joi, 20 iulie 2023

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către EURACTIV.ro: ˝Producătorii de sucuri proaspete românești ar putea fi mai prezenți pe piața europeană˝


A fost o reală plăcere să lucrez cu ziaristul Marco Badea în ultimele douã săptămâni pentru a realiza o investigație media despre ceva tehnic, european, dar foarte util pentru România. Articolul este acum publicat de către EURACTIV România.

 

--

 

Piața sucurilor proaspete se dezvoltă, iar racordarea la o asociație de profil europeană le-ar da producătorilor români instrumente suplimentare de a-și depăși nișa, mai ales că, spun ei, „nu avem un brand puternic care să meargă la export”.

 

 

Context

 

Au apărut în ultimii ani sucuri precum cel de turmeric sau guarana, dar și smoothie-uri de chia sau cânepă. Supriza vine din avansul sucurilor obținute din legume, simple sau mixuri și mai ales din mixuri de fructe și legume. 

 

Sucurile proaspete refrigerate ocupă o nișă îngustă în piața băuturilor non-alcoolice din România, deoarece se adresează unui public în formare, cu venituri medii și peste, dar cu o evidentă tendință de lărgire, pe măsură ce tot mai mulți consumatori se gândesc să adopte și să investească într-un stil de viață sănătos. Aceste sucuri sunt amplasate în magazine în raioanele cu temperaturi scăzute, astfel încât să fie ferite de pericolul alterării, deoarece termenul de valabilitate este foarte scurt. 

 

În ciuda semnalelor de creștere în acest segment, la nivel național, segmentul rămâne îngust.

 

 

Integrarea producției cu procesarea 

 

Mai mulți producători de sucuri de fructe din România au spus că o mare problemă constă în faptul că nu dețin procesarea și că trebuie să apeleze la firme specializate, care nu le pot onora întotdeauna comenzile.

 

Un reprezentat al Balmora Green Energy, care cultivă și valorifică fructele de aronia pe 34 de hectare în Giurgiu, susține că nu a reușit să între pe piața europeană din două motive: pe de o parte, nu dispune și de producție pentru a-și consolida businessul, iar pe de altă parte din cauză că nu a fost informat că există o Asociație Europeană a Sucurilor de Fructe.

O sursă din cadrul Clubului Fermierilor Români a spus că problema despre care vorbesc producătorii de fructe este generată de faptul că liniile de procesare sunt foarte scumpe, ceea ce îi oprește pe producători să își dezvolte afacerea. Cu toate acestea, mai spune sursa din interiorul Clubului Fermierilor Români, sunt puțini fermierii români care nu înțeleg cât de important este să dețină atât producția, cât și procesarea.

 

Soluția ar fi demararea unor scheme de finanțare, care să le ofere producătorilor de fructe oportunitatea de a crește cantitatea de suc pe care îl pot obține din ceea ce cultivă, adaugă reprezentantul Clubului Fermierilor Români.

 

 

„Nu avem un brand puternic care să meargă la export”

 

Un reprezentat al Merita Bio Ecologic a spus că dispune de 20 de hectare de mere și se ocupă atât de cultivare, cât și de procesare. Firma sa are nevoie și de alți procesatori, pentru a-și valorifica surplusul de producție. Sursele din industrie au mai precizat că „din țară nu prea facem export de fructe” și că „nu avem un brand puternic care să meargă la export”. Dacă industria ar deveni mai coagulată, ar putea profita de oportunitățile de dezvoltare a segmentului, întrucât există materii prime ieftine în România.

 

Un tânăr antreprenor din Iași a lansat producția de sucuri și siropuri naturale, destinate în principal sectorului HoReCa și vrea acum să creeze un brand cunoscut la nivel național, nu doar local. Business-ul a pornit de la o cultură de lavandă pe un mic teren primit moștenire de la bunici, iar ulterior, după două eșecuri în atragerea de finanțare, Cristian Ioniță și-a vândut apartamentul pentru a construi o hală de producție și, cu fonduri de la BT Mic, a cumpărat și utilajele. Primul sirop produs a fost de lavandă, al doilea de lămâie, pentru ca în prezent afacerea de familie să pună pe piață o gamă variată de arome, sub brandurile Thego (sucuri) și Gustos (siropuri). Exemple notabile mai sunt și în alte părți. 

