miercuri, 30 noiembrie 2011

Schimbări de lideri în partidele politice europene

Înlocuind-o pe Annemie Neyts-Uyttebroeck în 25 noiembrie 2011, europarlamentarul Sir Graham Watson a devenit liderul liberalilor europeni. “Principalele mele trei ţeluri vor fi extinderea partidului, înnoirea tehnicilor de campanie folosite şi crearea unui partid cu adevărat pan-european în ceea ce priveşte ideologia”, spunea Watson după alegeri.

Recenta alegere a bulgarului Sergei Stanishev în fruntea socialiştilor europeni demonstrează că şi ţările est-europene au reprezentanţi politici de valoare, cu calitaţi apreciate în rândul partidelor europene. Stanishev îl va înlocui pe veteranul Poul Nyrup Rasmussen, care a ocupat această funcţie aproape 8 ani. Mandatul bulgarului va fi unul de interimat, până la congresul socialiştilor europeni din septembrie 2012 de la Bucureşti, când următorul lider va fi ales pentru 2 ani şi jumătate.

Felicitãri Graham!

Mult succes Sergei!

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 29 noiembrie 2011

Comunicarea membrilor Comitetului Regiunilor

Statutul, vizibilitatea şi influenţa membrilor Comitetului Regiunilor (CoR) se confirmă prin participarea regulată la adunări şi evenimente CoR, dar mai ales contribuţiile fiecăruia la activităţile instituţiei sau în cadrul evenimentelor statutare (comisii sau sesiuni plenare).

Există mai multe moduri de implicare în activităţile CoR care ar putea fi utile ambelor părţi (CoR şi membru CoR):
- membrul poate deveni shadow-raportor (în numele grupului politic pe un dosar politic de interes atât grupului politic cât şi autorităţii locale sau regionale pe care o reprezintă membrul);
- a fi raportorul CoR pe un dosar concret (legislativ);
- a invita CoR în oraşul/regiunea membrului cu scopul de a promova autoritatea sa, dar şi de aduce temele UE pe teritoriu (mai aproape de cetăţeni) şi de asemenea de a valoriza/explica implicarea membrului în procesul decizional al UE.

Membrii implicaţi în dosare concrete (tehnice uneori) fac apel la experţi din teritoriu (aleşi de ei) care au o experienţa concretă în teritoriu pe implementarea legislaţiei respective. E important ca expertul să dispună şi de o viziune mai largă (să poată compara cu situaţia din alte localităţi şi ţări ale UE). Expertul are dreptul la 2-3 călătorii la Bruxelles în cadrul colaborării la dosar şi dispune de aceleaşi per-diem ca şi membrul. În afara de expertul principal, membrul este ajutat şi susţinut de serviciile administrative ale CoR (de obicei un administrator oficial) care îl acompaniază pe tot procesul elaborării dosarului. În plus, membrul este susţinut de la început până la final de un consilier politic în cadrul Secretariatului Grupului Politic: contacte politice cu europarlamentari şi cu Comisari în cadrul procesului de lobby politic.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 28 noiembrie 2011

Reorientare şi flexibilitate

Cea mai uşoară şi mai rapidă soluţie atunci când doreşti recalificarea este înscrierea la cursuri speciale, a căror paletă acoperă în prezent o gamă extrem de diversificată de domenii. Şi se observă din ce în ce mai mult că oamenii aleg să se reorienteze spre sectoare mai atractive, chiar şi dacă iniţial s-au pregătit şi perfecţionat în alte meserii.

De la amenajări şi decoraţiuni până la management, comunicare sau lobby, poţi învăţa în doar câteva zile de cursuri intensive. Şi într-adevăr, dacă informaţia există din belşug, acestea ajută în special la dezvoltarea abilităţilor practice sub îndrumarea specialiştilor.

O interesantă metodă de dezvoltare a flexibilităţii, atât de necesară în contextual dezvoltărilor actuale, este prezentată într-un articol din Cariere.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 27 noiembrie 2011

UE în criză, iar în România e şi mai rău…

Acum un an, prin iunie 2010, organizasem o întâlnire a lui Victor Ponta cu comunitatea românilor din instituţiile europene. Şi am zis atunci că posibilul prim ministru al României trebuie să interacţioneze şi cu compatrioţii care lucrează în sectorul privat al afacerilor europene. Aşa a luat naştere ideea unei dezbateri, la care am invitat şi echipa PSD Belgia, dar şi presa de la Bruxelles, şi europarlamentari, dar şi lobby-işti, la o dezbatere aflată sub semnul (şi aici îl citez pe Victor) “Uniunea Europeană este într-o criză uriaşă, iar în România e şi mai rău”.

Aşa cum am precizat Bruxelles-ul a devenit capitala de facto a Uniunii Europene şi este normal ca PSD să trateze cu multă atenţie ideile românilor de aici. Cadrul legislativ în domeniul afacerilor europene în România trebuie adaptat la realităţile contemporane, iar cooptarea românilor din Bruxelles în acest mecanism este de o importanţă vitală. Românii care trăiesc în afara graniţelor României au nevoie de un proiect politic în care să creadă, să îşi regăsească idealurile, să le dea forţa de conectare cu ţara.

