor europene la cel de participant activ la definirea lor. Avem nevoie de o strategie națională de competitivitate conectată la direcțiile europene, capabilă să identifice sectoarele unde putem deveni relevanți.
Europa intră într-o nouă etapă. Autonomia strategică, politica industrială și competitivitatea nu mai sunt dosare separate. Ele fac parte din același proiect politic: construirea unei Europe capabile să producă, să inoveze și să ofere prosperitate cetățenilor săi.

Poate că întrebarea fundamentală nu mai este dacă Europa dorește să fie competitivă. Întrebarea este dacă își permite să nu fie.

3. Metodologia redactării

Acest raport are la bază ideile și analizele exprimate în perioada 2023–2026 în articole publicate în Ziarul Financiar, realizate împreună cu 11 colaboratori, specialiști din domenii relevante pentru evoluția proiectului european.

Vasile Puşcaş - Negociatorul-şef al aderării României la UE şi ministru pentru afaceri europene

Radu Ştefan Oprea - Ministrul Economiei, Antreprenorialului şi Turismului 

Alexandru Rafila - Ministrul Sănătății

Victor Negrescu - Membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European

Vasile Dîncu  - Eurodeputat, vicepreşedintele Comisiei Speciale pentru Scutul Democraţiei Europene

Alexandru Petrescu - Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară

Alina Bârgăoanu - Decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA) din Bucureşti

Mihaela Luţaş - Predă cursul de Politici Economice Europene la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi este membră a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România

Cristian Socol - Profesor la ASE Bucureşti

Simona Stănescu - Cercetător ştiinţific I la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), Academia Română

Filip Dumitriu - Director la Bruxelles, la FEDARENE – reţeaua europeană a agenţiilor regionale şi locale de energie

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “De la provocare la oportunitate: migrația în ecuația competitivității europene”

Politica de migrație a UE rămâne un subiect dificil de abordat, prea puțin analizat din perspectiva legăturii sale cu competitivitatea economică. O explicație, în articolul meu de astăzi din Ziarul Financiar.

 

---
Europa se află într-un moment în care două mari teme strategice se întâlnesc: competitivitatea economică și gestionarea migrației. Mult timp tratate separat, acestea trebuie privite astăzi împreună, pentru că au la bază aceeași realitate: Europa are nevoie de oameni pentru a-și susține dezvoltarea economică și modelul social.

Competitivitatea Uniunii Europene este una dintre marile provocări ale momentului. Într-o economie globală marcată de accelerarea tehnologică, competiția pentru investiții și schimbările demografice, Europa trebuie să găsească răspunsuri rapide și eficiente. Iar unul dintre cele mai importante răspunsuri este legat de resursa umană.

Fără oameni, nu există creștere economică. Fără competențe, nu există inovare. Fără forță de muncă suficientă, nu există competitivitate. De aceea, migrația devine o componentă a competitivității europene, nu doar o temă umanitară.

Europa are nevoie de imigrație pentru economia sa, dar această imigrație trebuie organizată la nivel european. Aceasta este perspectiva care poate transforma o provocare într-o oportunitate strategică.

Modelul social european este unul dintre cele mai atractive modele de dezvoltare din lume. Calitatea vieții, stabilitatea instituțională, accesul la educație și sănătate, protecția socială și valorile democratice fac Europa o destinație dorită pentru oameni din întreaga lume. Această atractivitate reprezintă un avantaj competitiv, dar și o responsabilitate.

Europa trebuie să fie capabilă să transforme această atracție într-o strategie economică.
În prezent, multe sectoare economice europene se confruntă cu deficit de resurse umane. Unele au nevoie de specialiști în domenii avansate, altele au nevoie de competențe tehnice sau de forță de muncă pentru activități esențiale. Industria, construcțiile, serviciile, agricultura modernă, sănătatea, cercetarea și tehnologia au nevoie de oameni.

Această nevoie nu poate fi ignorată.

O economie competitivă are nevoie de o politică inteligentă de atragere și integrare a resurselor umane. Migrația trebuie să fie legală, predictibilă și conectată la realitățile pieței muncii europene. Trebuie să existe mecanisme eficiente de identificare a competențelor, de recunoaștere a calificărilor și de integrare în societățile europene.

Nu este vorba despre o migrație fără reguli, ci despre o politică europeană responsabilă.
Uniunea Europeană are nevoie de o nouă abordare, construită împreună de instituțiile europene și liderii naționali. Provocarea este comună, chiar dacă realitățile diferă de la o țară la alta. Fiecare stat membru are propriile nevoi economice și propriile sensibilități sociale, dar răspunsul trebuie să fie coordonat.

Europa nu poate fi competitivă în secolul XXI fără o strategie europeană pentru resursa umană.

În acest proces, sectorul de afaceri trebuie să fie un partener activ. Companiile cunosc cel mai bine evoluțiile pieței muncii, lipsa competențelor și domeniile unde există cele mai mari nevoi. Implicarea mediului privat în dialogul european privind migrația economică este esențială.

Politicile publice trebuie construite împreună cu economia reală.

Migrația poate deveni un factor de creștere, inovare și consolidare economică atunci când este gestionată prin parteneriate între instituții, companii și societate. Nu este doar o problemă administrativă, ci o decizie strategică privind viitorul Europei.

Marile economii ale lumii concurează astăzi pentru capital, tehnologie și oameni. Europa are avantajul unui model care atrage. Trebuie însă să dezvolte și capacitatea de a integra.

Viitorul competitivității europene depinde de abilitatea Uniunii de a transforma diversitatea într-o resursă, iar migrația într-un instrument de dezvoltare.

Competitivitatea și migrația nu sunt două teme separate. Ele fac parte din aceeași ecuație europeană.

Europa are nevoie de oameni. Iar responsabilitatea politică a Europei este să creeze cadrul prin care acești oameni să contribuie la o economie mai puternică, la societăți mai reziliente și la un model european pregătit pentru viitor.

 

Dan LUCA / Bruxelles