marți, 31 august 2021

Dan LUCA – nou editorial semnat în Fãclia de Cluj: “Untold despre Untold”

Astãzi, 31 august 2021, am semnat un nou editoriat în cotidianul clujean Fãclia. Este vorba despre puţin cunoscuta legaturã dintre festivalul Untold şi Uniunea Europeanã. Public textul integral aici.

 

Fără doar și poate Clujul a devenit cel mai cool oraș din România, iar tineretul și festivalurile contribuie imens la această poziționare.

 

De câțiva ani concertul Untold a pus Clujul pe harta destinațiilor de varã. De ce însă s-a așteptat 25 de ani după Revoluție pentru a avea acest eveniment? Puțini știu însă că Uniunea Europeană a avut un rol important în această lansare. Ne amintim anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, și brusc orașul Sibiu era capitala culturală a Europei. Acestã recunoaștere a dat idei comunității clujene, iar anul 2020 – devenit mai apoi  2021 – a fost ținta pentru a aduce titlul de capitală europeană la Cluj.

 

Între timp, clujenii au început să înțeleagă că sunt și alte competiții ale UE, precum orașul european al sportului, al ecologiei, al inovaţiei și chiar al tineretului. O echipã a luat în serios aceast proiect și succesul a apărut. La sfârșitul anului 2012, a venit confirmarea de la Forumul European de Tineret: ˝Clujul va deveni capitala europeană a tineretului în 2015˝. Pregătirile de peste doi ani au fost excelente, iar unul dintre zecile de evenimente programate să se desfãşoare sub această egidã a fost și festivalul Untold. Succesul a fost fantastic! De apreciat gândirea strategică a organizatorilor, de a trasforma apoi festivalul într-un eveniment anual. De atuncizeci de mii de tineri se bucură de acest eveniment planetar !

 

Este un exemplu concret în care tinerii intreprinzãtori s-au responsabilizat, au inovat și au creat un business fantastic, de impact, benefic comunității. Stuctura europeană a ajutat inițial, iar acum întreaga afacere rulează fără finanţare UE.

 

Abordarea Clujului a fost preluată și de Constanța, care are acum festivalul Neversea.  Îmi amintesc şi acum discuţia de la Bruxelels dintre primarii Clujului și Constanței pentru a coordona localizarea. Excelență comunicarechiar dacă un primar era de Dreapta și altul de Stânga.

 

Clujul poate acum sã treacã la “next level”, desigur adaptând strategia la criza pandemică. Sunt cel puţin 3 sãli de spectacole care sunt utilizate prea puţin şi mã refer în special la clãdirea Teatrului Naţional, Filarmonica şi Casa de Culturã a Studenţilor. Trebuie sã fie dinamicã, mai ales în timpul sãptãmânii, nu doar în week end. Cel puţin 10 spectacole pe sãptãmânã, dar atenţie la repertoriu. Create show-uri muzicale, preferabil în limba englezã, de maxim douã ore. E nevoie de un marketing puternic, în aşa fel încât sã avem turişti care vin special de la Budapesta sau Viena pentru astfel de distracţii. Broadway la Cluj? În fiecare zi?

 

De asemenea, avem douã sãli de sport incredibile, mândria oraşului. Din nou prea puţin utilizate şi nu mă refer la marile evenimente, gen echipa naţionalã de handbal, Campionat European de Volei sau Simona Halep la Cluj. Trebuie sã avem în fiecare zi o ofertã. 3 sporturi pot face minuni, baschetul, voleiul şi handbalul, fiecare cu o echipã de fete şi una de bãieţi. Cu o programare atentã, o investiţie în calitate, cu un marketing puternic, putem avea 2000 de spectatori în fiecare zi…

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

vineri, 20 august 2021

Afganistanul și politicile europene

La sfârșit de august, așa cum este normal, încercăm să planificăm activitatea până la sfârșitului anului, dar și să creionăm principalele puncte ale anului viitor.

 

Din punct de vedere societal, criza pandemică este încă prezentã, iar întrebarea este dacă vom avea cu adevărat un final clar sau această stare de incertitudine va plana și anul viitor.

 

Desigur, urmărim cu mare interes alegerile din Germania. Din punct de vedere macro așteptăm însă numai stabilitate din Germania, nu contează ce coaliție va guverna țara în viitor.

 

La nivelul Franței, alegerile din primăvara lui 2022 sunt mai complexe decât par. Câți cred că Emmanuel Macron va ajunge din nou în turul doi al prezidențialelor cu Marine Le Pen?