Codruţa, colega mea de la Organizaţia de Femei, a povestit în stilul său maramureşan scenariul dezbaterii, şi mă bucur că s-a discutat foarte deschis despre dreptul la muncă al românilor în UE, corectitudinea procesului de votare în Diaspora, evidenţa românilor din străinătate, Ministerul Afacerilor Europene, puntea de legatură Bruxelles–România, fondurile europene de solidaritate aflate şi la dispoziţia României şi la care se aşteaptă solicitările Guvernului Român.

“Nu există dezbateri de substanţă despre România în UE, suntem o ţară la periferia comunităţii, în care părerea României nu contează”, preciza liderul PSD. Şi asta e mare păcat. Absorbţia fondurilor europene în România e o problemă spinoasă, iar Victor se întreba dacă ideea unor agenţii private de implementare nu este soluţia?

Aşteptăm idei pe probleme sectoriale care pot să ducă România unde trebuie să fie, cel puţin pe poziţia a 7-a a Uniunii. O mare problemă este resursa umană, iar dilema integrării expertizei românilor din Bruxelles într-o posibilă Guvernare USL este prezentă. Desigur este greu de crezut că cei care au salarii de funcţionari europeni vor renunţa pentru a intra pe salarii de cel puţin 4 ori mai mici în administraţia naţională. Prin anul 2002, dacă nu mă înşel, s-a implementat acel proiect al euroconsilierilor şi se pare că a prins. Poate gândim împreună un mecanism realist, adaptat realităţilor contemporane, iar dacă aveţi idei pe această temă vă rog să mi le trimiteţi pe adresa dan.luca@psdbruxelles.eu. De exemplu, ca provocare, ce ziceţi de ideea “anilor sabatici pentru România”?

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Două nume grele ale internetului

De mai bine de 10 ani, atunci când avem nevoie rapid de o informaţie, “intrăm” pe Google. S-a format de asemenea un fel de reflex şi pentru cei care folosesc mai-tânărul Facebook sa afle de la prieteni multe lucruri utile şi interesante.

Deşi fără un război declarat, cele două nume marcante ale internetului "luptă să vadă care dintre ele va fi cea care va hotărî cum va arăta viitorul web-ului, iar rezultatul acestei dispute va afecta felul în care vom primi informaţiile, cum vom comunica, cum vom cumpără şi vinde", cum foarte bine se sublinia într-un recent material preluat de Ziarul Financiar de la Fortune.

Dacă Google oferă mult mai multe aplicaţii şi servicii, de traducere, consultare hărţi, etc, Facebook este campion în lumea reţelelor sociale. Felul în care îşi vor elabora strategiile va fi decisiv.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 25 noiembrie 2011

Sfârşit de exerciţiu financiar. Fonduri europene.

Şeful Reprezentanţei CE, Nicolae Idu, spunea într-un interviu acordat MediaFax - “anul acesta s-au luat măsuri serioase, s-a creat un nou minister al Afacerilor Europene care joacă un rol esenţial în coordonarea acestei activităţi, se produc nişte schimbări de natură legislativă, în primul rând cele care ţin de legea achiziţiilor publice şi de legea parteneriatului public-privat şi sper ca toate aceste elemente să crească rapid absorţia fondurilor în anul 2012”, dar totuşi o parte din banii ce se pot cheltui efectiv până în 2015, s-ar putea pierde.

Există un "pericol real" ca România să piardă o parte din fondurile alocate la momentul aderării, acest lucru fiind cauzat de o anumită "lipsă de capacitate instituţională de a absorbi aceste fonduri conform regulilor europene"

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 24 noiembrie 2011

Noua schemă Erasmus

Comisia Europeană a ajuns la concluzia că trainingurile şi cursurile de limbă ale căror principali beneficiari sunt tinerii au nevoie de o finanţare suplimentară. Din acest motiv, s-a optat pentru schimbarea schemei programului Erasmus, şi integrarea acestor cursuri în “Erasmus for All”, din dorinţa de a spori mobilitatea profesională a tinerilor.

Cum spuneam, balonul a fost aruncat în grădina instituţiior europene pentru a “marca” schimbarea încă din 2007, când, după discuţiile cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti şi de tineret, dar şi cu cei ai “industriei europene” a fost trimisă oficial Comisiei Europene propunerea de a lansa un nou program comunitar “Multicultural citizen“.

Prezentând proiectul în faţa Comisiei, Comitetul Director al AEGEE-Europe şi comisarul european Orban încuraja încă de pe atunci participarea tinerilor la şcolile de vară. Deşi încă nu s-au stabilit detaliile financiare în cadrul proaspătului “Erasmus pentru toţi”, iată că după 4 ani avem speranţe pentru îmbunătăţirea mobilităţilor în educaţie.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ora de comunicare

Indiferent de domeniul de activitate, comunicarea este crucială. Totuşi, curricula şcolară nu pregăteşte suficient şi nu dezvoltă această abilitate.

Mulţi ne-am obişnuit în a comunica prin intermediul noilor tehnologii, însă comunicarea directă, faţă în faţă, nu şi-a pierdut şi nu îşi va pierde importanţa, rămânând în continuare cel mai pertinent canal.

