luni, 3 octombrie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia: De unde ne luăm energia?

 


Astăzi, 3 octombrie 2022, am publicat un editorial în Făclia cu câteva considerente despre actuala criză energetică.

 

 

Am intrat într-o nou nebuloasă, în care factura de energie este elementul central al acestei crize. Urmează o perioada dificilă, cu o iarnă care pare mai grea ca cele precedente…

 

De multe ori ne-am întrebat câtă energie producem și câtã consumăm. Este mult? Este puțin ? Ne mai gândeam la potențialul planetei, dar și la gestionarea energiei pentru a ajunge la toată lumea. Era și jocul companiilor energofage, dar strategice pentru economie, care consumau de zeci de ori mai mult decât consumul casnic.

 

Prețul energie este important, iar în aceste zile ne amintim și mai mult de această teorie economică. Preț de producție, preţ de vânzare, subvenții… Cine gestionează piața ? Cine se implică în a acorda aceste subvenții ? Compentenţe locale, naționale, europene ? De ce nu, coordonare internaţionalã ?

 

Schimbãrile climatice au adus în discuție și subiectul energie verde. Dar de unde să o procurãm? Hidro, eolian, protovoltaic, geotermal, sunt multe alternative, dar sunt ele gata să vină cu volumul cerut? Vorbim de investiții mari, chiar structurale, vorbim de inovație și angajament pe termen lung… Mai avem și partea politică, iar specialiștii își aduc aminte de discuția despre taxonomia de anul trecut, prin care încercam să definim energia nepoluantă. Bătălii în adevăratul sens al cuvântului la Bruxelles, în care europenii au decis că energia nucleară este perfectă (la presiunea Franței), dar și gazul (la sugestia Germaniei).

 

Geopolitica este însă cea mai importantă în jocul unei crize de energie. Să nu uităm însă ceva, criza gazului de azi este asemanãtoare cu cea a țițeiului din anii`70, când Arabia Saudită a oprit exportul spre Europa. La începutul lunii octombrie 1973, Siria și Egiptul, sprijinite de alte state arabe, au lansat un atac surpriză asupra Israelului, declanșând astfel cel de-al patrulea conflict arabo-israelian, numit și războiul de Yom Kippur. Statele Unite ale Americii au reacționat și astfel pe 12 octombrie președintele Richard Nixon a autorizat Operațiunea Nickel Grass, prin care SUA acorda ajutor militar și umanitar Israelului prin transporturi aeriene.

 

De aici a plecat criză de acum 40 de ani… Deși conflictul arabo-israelian s-a încheiat pe 26 octombrie 1973, în luna decembrie, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol a continuat cu măsurile de ripostă, impunând embargo total în Statele Unite, în Olanda și în Danemarca și mărind prețul petrolului cu încă 130%. În cele din urmă, prețul a ajuns să fie de patru ori mai mare decât la începutul anului, crescând de la trei la 12 dolari per baril, ceea ce a provocat o adevărată criză la nivel global.

 

În America cozile de la benzinării erau uriașe, iar programul de funcționare al stațiilor de alimentare era restricționat la aproximativ două ore, un singur client neputând alimenta în valoare mai mare de trei dolari. Embargoul împotriva SUA a fost ridicat în martie 1974, după ce Secretarul de Stat Henry Kissinger a negociat cu succes un acord între Siria și Israel.

 

Criza petrolului declanșată în octombrie 1973 a reprezentat o lecție esențială pentru americani și europeni în ceea ce privește independența energetică, urmată de adoptarea unor măsuri importante.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

miercuri, 21 septembrie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia de Cluj: “Valorile în care credem...”


 

În ediția de astăzi, 21 septembrie 2022, a cotidianului Făclia de Cluj, revin cu un editorial despre valorile europene văzute de cetățean.