 

Dezbaterea despre viitorul Europei, cel puțin teoretic, este în plină desfășurare. Așteptăm să vedem concluziile miraculoase ale raportului din martie 2022, planificat să fie un exercițiu de redactare colectivă pentru cei 400 milioane de cetățeni…

 

Trebuie însă să discutăm acum despre Afganistan. Derularea evenimentelor din ultimele zile pune întrebări enorme asupra ordinii mondiale și chiar a societății europene. Desigur, Uniunea Europeană nu a jucat un rol direct în acest conflict, dar ricoşeurile sunt enorme.

 

Perminteti-mi să lansez doar câteva puncte de reflecție :

Cum este influențată politica de apărare europeană ?

Cum vor reacționa țările europene la primirea refugiaților afgani?

UE va aprofunda mai mult dosarul autonomiei strategice ?

Va prelua UE lideshipul mondial în monitorizarea drepturilor omului din Afganistan?

Cum va evolua Parteneriatul transatlantic ?

Care este noua inițiativã americană pentru a recâștiga credibilitatea internațională?

Cum vor juca în această nouã ordine mondială țări precum China, Rusia sau chiar Turcia?

Care este noua abordare a agendei antiterorismului?

Cum putem înainta discuțiile despre multilateralismul global ?

Care sunt oportunitățile proiectului european în noul context global?

 

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 19 august 2021

Afghanistan and European policies


At the end of the summer, as usual, we try to plan the activity for the remainder of the year, but also to draw up the main points of next year.

 

From a societal point of view, the pandemic crisis is still present, and the question is whether we will really have a clear ending or whether this state of uncertainty will continue to hover during next year.

 

Of course, we are watching the German elections with great interest. From a macro point of view, however, we expect only stability from Germany, no matter which coalition will govern the country in the future.

 

At the level of France, the elections in the spring of 2022 are more complex than they seem. How many believe that Emmanuel Macron will reach the second round of presidential elections with Marine Le Pen again?

 

The debate on the future of Europe, at least in theory, is in full swing. We look forward to seeing the miraculous conclusions of the March 2022 report, planned to be a collective drafting exercise for the 400 million citizens…

 

But we need to talk about Afghanistan now. The unfolding of events in recent days raises enormous questions about the world order and even European society. Of course, the European Union has not played a direct role in this conflict, but the repercussions are enormous.

 

Allow me to launch just a few points of reflection:

How is the European defence policy influenced?

How will European countries react to taking on Afghan refugees?

Will the EU deepen the file of strategic autonomy?

Will the EU take the global lead in monitoring human rights in Afghanistan?

How will the Transatlantic Partnership evolve?

What is the new US initiative to regain international credibility?

How will countries like China, Russia or even Turkey play their role in this new world order?

What is the new approach on the counterterrorism agenda?

How can we advance discussions on global multilateralism?

What are the opportunities of the European project in the new global context?

 

Dan LUCA / Brussels

marți, 17 august 2021

Dan LUCA – nou editorial semnat în Fãclia de Cluj: ˝Ce mai înseamnã educaţia europeanã ?˝


 Astãzi, 17 august 2021, am semnat un nou editorial în Fãclia de Cluj.

 

Textul integral se poate accesa aici.

 

 

Trăind și lucrând în mediul Bruxelles-ului european, sunt solicitat periodic să îmi exprim punctul de vedere referitor la cariera unor tineri sau chiar la prezentarea oportunităţilor de a găsi un loc de muncă în capitala Europei.

 

Fie prin email, fie prin telefon, primesc frecvent următoarele întrebări: “Copilul meu a terminat Facultatea de Studii Europene, cum poate să lucreze în Bruxelles?” sau “Dacă termină masterul în economie la Paris are șanse să găsească un job bun?”, “Ce trebuie să facă? Cu cine să vorbească? Există metode eficiente de a reuși?” Întrebările vin în special de la părinţi, oameni care au lucrat o viaţă întreagă pentru copiii lor, pentru ca ei să aibã o viaţă mai bună, ferită pe cât posibil de griji, într-o lume în care încercările sunt la tot pasul.

 

Acest mesaj-articol este pentru părinţi, pentru cei care mai cred (și sunt mulţi în această categorie) că educaţia este importantă, care cred că a investi în formarea copiilor este prioritatea numãrul unu. Pentru cei care conștientizează că a te ocupa de copilul tău este scopul în sine al vieţii, bucuria de a exista.

 

Bruxelles-ul este un oraș ca multe altele din Europa dezvoltată, sau vestică, cum ne place să-i zicem. Un oraș care a avut șansa să fie capitala administrativă a unei structuri suprastatale, numită acum “Uniunea Europeană”. Nu e cazul să ne axăm aici pe ceea ce face această mașinărie pentru tineri, că vom pierde firul naraţiunii. Este însă bine de subliniat că sub umbrela europeană avem un continent al păcii, dezvoltat economic, care oferă un spaţiu plăcut pentru a trăi decent. Normal că există diferenţe, doar suntem mai bine de 400 de milioane. Normal că unii o duc mai bine și altii mai rău, dar în general nu este rău când te definești european.