La orice nivel, impactul şi succesul unui discurs, al unei prezentări sau negocieri va fi condiţionat de capacitatea vorbitorului de a se exprima şi de a conduce discuţia. Apropo de construirea discursului, scriam recent despre importanţa înţelegerii diferenţei între “formă şi fond”.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 22 noiembrie 2011

Presa culturală europeană

Problemele financiare la nivel european afectează şi cultura, chiar şi în ţări care ai zice că banii nu sunt o problemă, mari publicaţii de prestigiu se desfiinţează sau îşi schimbă politica.

Interesant ce spunea într-un articol din Dilema Veche, Mircea Vasilescu, după reuniunea board-ului Eurozine, reţeaua revistelor culturale europene, care s-a desfăşurat în acest an la Tallin, capitală culturală în present – “am observat la colegii mei din alte ţări că – pe lângă implicarea civică într-o campanie – primul gând la aflarea veştii că s-ar putea să scadă fondurile este să găsească soluţii alternative”.

În acest context economic şi tehnologic, tot mai multe publicaţii aleg varianta adoptată iniţial de “The Times” – de a le cere cititorilor să plătească pentru informaţia primită.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 21 noiembrie 2011

România ca punct de plecare…

Cornelius Brody a ales să plece din România în 1988. A ajuns prima dată în Germania unde şi-a dezvoltat o carieră în domeniul software. Experienţa l-a ajutat să pună bazele unei companii care a evoluat exponenţial de la an la an, ajungând în 2011 la aproximativ 400 de angajaţi. Mentalitatea de lucru a învăţat-o de la nemţi şi de la francezi şi succesul care îl are după 13 ani este o dovadă că nu a greşit urmând exemplul lor. Compania pe care o conduce este în topul de profil din România, dar şi în alte ţări, iar visul de acum al antreprenorului român este cel de a se extinde şi mai mult.

Brody este un alt exemplu de român care îşi organizează programul între România şi străinătate: o săptămână la Cluj, una în afară. Sunt interesante aceste poveşti şi sper să nu rămână doar simple etaloane.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 18 noiembrie 2011

Dan Luca – articol în Cariere – “Mobilitatea – forme şi avantaje”

Mobilitatea teritorială a cetăţenilor la nivel european este teoretic soluţionată, prin însăşi construcţia europeană, însă practic mai sunt multe de pus la punct pentru cetăţenii UE, fie că este vorba de mobilitatea în muncă, formare profesională sau de mobilitatea tinerilor prin diferitele programe comunitare.

Despre formele mobilităţii, în prezent şi avantajele semnificative pe care le oferă, am scris recent într-un material publicat de Cariere.

Dan LUCA / Bruxelles

Mesaj de suflet pentru clujeni

Şocul arestării primarului urbei noastre s-a resimţit peste tot. Nu poţi ca şi clujean să nu te simţi deranjat că până şi oraşul nostru, capitala spirituală a Transilvaniei, leagăn de cultură şi educaţie, să fie atins pînă la nivel de vîrf de flagelul corupţiei.

O palmă grea a căzut pe obrazul clujenilor cu sau fără vină. Cineva zicea că avem soarta pe care ne-o merităm, iar dacă nu facem ceva să schimbăm această stare a faptelor, cel puţin să nu ne mai plângem.

Nu pot să cred că un oraş în care tot al treilea cetăţean este student sau cadru didactic universitar poate să rămînă cu această ruşine! Nu pot să cred că oraşul care dă României cel mai mare număr de academicieni rămîne mut la astfel de fapte! Nu pot să cred că o posibilă capitală culturală a Europei să rabde aşa ceva!

Am crezut că am scăpat în 2004 de administraţii care acopereau paginile de scandal ale cotidianelor. Nu puteam să credem că noi, clujenii, mai putem ajunge ruşinea României. Dar iată că nu avem nici o stea în frunte şi nici nu suntem mai înţelepţi decît alţi conaţionali.

Nu! Stop! Opriţi-vă! Nu fugiţi de responsabilitate şi ziceţi că nu aveţi nici o legătură cu primarul şi cu cei care îi fac jocurile! Pasivitatea înseamnă complicitate!

Şi dacă ne asumăm responsabilitatea azi, putem clădi ceva eventual mâine. Şi nu mă refer la alegerile de anul viitor, comasate sau nu. Mă gândesc la un Cluj care ne va face din nou să ne simţim mândri de ceea ce suntem.

Oraşul este al nostru, al cetăţenilor, al clujenilor de pretutindeni.

Chiar dacă azi e trist apelativul de clujean, fruntea sus! Ne luăm destinul în mâini şi vom deveni mai buni, printre cei mai buni, poate cei mai buni!

Dan LUCA – clujean, acum la Bruxelles

joi, 17 noiembrie 2011

Afaceri de familie

Am decis să scriu despre tendinţa de dezvoltare a firmelor de familie - mult întâlnite în lumea capitalistă, pornind de la articolul Forbes care vorbeşte despre înlocuirea Gabrielei Timofte din funcţia de director general al Transilvania Construcţii, după numai două luni de mandat, cu fiul său de 23 de ani.

Proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj – Andrei este un exponent al fenomenului ce începe să prindă contur şi în România capitalistă. Copiii iau locul părinţilor la conducerea afacerilor pe care aceştia le-au dezvoltat, asta după ce, în cele mai multe cazuri, tinerii urmează un MBA la o instituţie cu renume mondial.