 

---

Desigur, a discuta despre valori pare ceva banal, într-o lume în care sursele de informare ne invadează parcă prea mult viața. De multe ori, cuvintele seci ocupă spațiu public, iar fără să ne dăm seama preluăm automat expresii pompoase, fără a le trece suficient prin filtrul gândirii personale.

Teoretic, într-o lume utopică, avem anumite valori care ne veghează existența. Astfel, putem să deosebim răul de bine, să realizăm strategia care ne va ghida acțiunile viitoare.

Cunoaștem cu siguranță că țara noastră este de mai bine de 15 ani membră a Uniunii Europene. Puțin însă știu că întreaga pregătire de aderare s-a bazat pe valori. UE este construită pe șase valori fundamentale care stau la baza societății noastre: respect pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv cele ale minorităților. Așa cum este logic, valorile UE sunt împărtășite de toate statele UE și garantează o societate în care prevalează pluralismul, toleranța, justiția, solidaritatea, nediscriminarea şi egalitatea.

Chiar dacă pare o nouă istericalã de presă, permiteți-mi să accentuez aceste puncte, fiindcă UE are momente grele în față. A blama Uniunea pentru criza actuală este doar un pas pentru cei care doresc o Europa divizată, fărămițată, fără putere. Am zis-o de multe ori, nefiind singur desigur, că UE nu este perfectă, dar este cea mai bună soluție pentru structurarea vieții pe continentul european. Este un mecanism evolutiv, construit în fiecare zi de cei 450 de milioane de cetățeni ai săi.

A blama UE e ca și cum ți-ai certa în permanenţã copilul adolescent. Ia răbdare acest proces evolutiv și nu se întâmplă peste noapte. E nevoie de un adevărat spirit de echipã pentru a reuși. Jocul nu este doar pentru politicieni sau pentru cele 27 de țări membre. Este responsabilitate noastră, a tuturor, să găsim metode pentru a avansa.

Toleranță, pluralism, solidaritate - sunt cuvinte care sună puțin metalic, dar care dacă le analizăm cu inima ne dau speranța că împreună vom reuși.

Victoriile sunt cu atât mai mari cu cât ele sunt obținute cu multă sudoare. Fără doar și poate în această situație suntem. Nu aruncați prosopul şi vã resemnaţi, ne putem trezi din pumni pentru a clădi ceva de duratã, pentru noi şi pentru generațiile viitoare.

 

Nu întâmplător cei din afara UE tânjesc la statutul de cetățeni europeni. Nu sunt doar moldovenii noștri care în număr compeşitor sunt acum cu pașaport european prin intermediul cetățeniei române. Sunt și mii de britanici, care prinși menghina Brexitului, și-au redescoperit o bunicã irlandeză care le-a dat acces la această cetățenie sau care – profintând de legislația belgiană – au devenit belgieni. Mai nou chiar elvețienii, da, ați auzit bine, elvețienii doresc să aibă și o cetățenie a unei țări UE din considerente pragmatice. Facultățile în Germania sunt ieftine și bune, iar copiii lor pot să studieze aproape gratis aici dacă sunt cetățeni europeni. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 12 septembrie 2022

Dan LUCA – editorial în Fãclia : ˝America, venim!˝


Câteva gânduri despre Statele Unite ale Americii în editorialul semnat astãzi în Fãclia de Cluj.

 

De mai bine de 30 de ani România a ales calea transatalanticã de dezvoltare. Suntem în Uniunea Europeană, iar relaționarea cu Statele Unite ale Americii este la un nivel istoric. Rostim America şi ne fascinează multe lucruri auzite, chiar dacă puțini am trecut Atalanticul pentru a vedea direct cum se gestionează cea mai mare putere economică mondială.

