luni, 27 februarie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Mâncarea europeanã”


Legătura între prioritãţiile Președinției UE a Spaniei și zacusca românească în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

----

 

Îmi amintesc ceea ce citeam în manualele școlii generale… ˝Noaptea, când voi dormiți, sunt oameni care lucrează pentru a face pâinea ţãrii.˝ Dragostea trece prin stomac, și permiteţi-mi să discutăm astăzi despre apartenenţa la Uniunea Europeanã în contextul bucatelor europene.

 

Fără a intra în profunzimea expertizelor culinare, este evident că în ultimii 25 de ani bucătăria româneascã s-a diversificat. Pastele sau ˝macaroanele˝ nu mai reprezintă acum în România doar un ingredient pentru desert, să dau doar un exemplu evident. La începutul anilor ’90, meniul restaurantelor clujene era deosebit de limitat. Ciorbele, grătarul și cartofii prăjiți erau baza. Nu aveam încă pizza, salatele, nici măcar fast food-urile. Sã nu uitãm cã primul McDonald’s s-a deschis la Cluj doar prin 1996, dacã nu mã înşel.

 

Există unele produse românești care fac carieră internațională, chiar dacă restaurantele românești sunt rare în afara teritoriului țării. Micii, sarmalele, mămăliga merg bine. Ciorba de burtă e fantastică, dar greu de digerat dacă nu ești român. E precum un ˝cod de România profundă˝ dacă îți place ciorba de burtă. Ceea se începe să prindă pe piața Vestică, ˝adaptându-se globalizării˝, este surprinzãtoare zacuscã...

 

Criza pandemi a schimbat multe la nivel societal. Aprovizionarea populației cu alimente a fost, după sectorul medical, o prioritate strategicã a responsabililor guvernamentali. Cei care au lucrat în supermarket-uri devenind și ei adevărați eroi ai acelei perioade.

 

Războiul din Ucraina a adus și alte crize neaşteptate, precum cea a aprovizionării cu anumite produse de bazã. Cetățeanul european a constatat interconectarea economiilor când nu a mai găsit pe raftul magazinelor pastele sau uleiul. Un sistem de aprovizionare fluid trece neobservat, dar la o micã disfuncționalitate apar probleme mari. Îmi povestea recent un maltez, că dacă este blocată o autostrada din Italia, Malta nu are mâncare o zi…

 

România are un potențial agricol fantastic, cel puțin asta am fost învãţaţi să credem. Este normal să ne imaginăm cum putem să gândim abordarea faţã de sistemul agro-alimentar al pieței interne, spre beneficiul tuturor, al europenilor. Există chiar un context politic favorabil. În iulie 2023, Spania va prelua Președinția UE, iar una dintre prioritățile perioadei este chiar producția de mâncare în UE proiectată pe conceptul de autonomie strategicã europeanã. Desigur, un subiect de interes…

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

joi, 23 februarie 2023

Dan LUCA - pentru al 11-lea an consecutiv, curs la KU Leuven


Din 2008, de când am finalizat doctoratul în Relații Internaționale și Studii Europene, sunt invitat să susțin cursuri la diferite universități europene.


Pe 23 februarie 2023, am revenit cu mare plăcere în sala de curs a KU Leuven. A fost un public mixt, format din 25 de studenți de la Masterul în Comunicare Interculturalã, dar și 10 spanioli veniți cu programul Erasmus. Chiar dacă nici un participant nu studiase înainte instituțiile europene, a fost o interacție ușoară și plăcută despre stakeholderii inserați în capitala Europei. 

Abordarea pedagogică, în a prezența actorii europeni, modul lor de interacție, dar și ce fel de competențe trebuie să ai pentru  lucra în această piață, a adus multe idei studenților după doar 100 minute de curs.


Dăm LUCA / Bruxelles

marți, 21 februarie 2023

Dan LUCA - prezentare la Institutul de Studii Europene despre joburile din Bruxelles


După 25 de ani de la absolvirea masterului de la Institutul de Studii Europene (ULB), am fost invitat în data de 21 februarie 2023 să animez un training despre joburile Bruxelles-ului european.