Putem lua şi alte exemple locale - Alexander Adamescu, fiul miliardarului Dan Grigore Adamescu, Ana Patriciu, fiica celui mai bogat român, Dinu Patriciu, sau Ştefan Sturdza, fiul principelui Dimitrie Sturdza, care au intrat cu succes în managementul business-urilor de familie. În afară însă putem găsi mult mai multe astfel de situaţii în diferite domenii – Alexander Walker, Albert Schomburg, sau de ce nu, chiar istoria afacerii Forbes.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 16 noiembrie 2011

Cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Belgia

Într-o conversaţie recentă pe care am avut-o cu Carmen Solomie am rămas plăcut surprins despre cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească pe care le derulează anumiţi profesori români în Belgia.

Instituţiile implicate în acest proiect sunt Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a instituţiei subordonate Institutul Limbii Române, din partea românească, şi Ministerul Comunităţii Franceze, pentru belgieni. Astfel s-a semnat Carta de parteneriat încă din primăvara lui 2008, care statuează cadrul instituţional necesar dezvoltării programului „Limbă şi cultură de origine” şi extinderii acestuia cu limba şi cultura română. Proiectul nu funcţionează doar în Belgia, ci există şi în Italia şi Spania.

Este de apreciat şi dosarul deschis pe Rombel, portalul românilor din Belgia, adresat mai mult părinţilor, pentru a-i încuraja să facă demersuri ei înşişi pe lângă direcţiunile şcolilor şi bineînţeles să înscrie copiii la curs.

Obligaţiile şcolilor belgiene nu sunt mari, dar beneficiile chiar există şi nu sunt de neglijat, inclusiv din punctul de vedere al integrării copiilor în societatea belgiană: acceptarea profesorului şi dorinţa de a-l integra în colectivul şcolii şi punerea la dispoziţie a unui local, clase pentru desfăşurarea orelor. Profesorul român este plătit de partea românească.

Şi o menţiune pentru românii din Belgia, programul nu este generalizat la nivelul regiunii Flandra şi asta este păcat.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 15 noiembrie 2011

Tehnocraţi şi democraţi!

Utilizarea comisiilor de experţi în luarea deciziilor ce îi afectează direct pe cetăţeni poate adânci şi mai mult neîncrederea acestora în construcţia europeană. Referendumurile de până acum au demonstrat euroscepticism în acceptarea Tratatelor Europene.

Sistemul european de consultare a cetăţenilor trebuie să fie mult mai bine pus la punct – ei trebuie să înţeleagă corect ce se întâmplă la nivel european şi apoi să li se demonstreze că părerea lor contează. Atunci vom putea vorbi de adevărata legitimitate a UE.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 14 noiembrie 2011

Vizibilitatea unui proiect

Comunicarea este foarte importantă în activităţile organizaţiilor nonguvernamentale, iar vizibilitatea în presă dă parcă viaţă proiectelor. Sub această deviză am organizat şi dezbaterea “Clujul văzut de la Bruxelles”. Ca de fiecare dată, am avut sprijinul Făcliei de Cluj, partener media al evenimentului, care a publicat două materiale interesante pe ideile discutate la eveniment.

Prezent la dezbatere, fostul Negociator Şef al României, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, a spus că “a dezbate cum se vede Clujul de la Bruxelles este un lucru foarte îndreptăţit, nu pentru că vorbim de Cluj-Napoca – tot atît de bine puteam discuta despre cum se vede Zalăul, Timişoara sau un sector din Capitală. Prin instituţii, elită, dar mai ales prin comunitate, vor câştiga şi Clujul, şi cetăţenii şi România. Clujul are toate şansele să fie un centru de excelenţă prin universităţi, să aibă o politică şi pe lângă universităţi”.

Cu acelaşi prilej, cel care pentru 8 ani a fost decanul Facultăţii de Studii Europene, profesorul Nicolae Păun, a subliniat - “Clujul are statură, are voce puternică în România. Este o fereastră de oportunităţi pentru România din perspectiva Bruxelles-ului. 60 de absolvenţi ai facultăţii noastre lucrează în instituţiile comunitare din capitala Europei”.

Aflat în prezidiu, Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc adăuga legat de această manifestare - “Explozia de patriotism local trebuie să stimuleze şi pe alţii să mărească vizibilitatea la Bruxelles. Clujul este un centru de seriozitate unde lucrurile se fac cum trebuie si nu intamplator românii sunt buni unde se încadrează într-o structură de învăţământ”.

Aşa cum concluzionam în finalul întâlnirii, este nevoie de un Comitet European al Clujului care trece peste ciclul electoral, de o platformă Cluj 2020 şi o Reprezentanţă Permanentă a Clujului la Bruxelles.

Evenimentul de la Cluj a avut rezonanţă şi în presa românilor din Belgia.

În speranţa că ideile prezentate vor motiva mai mult şi vor contribui la acţiuni concrete, mulţumesc tuturor pentru interes şi implicare!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Cariere - “Cursurile academice în lumea 2.0”

Adaptarea sistemului de predare la cerinţele actuale este o problemă ce ar trebui să preocupe personal fiecare cadru didactic în parte.