 

Am fost recent pe continentul american și luna petrecută acolo mi-a cristalizat anumite concepte pe care le aveam deja conturate. Dar nu despre excursia mea este în acest articol. Străbunicul meu a fost primul din familia noastră care a vizitat America, dar contextul a fost total diferit. Emigrările temporare ale ţăranilor români din Transilvania, în America, începând de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, au fost atât de numeroase, încât au constituit un fenomen social de o remarcabilă importanţă, înregistrat de istorie. Odată ce a devenit cunoscută posibilitarea de a câştiga mai repede şi mai mulţi bani, în America, Lazăr LUCA s-a decis repede. A trebuit să mai aştepte doar până şi-a strâns suma necesară plăţii drumului cu trenul şi vaporul. Şi astfel, în anul 1903, a plecat prima dată. A două oară a plecat în 1909. De fiecare dată a rămas în America, pentru prima dată, doi ani şi jumătate, şi, mai apoi, trei ani.

 

Pentru a strânge cât mai mulţi bani, în timpul cel mai scurt, s-a angajat la muncile cele mai grele. A muncit în uzine, ca muncitor industrial, dar în cea mai mare parte din timp s-a angajat la lucrări de construcţii, unde încărca ciment pe benzile rulante. Această din urmă era muncă cea mai bine plătită pentru muncitorii necalificaţi, iar timpul de lucru se prelungea cu patru ore suplimentare, peste cele opt regulamentare.

 

După primul drum în America, înapoiat la Ocna Sibiului, a cumpărat o curte, cu o casă veche, acoperită cu paie, în locul căreia a construit o clădire din cărămidă, acoperită cu ţigle, cu trei camere mari, care se mai află în uz şi astăzi. A mai construit o şură grajd din cărămidă şi a cumpărat câteva loturi de pământ arabil. După a două înapoiere, în 1912, a cumpărat alte parcele de pământ şi două fânaţe, ajungând la o situaţie viabilă de ţăran mijlociu. Numărul românilor din America, la acea dată, era apreciat la o sută de mii. Aproape toţi erau ţărani.

 

Plata imigranţilor varia între 20 şi 40 de cenţi pe oră, aşa încât ajungeau la un câştig de doi dolari până la patru dolari pe zi. Confirm informațiilor accesate, nu este nicio exagerare dacă afirmăm că în 1912, imigranţii români în America au trimis la ai lor aproape 8 milioane de dolari. Datele le-am citit într-o carte recent coordonată de tatăl meu și care povestește viață țăranilor români de acum mai bine de o sută de ani.

 

Mă bucur să am opotunitatea de a prezența aceste subiecte, acum, când dinamica prezentului ne dã prea puțin timp de gândire. Sunt povești reale, care fac parcă relaționarea României cu SUA și mai interesantă.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

joi, 8 septembrie 2022

Dan LUCA – la Radio France International despre ˝Iarna fierbinte a Europei˝


Am revenit astăzi, cu mare drag, la RFIla emisiunea Decriptaj a lui Ovidiu Nahoi.

 

Celor interesați de politica europeană, le recomand inregistrarea video de aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

miercuri, 7 septembrie 2022

15 ani pentru blogul Casei Europei!


Exact acum
15 ani lansam acest blog în care promisesem să prezint fascinanta lume a Bruxelles-ului european. Am încercat prin cele 3000 de mesaje că analizez impactul dinamicii UE asupra României, așa cum s-a văzut din capitala Europei.


Mulțumesc cititorilor și celor care au ajutat la realizarea acestui conținut!

Construcția europeană continuă, deci și povestea acestui blog merge mai departe!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

miercuri, 31 august 2022

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Dilemele comunicãrii europene”


Astăzi, 31 august 2022, am publicat un nou material în Ziarul Financiar

 

O analiză a situației europene actuale din perspectiva comunicării și percepţiilor este binevenită. La criza financiară din 2008, Comisia Europeană a preferat neimplicarea, explicând tehnic că economia este de competența statelor membre.

 

În 2020, după o ușoarã ezitare, executivul european a fost în prima linie a pandemiei, chiar dacă se putea “ascunde” din nou invocând că politica de sănătate nu întră în atribuțiile palierului european. S-a jucat însă cartea implicării, atât pe dosarul măștilor, cât și pe cel a achiziţionãrii vaccinului. De apreciat a fost și lidershipul pe planurile de reziliențã și relansare economică.