 

Revenind însă la copiii dumneavoastră, ajutaţi-i să înţeleagă de mici necesitatea de a citi și de a învăţa.

 

Este important să descopere și să fie toleranţi faţă de alte culturi, lumea este tot mai globalizată și integrată, iar deschiderea personală este un pas necesar pentru o inserţie socială sănătoasă. Călătoriţi cu copiii dumneavoastră ori de câte ori aveţi ocazia și posibilitatea. Descoperiţi frumuseţile ţării, orașele și culturile fiecărei zone din România. Mergeţi, dacă aveţi resursele financiare necesare, în alte ţări. Luaţi copiii cu dumneavoastră, nu scindaţi familia în vacanţe. E tentant să mergem 10 zile la plajă în Turcia sau Grecia, dar parcă e mult mai interesant să explicaţi la faţa locului celor pe care îi iubiţi din toaţă inima, ce înseamnă Partenonul Atenian sau Moscheea Albastră din Istanbul.

 

Dacă dumnevoastră aţi avut mai puţine oportunităţi în a învăţa limbi străine, daţi copiilor voștri șansa de a se deschide internaţional. Limba engleză devine a doua limbă maternă, dar e bine să nu neglijaţi nici alte limbi străine. Încurajaţi copiii să descopere Europa, să lege prietenii internaţionale, să meargă în excursii în alte ţări, chiar și în cele din vecinătatea României. Creaţi această matrice de dezvoltare în care copilul se mișcă natural într-un mediu cultural diferit, în care se exprimă de mic în alte limbi, în care tracul frontierelor și a naţiunilor dispare în mod natural.

 

Şcolile românești sunt bune? – mă întreabă cei din România. Răspunsul este nuanţat. Da, sunt școli bune în România, dar există și instituţii care nu asigură performanţa. Ne place sau nu, dar asta e realitatea. Ceea ce este important este să înţelegem că sistemul educaţiei formale (liceu-facultate-master-doctorat) este important, dar nu este suficient. A avea o viaţă bună înseamnă (și) a găsi un loc de muncă respectat. Pentru a ajunge acolo, trebuie să existe implicare. Activităţile extrașcolare, implicarea în organizaţii studenţești, dezvoltarea proiectelor, asumarea responsabilităţilor, formarea opiniei personale, trebuie încurajate.

 

Orientaţi-i și sprijiniti-i în formarea profesională și personală, dar daţi-le și șansa de a face ceea ce le place! Copiii pot crește inteligent chiar dacă nu se uită 5 ore pe zi la televizor sau accesând ore întregi jocuri pe telefon. Oferiţi-le însă alternative. Iar pentru ca toate să prindă contur, fiţi alături de ei. Nu fiţi superficiali și expeditivi în relaţionarea zilnică părinte-copil. Descoperiţi ce gândesc cu adevărat și munca dumneavoastră este cu mult mai ușoară.

 

Făcând toate acestea copilul meu va lucra în viitor la Bruxelles? Contează asta? NU, vă voi răspunde! Important este ca el sau ea să aibă bagajul necesar pentru a deveni un om care poate să abordeze sistemul mondial pentru următorii 50 de ani - o persoană care este deschisă la tot ceea ce este nou, fie tehnologic, cultural sau educaţional. O persoană, care înţelege că întreaga viaţă învăţăm pentru a avea o viaţă mai bună. Iar dacă locul ales este Bruxelles, de ce nu.

 

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 14 august 2021

12 zile în Grecia... și mai ales în Creta

Vara aceasta am avut planuri mari de vacanță, dar criza pandemică ne-a impus să stăm din nou în interioriul UE. Dacă anul trecut am mers la doi pași de Belgia, doar în Olanda, acum am progresat ca distanță...


Conștienți de zonele roșii, vaccinare, PLF, teste PCR pentru copii, măști, dezinfectant, am luat harta și am convenit în familie să optăm pentru o combinație de soare și cultură. Iar cu soarele, chiar că am nimerit-o în Grecia...


Nu mai fusesem î
n capitala Greciei de 25 de ani, de la Adunarea Generală a Studenților Europeni (AEGEE-Europe) din 1996. Atunci ajungeam în Atena după un drum de 48 de ore cu trenul pe ruta Cluj, București, Sofia, Salonic, Atena, iar după alte 3 zile de conferință, încă 48 de ore la întoarcere.