Pentru a înţelege cum îşi doresc studenţii să decurgă cursurile în lumea 2.0, am publicat recent un material în Cariere.

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Când ai 40 de ani…

Trec anii şi azi împlinesc 40 de ani. Le-am explicat parinţilor mei cã nu mai pot pretinde cã sunt tineri când au un “copil” de 40 de ani.

Parcã acum sãrbãtoream cei 30 de ani printr-o cina-surprizã aranjatã de soţia mea într-un restaurant chinezesc din Bruxelles sau 20 de ani printr-un chef clasic la vremea sa, într-o salã de lecturã din Campusul Haşdeu din Cluj.

Nu îmi plac festivitãţile pompoase şi mã bucur cã ziua mea cade anul acesta într-o sâmbatã, mult mai uşor sa fiu alãturi de cei dragi.

Sunt de aproape 15 ani în Belgia şi nu îmi pare rãu de alegerea fãcutã. Am o familie splendidã, cu 3 copii româno-olandezo-belgieni sub 7 ani care nu te lasã sã te plictiseşti nici o clipã...

O casã în Flandra, la buza Bruxelles-ului, pe care o achitãm în rate de 8 ani deja şi care în 12 ani e a noastrã...

Şi lucrãm de dimineaţa pâna searã, dar nu ne plângem...

Mã simt mâdru cu titlul de doctor în afaceri europene, care îmi da o flexibilitate sã abordez atât proiectele practice, ca dezvoltator de business în Bruxelles-ul european, dar şi sã mã mulez constant pe palierul academic. Interesantã evoluţie dupã ce deveneam în toamna lui 1993 membru al Asociaţiei Studenţilor Europeni din Cluj, fãrã sã îmi imaginez vreo clipã cã aceastã mişcare îmi va influenţa puternic cariera şi viaţa.

Ce îmi doresc la 40 de ani? Sãnãtate mie şi familiei! Puţin noroc, restul e detaliu...

Vã doresc sã fiţi cu toţii fericiţi!


Dan LUCA / Dilbeek – Flandra – Belgia

vineri, 11 noiembrie 2011

Autostrăzile româneşti – situaţia la zi

Practic, nu e greu să faci o situaţie la zi a autostrăzilor din România, pentru că lucrurile nu se mişcă atât de repede încât să te prinzi în calcule şi să rămâi în urma realităţii. Situaţia este cam aceeaşi – kilometri puţini finalizaţi din lungimea totală stabilită contractual.

Nu vreau să intru în plolemicile legate de banii cheltuiţi, dar ceea ce intenţionez să subliniez este faptul că românii din Diaspora au aşteptări şi pot ajuta şi pe acest sector. Cum spuneam, românii din Diaspora doresc să fie implicaţi în proiecte de modernizare a ţării, dar nu doar ca muncitori necalificaţi, ci şi ca manageri de proiect. Experienţa lor managerială în atâtea şantiere din Italia şi Spania poate să fie benefică pentru România. Păcat că autorităţile româneşti au decis deja să construiască autostrăzile patriei cu muncitori străini, iar compatrioţilor plecaţi nu le propunem nici un plan concret de implicare.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 10 noiembrie 2011

Dan LUCA – articol în PR România - ONG: de la comunicare la lobby

Salut publicarea interviului cu Domenico Lenarduzzi, cel care a contribuit enorm la lansarea programului Erasmus. Am avut marea plăcere să lucrăm împreună la o analiză a impactului primilor 10 ani de program comunitar, eu în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe), iar dânsul ca Director General al DG XXII de atunci, DG Educaţie şi Cultură de acum. Era la sfârşitul anilor ’90, într-un Bruxelles care îşi căuta şi atunci identitatea europeană.

AEGEE-Europe a avut o mare contribuţie la lansarea programului Erasmus în anii ’80. Detalii despre ce s-a întâmplat acum 25 de ani le-am conturat într-un articol publicat în PR-Romania.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 9 noiembrie 2011

Pofta vine mâncând… Bruxelles!

Mi-a făcut mare plăcere să acord un interviu Codruţei, publicat acum pe blogul său, în care explic puţin despre primii mei paşi în Bruxelles acum mai bine de 15 ani.

Un material interesant în special pentru cei care mai cred că prin muncă şi perseverenţă se poate realize ceva…

Dan LUCA / Bruxelles

Mobilitate între două emisfere

Situaţia de a avea două locuri de muncă, poate să existe şi la o scară mai mare decât, deja rutinatul “al doilea job” sau “part time-ul” de după serviciu. În povestea publicată recent de Forbes România, vinificatorul român Răzvan Macici, se împarte “între două anotimpuri sau, mai bine zis, între culesuri”. După recolta din Africa de Sud, unde strugurii se culeg în ianuarie-aprilie, revine în ţară, la Murfatlar, unde îşi pune în parctică cunoştinţele acumulate în experienţa la Nederburg.

Acest interval de timp este suficient pentru oenologii de top, la mare căutare pe plan mondial, mobilitatea între două areale geografice, situate în emisfere diferite, devenind o practică obişnuită în lumea vinului.