În 2021, Victor Dumitru Căruceriu a deschis la Onești, în județul Bacău, prin intermediul programului Start-Up Nation, o fabrică de sucuri naturale. Având în vedere că în multe dintre livezile românești calitatea fructelor este departe de ceea ce piața cere și comparând cu produsele similare care se importă, această oportunitate ar putea reprezenta o reală șansă pentru pomicultorii noștri. Ideea lor este că, dacă merele pentru industrie se vând la niște prețuri derizorii, singură șansă de câștig stă în producerea sucului.

 

Ministerul Agriculturii a precizat că nu există o asociație doar pentru sucuri naturale în România, subliniind însă că din Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) fac parte și câțiva producători de sucuri naturale.

 

Wouter Lox, secretar general al Asociației Europene a Sucurilor de Fructe (AIJN), spune într-un interviu recent că una dintre probleme ar putea fi versatilitatea calității de membru.

"În multe sectoare, companiile își revizuiesc obiectivele strategice sau domeniul de activitate. Aceste revizuiri interferează uneori cu menținerea apartenenței la anumite asociații sectoriale. În plus, consolidările companiilor din sector poate duce nu numai la cotizații reduse, ci și la o remodelare a mediului competitiv pentru membri. O asociație depinde de dorința membrilor și a companiilor de a oferi o perspectivă sectorială globală pentru a colabora în comun”, a declarat Lox.

 

Pentru a derula afaceri de succes pe segmentul producerii de sucuri naturale în România este nevoie de consolidarea unei asociații românești a producătorilor autohtoni. Această organizație trebuie să fie inclusivă și să dezvolte o capacitate administrativã pentru a se conecta cu toți producătorii din România, dar și de a interacționa structurat cu Ministerul Agriculturii. Concomitent, e nevoie ca asociația românească să devină un membru deplin al asociației europene AIJN, pentru a se cupla la dezvoltările și oportunitățile pieței unice europene.

 

Desigur, putem vorbi chiar de o posibilă schemă de sprijin a asociației din București, prin lansarea unui program guvernamental de dezvoltare a resursei umane calificate, cu expetiză în politicile sectoriale. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către EURACTIV.ro: ˝UE, facilitator al parteneriatului public privat pentru producerea aparaturii medicale în România˝


A fost o reală plăcere să îl secondez pe Bogdan Muzgoci (jurnalist la TVR) în ultimele douã săptămâni pentru a realiza o investigație media despre ceva tehnic, european, dar foarte util pentru România. Articolul este acum publicat de către EURACTIV România.

 

--

 

Sectorul aparatelor medicale are mize pe măsura investițiilor de miliarde pe care le fac marii actori, la nivel global. Uniunea Europeană dorește să fie lider mondial în acest sector, într-o competiție acerbă cu industria de profil din SUA.

 

Investițiile în inovare în stadiul incipient al tehnologiei medicale pot fi esențiale pentru a asigura accesul pacienților la terapii noi și tehnici de diagnosticare corecte.

 

În 2017, Deloitte Center for Health Solutions și AdvaMed Accel au realizat un studiu privind revigorarea inovației medicale. Studiul a constatat că investițiile de capital în sector erau în scădere pe măsură ce investitorii se feresc de tehnologiile incipiente neperformante, de obstacolele de reglementare și de rambursare și de profituri slabe.

 

În 2021, publicul-țintă a fost din nou chestionat într-o cercetare similară, pentru a afla cum s-au schimbat prioritățile de investiții  în ultimii cinci ani.

 

Finanțarea generală a afacerilor considerate riscante în mediul tehnologic a crescut cu 67% față de 2017. Cu toate acestea, cele mai multe investiții se îndreaptă către companiile digitale și de diagnosticare în stadiul avansat. Mulți antreprenori au raportat un acces sporit la opțiuni alternative de finanțare.