Cei 40 de studenți, veniți din 6 țări (Italia, Spania, Franța, Germania, Belgia, România), au fost foarte interesați în special de fascinant
a lume a federaţiilor europene.


Au fost 120 de minute de interacție plăcută, în care a
m prezentat piața afacerilor europene, dar și modul de conectare. Există oportunități enorme, cel puțin 500 de joburi noi disponibile în fiecare lunã. Competiția este însă foarte puternică, mii de tineri dorind inserții în acest ecosistem multicultural.


Dan LUCA / Bruxelles

 

luni, 20 februarie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia de Cluj: “Piramida nevoilor europene”


Despre piramida lui Maslow, adaptată la nevoile europene, în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

---

 

Făcând o analogie a piramidei nevoilor umane descrisă de psihologul Abraham Maslow, propun să ne imaginăm o „piramidă a nevoilor europene”. Cercetătorul vorbește despre opt niveluri ale necesităţilor fundamentale, începând cu nevoile fiziologice, cele de securitate, de aparartenenţă şi socializare, apoi continuând cu cele de stimă, de autocunoaştere, iar înspre vârful piramidei se află cele estetice, de dezvoltare şi cel mai înalt nivel, al nevoilor de contribuţie.

 

Am putea deci etaja nevoile românului, ca cetăţean european. Nu este greu de observat că nevoile de bază sunt satisfăcute pentru o categorie mare a populaţiei. Odată cu aderarea la UE, românii pot locui, pot circulă liber pe teritoriul Uniunii, pot munci sau pot desfăşura alte activităţi, care să le asigure o viaţă decentă.

 

Respectând regula lui Maslow, dacă nevoile de la baza piramidei sunt satisfăcute, se trece la cel de-al doilea nivel, cel al nevoilor de securitate. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, idea de bazã a fost realizarea unei construcţii europene pentru a garanta tocmai pacea şi securitatea tuturor cetăţenilor. Românii se simt în siguranţă acum, sunt optimişti şi au încredere în general în UE, dar trebuie să fim atenţi mai ales la dezvoltările venite din flancul Estic.

 

Se poate trece la identificarea nevoilor de la al treilea nivel al piramidei, fiind vorba aici de nevoia de apartenenţă, de creare şi dezvoltare de relaţii sociale de orice fel. Vocea românilor trebuie ascultată, iar conform procedurilor reglementate de legislaţia în vigoare, cetăţenii sunt consultaţi atunci când se iau decizii importante, în special prin organizarea de alegeri sau referendumuri, aşa cum este normal într-un grup unitar, într-o familie, precum marea familie europeană.

 

Pe măsură ce ne apropiem de nivelul patru al piramidei, şi vorbim aici de nevoile de stimă, atât în ceea ce priveşte stima din partea celor din exterior, cât şi de stimă pentru propria persoană, asociat în cazul nostru cu stimă pentru propriul popor, propria ţară, încep să apară problemele...

 

În vârful piramidei am putea asocia nevoile de auto-actualizare sau auto-depăşire, cu funcţionarea la maxim a tuturor sistemelor naţionale, pentru ca România şi cetăţenii ei să devină din ce în ce mai buni. Oamenii au nevoie să contribuie la reuşita altora, la dezvoltarea unei comunităţi bazate pe interese comune. Românul, ca cetăţean european, nu putem afirmă că este pe deplin „împlinit”, având în vedere situaţia ţării pe scenă europeană. Nu cred că este prea devreme să ne întrebăm cum vom rezolva şi această problemă a atingerii celui mai înalt nivel al ierarhiei nevoilor, având în vedere că în contextul european contribuţia naţională este importantă atât pentru cetăţenii ţării, cât şi pentru Uniune ca întreg. 

 

Iniţial, teoria spunea că oamenii îşi îndeplinesc mai întâi nevoile de bază şi abia apoi pe celelalte, dar practica demonstrează că pentru oameni diferiţi, în contexte diferite, unele nevoi superioare (din vârful piramidei) pot fi mai importante decât unele nevoi inferioare (de la baza piramidei). Asta nu înseamnă că devenim „selectivi” şi că tindem spre atingerea ultimului nivel al piramidei, când încă sunt români care speră că într-o zi să se poată bucura de un trăi mai decent.