Este foarte interesant, iar exemplul poate fi luat nu doar pentru cei din industria vinului – Răzvan Macici poate fi la fel de bine o dovadă a faptului că românii plecaţi se întorc în ţară, chiar dacă s-au realizat în Diaspora şi în plus contribuie la dezvoltarea naţională prin know-how-ul dobândit în străinătate.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 7 noiembrie 2011

Training: Cum sa gasim un job in Bruxelles? (Sambata, 3 decembrie, de la 10:00 la 17:00)

Cel putin 100.000 de persoane lucreaza in Bruxelles-ul afacerilor europene. Aproape 50% dintre acestea isi desfasoara activitatea in institutiile europene, iar restul de 50.000 au locuri de munca in cadrul federatiilor industriale, consultanta, media, corporatii, ONG-uri, think thank-uri sau reprezentante ale regiunilor sau oraselor.

Pentru a fi unul dintre cei care lucreaza in acest sector este nevoie sa cunosti piata Bruxelles-ului si sa stii cum poti sa te prezinti in fata unui posibil angajator. Ai nevoie de un CV bine structurat si o scrisoare de intentie perfecta, dar de asemenea trebuie sa cunosti procedura cea mai potrivita de relationare.

Totul despre cum sa gasesti un job in Bruxelles este acum cuprins intr-un nou si unic training de o zi!

Prezentarea generala va fi sustinuta de Dr. Dan LUCA, cel care va impartasi experienta sa de 15 ani dobandita in sectorul privat al Bruxelles-ului afacerilor europene. Dan Luca este in permanent contact cu 3.000 de asociatii industriale, 400 firme de consultanta, 300 reprezentante ale regiunilor si 200 organizatii neguvernamentale, cele mai multe dintre aceste entitati juridice angajand personal in Bruxelles.

Trainingul va avea loc sambata, 3 decembrie 2011, de la 10.00 la 17.00, intr-o locatie in apropierea Pietei Schuman din Bruxelles. Taxa de participare este de 100 euro de persoana.

Pentru a fi acceptat la acest training cei interesati sunt rugati sa trimita nu mai tarziu de 15 noiembrie 2011 un scurt mesaj cu motivatia personala pentru care doresc sa ia parte la aceasta zi de training, impreuna cu CV-ul, la info@dlinternational.be. Numarul locurilor este limitat, iar primele aplicatii primite vor avea prioritate.

Puteţi gasi mai multe informatii despre DL International la www.dlinternational.be.

Training: Finding a job in EU Affairs in Brussels (Saturday, 3.12.2011, from 10:00 to 17:00)

Brussels hosts more than 100.000 persons working in EU affairs. Less than 50% are based in the EU institutions, the other 50.000 persons have a job in industry federations, consultancies, media, corporate, nonprofit organizations, think tanks or region and city representations.

In order to be one of them you need to know the Brussels market and you need to know how you should sell your profile to a possible employer. You need to have a structural CV and a perfect letter of intention, but you also need to know where to send these documents and how to follow up on them.

Everything about finding a job in Brussels is now packed up in a new and unique training day!

The main presentation will be held by Dr. Dan LUCA, who will share with you his 15 years of experience working in the private sector of Brussels EU affairs. Dr. Luca is in permanent interaction with the 3.000 industry associations, 400 consultancy companies, 300 region representations and 200 nonprofit organizations, most of these juridical entities employ people in Brussels.

The training will take place Saturday, 3rd December 2011, from 10:00 to 17:00, in a premise close to Place Schuman.

The participation fee is 100 euro per person.

In order to be accepted to this training, please send no later the 15th of November a short message with your motivation for wanting to take part in this training day and your CV to info@dlinternational.be. The number of places is limited and the first applicants will have priority.

You can find more information about DL International at www.dlinternational.be.

UBB Radio – primul radio-şcoală online

Practica din timpul studenţiei este importantă, iar proiectele realizate cântăresc mult la CV-ul de mai târziu. Îi va ajuta şi pe tinerii implicaţi în proiectul Radio UBB, primul post de radio-şcoală online din România, lansat la data de 30 septembrie 2007.

Tinerii reporteri se vor putea recomanda la viitoarele angajări prin experienţa acumulată şi totodată prin premiile pe care le-au obţinut împreună cu acest post de radio. De exemplu, în 2009, UBB Radio a fost desemnat "cel mai inovativ produs de informare europeană din Transilvania".

Prezenţi la evenimentul “Clujul văzut de la Bruxelles”, reporterii UBB Radio au realizat un interesant interviu pe această temă, care a fost difuzat şi la Radio România Internaţional.

Mulţumesc pentru participare şi felicitări!

Dan LUCA / Bruxelles

Business developer la mare căutare

Este nevoie de a avea oamenii potriviţi în cadrul organizaţiei, ceea ce “presupune în primul rând o bună înţelegere a strategiei şi viziunii de dezvoltare ale companiei” – explica recent într-un material HR Manager, Corina Diaconu. Angajatorii se orientează acum dinspre oamenii cu simple abilităţi de coordonare şi management către cei cu iniţiativă, persoane încrezătoare în viitor şi care nu evită experienţele noi.

Am insistat pe importanţa iniţiativei şi la Bruxelles, în articolul pentru Cariere. Ideile bune nu vor fi niciodată ocolite, cu condiţia primordială de a fi bine susţinute.