 

Legislația europeană, prea stufoasă și prea schimbătoare, a reprezentat până acum o piedică în calea industriei europene de profil. Multe complicații au făcut ca producătorii chinezi sau americani să profite de înăsprirea reglementărilor europene, în speciale cele legate de Green Deal.

 

Recent, Comisia Europeană a promovat un set de sugestii pentru un cadru legislativ care să pună în prim plan nevoile pacientului. "Regulile noastre privind dispozitivele medicale vor acordă întotdeauna prioritate siguranței pacienților și sprijinului pentru inovație. O combinație de factori a făcut ca sistemele de asistență medicală din UE să se confrunte cu un risc de penurie de dispozitive medicale de salvare pentru pacienți”, a declarat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.

 

Un instrument util este Inițiativa de sănătate inovatoare (IHI), un parteneriat public-privat între Uniunea Europeană și industriile europene ale științelor vieții, în cadrul programului de finanțare al UE pentru cercetare și inovare Horizon Europe. IHI are un buget total de 2,4 miliarde de euro care acoperă anii 2021-2027.

 

 

Competiție și din India

 

Mai nou, pe lângă SUA și UE, apar și alți actori globali care își propun ținte ambițioase. Pe 2 mai 2023, guvernul Indiei a emis Politica națională privind dispozitivele medicale. Politica se bazează pe viziunea Indiei de a promova creșterea și dezvoltarea sectorului indian de dispozitive medicale, pentru a-l face mai competitiv la nivel global prin atingerea unei cote de piață globală de 10-12% în următorii 25 de ani și pentru a reduce dependența Indiei de importuri. Politica stabilește o foaie de parcurs pentru accelerarea creșterii sectorului dispozitivelor medicale.

 

 

Situația în România 

 

În România, majoritatea firmelor din domeniu sunt intermediari, majoritatea start-up-uri și IMM-uri. Nu există mari jucători români care să producă tehnologii de vârf în domeniul aparaturii medicale. Oportunitățile însă există.

 

38 de firme din România fac parte acum din Asociația Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM), parte a Medtech Europe.

 

Asociația din România are propria echipă de reprezentanți care participă la dezbaterile care au loc la Bruxelles și care reunesc lunar stakeholderii din industrie. Totodată, câteva dintre marile companii cu reprezentanțe în România au propriile echipe care participă la rândul lor la discuțiile care au loc la nivelul instituțiilor europene.

 

"AFPM este o organizație în care se nasc parteneriate, unde Consiliul Director realizează un management transparent și participativ, urmărind să reprezinte cât mai bine interesele membrilor săi, într-o piață în permanentă transformare. Membrii AFPM sunt companii care produc, importă și distribuie aparatură medicală și de laborator, echipamente, reactivi și consumabile, dezinfectanți și materiale sanitare, chiar și furnizori de servicii medicale.

 

AFPM a devenit membră a organizațiilor europene de profil, activând împreună cu acestea în sensul creării și susținerii unei imagini realiste asupra pieței medicale românești, în spațiul comunitar european”, declara Ramona Ștefan, președinte AFPM.

 

Jucători mondiali din industria MedTech, precum ABBOT, Braun, Boston Scientific, Siemens sau Johnson&Johnson sunt reprezentați în România. Aceștia au ajuns să facă lobby inclusiv pentru industria românească de profil și, în mod indirect, AFPM recunoaște că a ajuns să fie o sursă de informare pentru statul român cu privire la discuțiile care au loc la nivel european.

 

 

O comunicare unidirecțională, din păcate

 

Totuși, contextul actual favorizează dezvoltarea industriei aparatelor medicale în România. Prezența marilor producători în România, din păcate, doar ca distribuitori, dar și apartenența României la piața unică europeană crează un mediu propice unei dezvoltări structurate ale sectorului.

 

O adordare ar putea consta într-un parteneriat sustenabil între Guvernul Român și AFPM. Totul însă trebuie abordat într-o perspectivã de România stat membru UE și AFPM parte a MedTech Europe. Scopul ar fi producția aparatelor medicale performante în România.

 

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 11 iulie 2023

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: ˝UE şi dosarele toamnei˝


Câteva idei despre toamna europeană în articolul meu de astăzi din Ziarul Financiar.