 

Războiul din Ucraina a aruncat Uniunea Europeană într-o nouă criză, chiar dacă impactul este încă greu de estimat. Neavând o politică de apărare comună în adevăratul sens al cuvântului, UE a arătat dezechilibrată și slabă, intrând (din fericire) rapid sub umbrela protectoare a Statelor Unite ale Americii. Coordonarea europeană pe dosarul rus a fost clădită treptat, așa cum s-a putut, cu discuții complexe care pun în continuare multe întrebări despre unitatea de monolit a continentului.

 

Prețul energiei este practic criza actuală, iar Uniunea Europeană trebuie să fie la butoanele de control. Desigur, unele țări membre joacă pragmatic, chiar la profit, iar prin taxele impuse doresc să umple bugetele naționale răvășite de criza Covid-19. Scuzele multor guverne se axează pe războiul din vecinătate, iar dacă cetățenii se plictisesc de acest argument pot să dea vina din nou pe UE pentru situația de față.

 

Se așteaptă mult de la acestã toamnã și este de urmărit jocul Ursulei von der Leyen din punct de vedere al comunicării cu cetățenii. Carismatică cum este, președinta Comisiei Europene va utiliza cel mai probabil intervenția State of the Union din Parlamentul European din 14 septembrie 2022 ca pe o nouă rampă de lansare. Desigur, există două dosare care trebuie atinse: cel al Conferinței asupra viitorului Europei și cel al Anului European al Tineretului. Ambele au fost punctele forte ale discursului ei de acum un an, dar rezultatele de până acum au fost profund dezamăgitoare. Se așteaptă multe în legătură cu actuala criză energetică și sperăm că UE se va implica din nou. Mișcările civice de revoltã, cum ar fi Don’t Pay UK, au început să-și găsească teren și în Europa și pot provoca schimbări majore în structurile actuale.

 

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 30 august 2022

The dilemmas of European communication


An analysis of the current European situation from the perspective of communication and relevant perceptions need to be addressed. During the financial crisis of 2008, the European Commission preferred non-involvement, by technically explaining that the economy is the competence of the member states.

 

In 2020, after a slight hesitation, the European executive was at the front line of the pandemic, even if it could "hide" again by saying that health policy does not fall under the attributions of the European Union. However, they decided to play the involvement card, and formed a strong front in relation to the supply of masks and also regarding purchasing sufficient vaccines. The leadership position chosen for Europe’s resilience and economic recovery was also something that can be appreciated.

 

The war in Ukraine has thrown the European Union into a new crisis, even if the impact is still difficult to estimate. Lacking a common defense policy in the true sense of the word, the EU looked unbalanced and weak, (thankfully) quickly moving under the protective umbrella of the United States of America. European coordination with regards to the Russian file was built as gradually as it could, with complex discussions that still raise many questions about the continent's monolithic unity.

 

The high energy prices are undoubtedly causing the current crisis, and the European Union must be at the control buttons. Of course, some member countries play pragmatically, even to profit, and through the imposed taxes they want to fill the national budgets ravaged by the Covid-19 crisis. Many governments' excuses focus on the neighboring war, and if citizens become tired of this argument they once again blame the EU for the current situation.

 

Therefore, much is expected from this autumn and Ursula von der Leyen's game in terms of communication with citizens. Charismatic as she is, the President of the European Commission will most likely use the State of the Union intervention in the European Parliament on September 14, 2022 as her new launching pad. Of course there are two files that first need to be addressed: that of the Conference on the future of Europe and that of the European Year of Youth. Both were the strengths of her speech a year ago, but the results to date were deeply disappointing. Much is expected in relation to the current energy crisis, and hopefully the EU will once again get more deeply involved. Revolting civil movements, such as Don’t Pay UK, have started to find its ground in Europe as well, and can cause major shifts in the current structures.

 

Dan LUCA / Brussels