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Dan LUCA – articol în Occidentul Românesc – Diaspora. Românii din Belgia

Ediţia din noiembrie a Occidentului Românesc găzduieşte un material în care vorbesc despre românii din Belgia, despre cele două diaspore româneşti suprapuse în Bruxelles.

Cred că este timpul pentru a realiza o conexiune reală între cele 25 de milioane de români. Nu trebuie să existe “frontiere” artificiale între românii care trăiesc în România şi cei care locuiesc în afara ţării. Se poate să avem pe plan românesc, o adevărată reconciliere naţională.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 4 noiembrie 2011

Triunghiul BBC (Bruxelles – Bucureşti – Cluj)

O săptămână în România este interesantă şi surprinzătoare.

Un Bucureşti academic plin de potenţial, cu acţiuni politice plăcute, totul într-o contradicţie cu cenuşiul vieţii pe care o trăiesc mulţi români.

La Cluj, o dezbatere unică în peisajul românesc, “Clujul văzut de la Bruxelles” m-a ajutat să înţeleg potenţialul academic pe care trebuie construită comunicarea urbei la nivel european. O politică locală activă este de încurajat pentru a intra în dezbaterile contemporane.

Dan LUCA / Bruxelles

Turism balnear în România

Printr-o recentă reglementare a Guvernului, zece staţiuni din ţară au primit statutul de staţiune balneară şi balneoclimaterică. Deci, dacă ai nevoie de tratament, după indicaţiile specialiştilor, sau de o simplă perioadă de relaxare, poţi să te orientezi spre Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata sau Ocna Sibiului.

Sper să ajung anul viitor din nou pe la Ocna Sibiului, oraşul unde s-a născut tatăl meu. Am auzit că sunt dezvoltări puternice în zonă şi îmi este ruşine că nu am fost pe acolo de vreo 8 ani.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 3 noiembrie 2011

Cluj Arena – Da, se poate!

Stadionul Cluj Arena este poate cea mai palpabilă realizarea a Clujului ultimilor 10 ani. Cu prilejul vizitei de la sfârşitul lunii octombrie, am profitat de ocazie pentru a urmări pe viu meciul “U” – Dinamo. O adevărată bijuterie de stadion, de care clujenii sunt mândri. Iar galeria clujeană parcă te ţine într-o tranşă coregrafică, plină de iubire pentru clujul universitar, dar şi pentru Cluj în general.

Mi-am adus aminte cu nostalgie că, jucând handbal, am apărat şi eu culorile clujului universitar vreo doi ani, între 1990 şi 1992. Dar a trecut ceva timp de atunci… Şi ca poza clujului sportiv să fie completă, abia aştept să văd şi Polivalenta dată în folosinţă, pentru a primi cei 7.000 de spectatori.

Am rezistat până aproape de miezul nopţii la meci şi nu îmi pare rău. Totuşi, înţelegând chiar şi forţa televiziunilor comerciale, nu cred că e indicat ca un meci în aer liber să înceapă la orele 21:30 sâmbăta, la sfârşit de octombrie. Suporterii trebuie respectaţi, fiindcă am văzut la stadion oameni care vor să vină la manifestări sportive cu copii şi cu întreaga familie.

Bravo Cluj! Haide U!

Dan LUCA / Bruxelles

Micuta carte a înţelepciunii româneşti

Iată că americanii apreciază felul în care românii văd lucrurile şi chiar publică un volum în care să fie cuprinse învăţăturile româneşti. Diana-Florina Cosmin consideră că “în special noi, românii, ne autocriticăm foarte mult, dar ne este foarte greu să ne responsabilizăm pentru a schimba, efectiv, ceva”. Aşa cum a observat şi Matthew, paradoxal, şi total greşit, românilor le vine mult mai greu să vorbească despre lucrurile frumoase din ţara lor decât despre cele urâte.

Pe ce principiu a apărut ideea acestei cărţi? De exemplu, dacă în România mentalitatea oamenilor a rămas de aşa manieră încât „nu ne dăm seama că fiecare trăieşte, de fapt, viaţa pe care şi-o alege singur”, americanul întreprinzător va imprima fraza “fiecare trăieşte viaţa pe care şi-o alege singur” pe un tricou şi l-ar vinde la colţ de stradă, iar americanul obişnuit îl va purta cu mândrie pentru că simte cu adevărat motto-ul.

Deşi America nu are o istorie la fel de veche precum a României, la ei contează rădăcinile - „Eu am o vorbă: ca să fii arhitectul viitorului tău, trebuie să fii mai întâi istoricul trecutului tău”, punctează si Matthew Cross.

Românilor le lipseşte curajul de a spune ce gândesc, de a recunoaşte că sunt români, de a promova valorile româneşti şi uită să vină în faţă ori de câte ori este posibil, cu atâtea exemple pozitive, demne de făcut cunoscute lumii întregi, fără nici o exagerare sau patriotism exagerat. Şi atunci, nu numai americanii, ci şi alţii ar recunoaşte potenţialul nostru naţional.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 2 noiembrie 2011

Cenuşiu de Bucureşti

Petrecând câteva zile la Bucureşti, la sfârşitul lunii octombrie 2011, am luat din nou pulsul societăţii româneşti din interiorul sistemului. Experienţa din 2008 îmi era încă vie în minte şi să fiu sincer lumea este prea tristă şi frustrată pentru o Românie care se pregăteşte să sărbătoarească 5 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană.