--


O analiză rapidă, la mijloc de an, este binevenită pentru a înțelege dosarele strategice 
aflate pe agenda lui 2023.

 

Subiectul extinderii UE trebuie analizat ca un proiect fundamental al următorilor 10 ani. Se dorește consolidarea stabilității pe continetul european prin înglobarea în Uniunea Europeană a țărilor care vibrează la proiectul european. Sunt practic două orizonturi geografice clare. Ucraina și Moldova pot la sfârșitul anului să deschidă oficial negocierile de aderare. Un proces paralel are loc în Balcani, chiar și țări precum Serbia sau Kosovo fiind așteptate să între în federația europeană. Treptat, narativa securității devine tot mai importantă pentru Uniunea Europeană. Soluția este o societatea europeană completă și prosperă. O formă de relaționare regională responsabilă, prin intermediul unei Uniuni Europene extinse, este și un răspuns la lipsa unei guvernanţe mondiale adaptate acestui secol.  


Apararea europeană se dezvoltă pe binomul UE-NATO. Dacă până acum NATO asigura securitatea, iar UE prosperitatea economică, cele două structuri și concepte se suprapun acum în unele cazuri. Este un dosar foarte dinamic, iar următoarele luni vor aduce cu siguranță multe clarificări.

 

Prosperitatea spațiului european are nevoie de un nou proiect politic îndrăzneț. După piața internă de acum 30 de ani și adoptarea monedei comune euro în 1999, preconizăm al treilea salt european. Un buget comun al țărilor care formează zona euro pare o soluție integratoare care ar da multă putere unei economii europene sincronizate. Următoarele luni vor da semnale despre un asemenea proiect, iar pașii comisarului Thierry Breton sunt bine de urmărit pentru a înțelege economia europeanã a anului 2030.

 

Chiar dacă nu se spune deschis, suntem deja în campania electorală pentru alegerile europene din iunie 2024. Congresele partidelor politice europene din toamna lui 2023 vor clarifica prioritățile agendei 2024-2029, dar vor contura şi principalele locomotive electorale. Este de urmărit, în special, congresul Partidului Popular European, în care disputa dintre Manfred Weber și Ursula von der Leyen oferă multã culoare politicii europene.

 

Următoarele luni sunt interesante și din punct de vedere al alegerilor naționale din Spania și Polonia. Pot să existe schimbări majore din punct de vedere al reprezentării pentru Consiliul European care va decide în iulie 2024 viitorul președinte al Comisiei Europene.

 

Gruparea forțelor eurosceptice sau chiar anti-europene ia amploare, iar partidele proeuropene au mult de structurat și comunicat pentru a convinge cetățenii că Uniunea Europeană are viitor. Următoarele luni vor da tonul acestor mesaje pentru  a anticipa mai bine rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor.

 

Societatea europeană descoperã impactul “revoluției ChatGPT”. Așa cum Internetul sau chiar căutările din Google au fost la timpul lor reperele informaționale, asistăm acum la o transformare fundamentalã a informației. Impactul este enorm la nivelul politicii europene, iar următoarele luni vom confirma cu siguranță această ipotezã.

 

Dan LUCA / Bruxelles

EU and autumn files


A quick mid-year review is needed to understand the strategic files that exist on the 2023 agenda.

 

The subject of EU enlargement must be analyzed as a fundamental project of the next ten years. It is desired to strengthen stability on the European continent by including the countries that vibrate to the European project in the European Union. There are basically two clear geographical horizons. Ukraine and Moldova can officially open accession negotiations at the end of the year. A parallel process is taking place in the Balkans, even countries like Serbia or Kosovo are expected to join the European federation. Gradually, the security narrative is becoming more and more important to the European Union. The solution is a complete and prosperous European society. A form of responsible regional relations, materialized through an expanded European Union, is also a response to the lack of world governance adapted to this century.

 

European defense is developing on the basis of the EU-NATO binomial. If until now NATO ensured security, and the EU was responsible for economic prosperity, the two structures and concepts now overlap in some cases. It is a very dynamic file, and the coming months will surely bring many clarifications.