Atena este fantastică, are un șarm unic datorită Acropolisului. Nu cred că există un alt loc în lume în care istoria veche să domine vizual, atât de puternic, o capitală. Schimbarea gărzii de la Parlamentul Greciei este impresionantă, iar o cină în Plaka completează perfect ziua. Prietenii greci mi-au zic că am ales cea mai proastă săptămân
ã posibilă să vizitez Atena. Pe 44 de grade la umbră a fost greu de mișcat, dar noroc cu Parcul Central. Iar după recordul de temperaturã din 3 august, a două zi focul de la marginea Atenei se simțea pertinent în oraș.


După un astfel de început de vacanță grecească, am luat vaporul de noapte până la Chania, în Cret
a. 8 ore, vreo 320km.... Insula este la fel de mare ca și Cipru. Plajele infinite sunt relaxante, totul e de bun gust. Creta a trecut prin mari încercări în ultimul an datorită crizei. Sursa principalã, turismul, a reînceput să producă doar de vreo lunã.


Am vizitat Elafonisi
, una dintre cele mai frumoase plaje din lume și a doua din Europa. O lagunã cu nisip roz, cu o apă albastruie... Plăcută a fost și baia din jurul Frangokastello.


Alegarea pe plaja Agia Marina
, desculț, mi-a reamintit de cantonamentul de la Venus, de acum 30 de ani, cu echipa de handbal U Cluj.


Peisajele sunt fantastice, muntele se întâlnește cu marea. Orășelele de la coasta, Chania sau Rethymno sunt cochete și superturistice. Istoria Cretei aduce și prezența unei baze NATO, bine poziționate strategic la Souda, lângă Chania.


Povestea drăguțică este și cea a centrului universitar Rathymno , foarte căutat de studenții Erasmus. Să fim sinceri, cine nu și-ar dori să studieze filozofia într-o zona de basm precum cea a insulei Cret
a.


Dan Luca / reîntors la Bruxelles

 

 

vineri, 13 august 2021

Dan LUCA – nou editorial semnat în Fãclia: ˝România în societatea euramericanã˝


Acum câteva zile, Fãclia de Cluj mi-a gãzduit un nou editorial, dintr-o serie începutã acum o lunã.

 

Aveţi aici textul publicat pe 3 august 2021.

 

---

 

Chiar dacă România a schimbat multe guverne în ultimii ani, avem două repere constante ale relaționării externe. NATO reprezintă pilonul securitãţii, iar Uniunea Europeană baza dezvoltării economice. De multe ori România, și alte țări din Europa Centrală, au fost puse la încercare, în a alege între interesul american și cel al europenilor. Iar când la Casa Albă era un președinte izolaționist, încercările au fost și mai complexe.

 

Mișcările politice globale din ultimele 6 luni au fost însă favorabile țării noastre. Instalarea noii administrații americane a condus la o schimbare de relaționare pe cele două maluri ale Atlanticului. Vorbim tot mai mult de o apropiere, chiar de o sincronizare a Statelor Unite ale Americii cu Uniunea Europeană. Desigur, nu se pune încă pe agendã o armonizare a legislațiilor sau o contopire a instituțiilor celor două structuri, dar ideea unei societăți euramericane prinde tot mai mult contur.

 

În ciuda unor lideri care au căutat senzaționalul, cele două plăci tectonice au avut de peste 75 de ani aceleași valori de acțiune, într-o lume tot mai globalizată și vulnerabilă. Trăim într-o permanetã schimbare, iar subiectele puternic inserate în mintea oamenilor sunt acum legate de crize complexe: terorism, economie, pandemie.

 

Binomul transatalantic abordeazã acum subiecte controversate, necesare însã evoluției planetei. Fie că vorbim de schimbările climaterice, digitalizare, taxe, apărare, stabilizarea Africii, instituții globale, vom avea o coordonare politică foarte vizibilă între UE și SUA.

 

Normal, ca orice cetățeni responsabili, încercăm să identificăm abordarea românească în acest context favorabil. Avem capacitatea strategică și operațională să vizualizãm culoarele favorabile de dezvoltare ? Partea bună este că suntem în interiorul ambelor structuri (NATO şi UE), deci avem cel puțin teoretic pârghiile de a influența dezvoltările în direcția favorabilă. Ne așteaptă discuții serioase în următorii ani despre ecologizarea continetului, în care să fiu sincer suntem încă ancorați într-o abordare de anii ’90. Urmează evoluții despre responsabilitățile struturilor naționale, europene și globale, cu legătură strânsă asupra sistemului de finanțare. Dosarul apărării europene este și el pe agendã, poate chiar în corelare cu evoluția continentului african. Cercetare și inovarea sunt subiecte de vârf, iar criză de sănătate ne-a arătat ce important este să fim aproape de polul acesta de putere.

 

Dacă până acum ne întrebăm care este avantajul României ca membru UE, e momentul să avem o abordare adaptată globalizării, și să identificăm rolul românilor în societatea euramericanã.

 

Dan LUCA / Bruxelles