Discursul Regelui Mihai din Parlamentul României a avut un impact uriaş asupra a tot ce mişcă românesc, societate civilă, media, clasă politică. Simbolistica, gesturile, mesajele ascunse au fost tocate fin, parcă mai importante decât conţinutul discursului. Iar ca să întregim poza colorată a unei Românii în care ficţiunea şi complotul fac parte din cotidian, vă recomand articolul Charles de România, un scenariu prin care…, dar vă las să vă delectaţi singuri pe acest text…

Printr-o conjuctură favorabilă am ajuns şi la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa, de către SNSPA, dlui Mugur Isărescu. Un eveniment reuşit, în care pata de culoare a fost dată şi de prezenţa personalităţilor intrate recent în istoria României: Emil Constantinescu şi Petre Roman.

În anul 2000, implementând un proiect PHARE pentru Institutul European din România, locuisem vreo 11 luni pe lângă Piaţa Amzei. Am revăzut locurile şi cu părere de rău vreau să spun că parcă timpul a stat în loc aici. Aceleaşi renovări continue, aurolaci care dormeau la gurile de aerisire pentru a se încălzi, aceeaşi lume gri a unui Bucureşti care, precum România, pare că nu se îşi regăseşte identitatea europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

UE 27+

Luna octombrie a însemnat deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru, iar după cum arată lucrurile şi Serbia este pe o traiectorie favorabilă. Mă bucur pentru sârbi - merită să fie în UE, aşa cum spuneam anul trecut, după vizita în Serbia, atmosfera pe care am întâlnit-o acolo era asemănătoare cu cea a Bucureşti-ului anului 2000. Investiţiile străine puţine, salariul mediu în jur de 250 euro pe lună. Serbia este o ţară care timp de 20 de ani a fost lovită de grele încercări şi care merită acum să fie ajutată. Tinerii şi bătrânii privesc cu speranţă spre UE, fără a cunoaşte clar de ce. Au însă nevoie de linişte şi pace, de timp să îşi reclădească o ţară minunată.

Dacă e vorba de Muntenegru, lucrurile se mişcă şi aici, deşi problema corupţiei este încă intens discutată. Trebuie să amintesc şi faptul că prezenţa EurActiv în această ţară este o dovadă a interesului manifestat pentru construcţia europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 1 noiembrie 2011

Ax politic: Cluj–Bruxelles

Cel puţin o dată pe an intenţionez să trec prin Cluj. Este oraşul unde am trăit 25 de ani şi care îmi defineşte identitatea.

Fiind din nou la Cluj, am profitat de ocazie pentru a organiza o conferinţă de presă în calitate de vicepreşedinte PSD Diaspora, împreună cu Alexandru Cordoş, senator de Cluj, şi Cornel Itu, deputat de Cluj. Am căutat să prezint presei clujene cum se vede România prin ochii românilor din Diaspora, dar şi ce probleme întâmpină aceştia. Nu pot să spun că este un subiect de primă pagină pentru publicaţiile locale, dar printr-o comunicare sustenabilă, plină de sens, se poate face ceva şi pe acest palier.

Bruxelles-ul poate ajuta România, iar cele prezentate de domnul Itu, cum că HelpDesk-ul pe afaceri europene l-a ajutat real să propună o lege pe eficienţă energetică în România, mă bucură enorm.

Nu m-am mărginit în a mă adresa doar aleşilor sau presei, participând spre seara la o dezbatere cu Tineretul Social Democrat din Cluj. Am vorbit deschis despre Bruxelles şi ce fac românii în capitala comunitară, despre cum se vede Clujul din exteriorul României, despre capitale culturale, dar şi despre alegerile din 2012. Să vezi tineri, studenţi sau masteranzi, întreprinzători sau manageri, care dezbat până la ceas de seară şansele României în UE, e impresionant. Mai sunt oameni în România care mai cred că ţara lor are un potenţial fantastic şi că ei pot face ceva, iar implicarea politică e un prim pas în această direcţie.

Bravo Gabi Oniga pentru echipa TSD Cluj! M-aţi făcut să mă simt mândru că sunt clujean!

Dan LUCA / Bruxelles

Românii din Irlanda văzuţi de la Bucureşti

La sfârşitul lunii octombrie am fost invitat de Parlamentul României pentru a participa la o întâlnire cu ambasadorul Irlandei la Bucureşti, domnul John Morahan. Irlanda, o ţară cu 4 milioane de locuitori, găzduieşte aproximativ 40.000 de români, 70% dintre aceştia concentraţi în zona capitalei Dublin.

Accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Irlanda a fost subiectul principal al dezbaterii, foarte bine prezentat de către Cristian Rizea, preşedintele PSD Diaspora.

Mi-am amintit cu mare plăcere de eforturile pe care le facem şi noi în Belgia, dar am observat şi particularităţi specifice doar comunităţii româneşti din Irlanda: recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române ca biserică în Irlanda şi funcţionarea unei şcoli de limbă română în Dublin.

Este foarte bine că deputaţii români activează şi acest canal de comunicare pentru a sensibiliza Cancelarile Europene asupra problemelor pe care le întâmpină românii din Diaspora.

Dan LUCA / Bruxelles