 

The prosperity of the European space needs a bold new political project. After the internal market 30 years ago and the adoption of the euro as common currency in 1999, we foresee the third European leapfrog. A common budget of the countries that make up the euro zone seems like an integrative solution that would give a lot of strength to a synchronized European economy. The following months will give signals about such a project, and the steps of Commissioner Thierry Breton are well worth following to understand the European economy of 2030.

 

Even if it is not said openly, we are already in the electoral campaign for the European elections in June 2024. The congresses of the European political parties in the fall of 2023 will clarify the priorities of the 2024-2029 agenda, but they will also outline the main electoral locomotives. The congress of the European People's Party is particularly worth watching, where the dispute between Manfred Weber and Ursula von der Leyen gives a lot of color to European politics.

 

The next few months are also interesting in terms of national elections in Spain and Poland. There may be major changes in terms of representation for the European Council which will decide in July 2024 the future president of the European Commission.

 

The grouping of Eurosceptic or even anti-European forces is gaining momentum, and pro-European parties have a lot to structure and communicate to convince citizens that the European Union has a future. The coming months will set the tone for these messages to better anticipate the outcome of next year's European Parliament elections.

 

European society is discovering the impact of the "ChatGPT revolution". Just as the Internet or even Google searches were the information benchmarks in their time, we are now witnessing a fundamental transformation of information. The impact is enormous at the level of European politics, and over the coming months we will certainly confirm this hypothesis.

 

Dan LUCA / Brussels

miercuri, 5 iulie 2023

Pulsul european în fiecare zi… primul semestru al anului 2023


Primele 6 luni ale lui 2023 au trecut şi un mic bilanţ strategic este util pentru a anticipa evenimentele viitoare.

 

În iunie am revenit la Romanian Energy Day în calitate dmoderator. Starul discuțiilor a fost fără doar și poate reprezentantul OMV Petrom, ultimele proiecte ale companiei punând România pe harta superputerilor energetice UE.

 

Prelegerile susţinute la ULB Bruxelles, KU Leuven, UBB Cluj şi ASE Moldova îmi confirmã apetitul tinerior de a întelege politicile europene şi implicarea stakehoderilor în procesul decizional.

 

Interviurile de la TVR Cluj au fost simbolice, la început de an şi la sfârşit de semestru. Am discutat deschis despre motorul franco-german al Europei, despre impactul alegerilor din Spania asupra proiectului european, dar şi despre abordarea de țară mare europeană.

 

Prin articolul semnat în Ziarul Financiar, împreunã cu prof. Vasile Puşcaş, am prezentat în premierã idei despre abordarea agendei europene 2024-2029.

 

Împreunã cu eurodeputatul Victor Negrescu, am publicat douã analize despre contribuţia industriei României la proiectul european şi despre racordarea industriei româneşti la dezvoltarile europene.

 

Cu Alina Bârgãoanu am publicat un material despre gândirea strategicã europeanã în România.

 

În Republica am prezentat ideea de Mișcare Constructivă Europeană, ca o formă de clusturizare a realiştilor europeni, a presei europene, dar și a partidelor politice europene și a sectorului de afaceri.

 

EURACTIV Romania a fost gazdã a trei cerecetãri sectoriale la care sunt co-autor, pe teme diverse precum: GAIA-X - punctul digital al ecosistemelor UE, Baterii “made in Europe” şi Resursa umanã a Republicii Moldova pentru aderarea la UE.

 

Am contribuit şi la douã siteze despre cei 20 de ani de la înfiintarea Clubului ˝România-UE˝ Bruxelles sau despre cei 15 ani de la înfiintarea PSD Bruxelles (preluatã de Occidentul Românesc).

 

Prin editorialele sãptãmânale publicate în Fãclia prezint clujenilor dinamica europeanã. Materialul meu favorit este cel legat de respectarea interesului naţional declarat.

 

Mi-am exprimat opinia despre spitzenkandidaten din anul 2024, despre factorii de performanţã ai comunicãrii guvernamentale sau chiar despre cum ChatGPT redeschide lupta pentru supremaţia informaţiei.

 

Sã fiu sincer, mã bucur enorm cã am participat anul acesta în calitate de jucãtor la douã turnee de handbal… Recomand chiar o micã analizã despre succesul handbalului din Belgia

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

luni, 3 iulie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia:” Dogma unei inovații”


De aproape 30 de ani sunt implicat în inovații cu impact societal. Câteva exemple în articolul de astăzi din Făclia.

 

---

 

De câte ori auzim cuvântul inovație ne gândim la ceva tehnic, legat de calculatoare sau de ceva interfață software. Într-un fel este și normal, iar dacă analizăm topul marilor corporații mondiale putem zice, fără nici o problema, că puterea economică a trecut de la petrol la IT.

 

Autorul acestui material, chiar dacă are la bazã Facultatea de Matematică, dorește să explice o parte mai puțin cunoscută a inovatiei, neimplicând tehnologia. Iar pentru ca expunerea să fie și mai convingătoare va povesti povestea vieții sale prin prisma inovațiilor implementate, fie ele la Cluj, București sau Bruxelles.

 

Dacă fundamentalizãm inovaţia, aceasta se referă la “noutate, schimbare, modificare” sau, mai precis, “schimbare făcută într-un domeniu sau sistem în scopul de a-i îmbunătăţi calităţile.” Aceasta a fost și gândirea de la mijlocul anilor ’90, prin implementarea conceptului de Asociaţie a Studenților Europeni la Cluj. Timp de câțiva ani, sub simbolul AEGEE, am organizat conferințe europene, la care am invitat autoritățile statului român, dar și aleși europeni. Ne-am simțit bine, dar am și subliniat continuu rolul tinerei generaţii în aderarea României la UE. Alegerea mea în Biroul Executiv de la Bruxelles a fost o recunoaștere a activității clujene, dar și un semnal clar că noi, românii, suntem pregătiți pentru a prelua responsabilități europene. Era anul de grație 1997…

 

Participând în vara lui 1995 la o Universitatea de Varã de la Montpellier, am înțeles de la colegii francezi modelul și obiectivele Casei Europei. Este practic o structurã care faciliteazã legătura directă dintre local și european, fără nici un filtru național. Credeți-mă, Clujul acelor ani era închistat într-un naționalism feroce, iar activitățile noastre, începute  oficial din 1996, au dat o rază de speranțã celor care credeau într-un Cluj european.

 

Din 2000 sunt parte a unui proiect media fantastic. EURACTIV este presa sferei publice europene, locul care facilitează dezbaterile despre politicile sectoriale. Simțind piața românească, în 2003 au adus franciza EURACTIV și în România, lansând varianta în limba română a acestei publicații. Această unealtă a fost fundamentală în perioada de aderarea a Românie la UE.

 

De-a lungul ultimele 25 de ani au fost diverse interacții între românii care lucrează în afacerile europene și instituțiile Statului Român. Organizaţia cu cel mai mare impact a fost Clubul “România-UE˝ Bruxelles, pe care l-am lansat în 2003. Bruxelles-ul este un oraș plin de idei, iar dacă observi cum gestionează alte ţãri relaționarea europeană e doar un exercițiu de focalizare pentru a aduce inovația și în spațiul românesc. Acum, majoritatea dintre românii din echipa fondatoare sunt în continuare la Bruxelles, lucrează în instituțiile europene ca funcționari, unii au decis să candideze pentru pentru Parlamentul European, iar alții au ales să continue activitatea în sectorul privat.

 

“Furând meserie” de la filialele din Bruxelles ale Partidului Socialist Francez, SPD-ului German, PSOE Spaniol sau Partidului Laburist Britanic am reuşit chiar o invotaţie politică surprizãtoare. În februarie 2008, am lansat ideea inființãrii primei filiale din afara teritoriului României pentru un partid politic românesc. Impactul este și astăzi, când avem aleși din Diaspora în Parlamentul României.

 

O inovație este de succes când după ce inițiatorul s-a retras din domeniul respectiv, mecanismul creat funcționează fără el. Dogma unei inovații societale este o construcție nou, de duratã, în care democrația și transparență stau la baza fiecărui pas înainte. Continuăm ?

 

Dan LUCA / Bruxelles