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 13 februarie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Inovația care deranjează”

 

 În editorialul de astăzi din Făclia prezint câteva idei despre impactul tehnologiei asupra societății.

 

---


De când s-a inventat Internetul, ne adaptăm în mod rapid și permanent modul de viață. Criza pandemică a accelerat ca anumite segmente să îmbrățișeze cu adevărat digitalizarea, iar experiențele cursurilor virtuale sau a cumpărăturilor online au prins puternic.


Desigur, nu toți primesc cu același entuziasm anumite aplicații tehnologice care ating maturitatea de consum. Îmi amintesc, la sfârșitul anilor '90, cum mulți refuzau să aibă un telefon mobil. Argumentul maxim era că pot să fie deranjați de diverși...


E greu să ne imaginăm astăzi o lume fără căutările pe Google, fără email, fără WhatsApp sau fără platformele de social media. Chiar și în domeniul cercetării academice, s-a produs o democratizare a posibilității de acces la cărți și articole imposibil de imaginat în trecut.


Normal, orice lucru bun își are și reversul medaliei. Subiecte precum protecția datelor, proprietatea intelectuală sau chiar furtul online au devenit de notorietate. Politicienii au reacționat și, împreună cu experții, încearcă să stabilească o ordine acceptabilă și legală.


Inovația tehnologică își are drumul și este bine pentru umanitate. A respinge și a te izola nu este soluția într-o lume globală și interconectată. E important de analizat și observat cum o unealtă nouă ne face viață mai ușoară. E bine de încercat să vedem cum putem să ne creem chiar un avantaj competitiv, mai ales când proiectăm totul la dezvoltarea unei afaceri.


Clujul a înțeles aceste tendințe în ultimii 20 de ani, iar acum este practic un centru regional de dezvoltare digitală. Nu există limite în astfel de abordări și doar timpul poate să confirme anumite ipoteze de potențial de piață. Important este însă să avem și o abordare socială a întregului proces de digitalizare. Avem nevoie că toți cetățenii să se bucure cu adevărat de toate descoperirile lumii moderne. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 12 februarie 2023

4 ore de handbal

Şi, ce ai făcut sâmbătă după-masa ? Am petrecut-o în mod plãcut, participând ca jucător la turneul de handbal al seniorilor. Gazdă a fost echipa OLSE Merksen, numele preluat de la un cartier din orașul Anvers.

 

Fiecare echipã a jucat 4 meciuri de câte 20 de minute. O senzație fantastică să iasă o succesivă de la o extremă la alta, să faci o depășire cu șut rapid de pe picioare, să fugi pe contraatac sau să dai gol cu o boltă perfectă peste portar.

 

Echipa noastră, deși compusă doar din 10 jucători înscriși pe foaia de arbitraj, are în componenţă 6 naționalități, iar comunicarea este în limba engleză. Mulți funcționari de la Comisia Europeană redescoperă handbalul, mai ales cei proveniți din țări cu tradiție precum Germania, Franţa sau Ungaria.

 

De abia aștept următorul turneu, de la sfârșitul lunii martie. Până atunci însă, la antrenamentele săptămânale de joi seara.

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 6 februarie 2023

Dan LUCA contribuție la un articol publicat de Ziarul Financiar: Poate contribui industria românească la “Made in Europe”?


Împreună cu eurodeputatul Victor Negrescu am publicat astăzi un articol în Ziarul Fananciar.

 

---

 

Crizele din ultimii trei ani conduc la situații și provocări noi, prilejuite în special de punerea sub semnul întrebării a unor clauze de cooperare economică la nivel internațional. În noul context, de ˝Europă pragmatică˝, există noi oportunități greu de anticipat în trecut, care necesită acțiuni rapide, mai ales la nivelul statelor membre UE.

 

Pentru a profita de aceste noi tendințe, România trebuie să fie vizibilă în rețelele industriale europene. Apartenența la structura comunitară dă posibilitate sectorului privat românesc să joace de la egal la egal cu organizațiile provenite din statele fondatoare europene. Proactivitatea capitalului naţional e necesară deoarece de multe ori “ne sesizăm” prea târziu, nefiind reprezentaţi la Bruxelles cum se cuvine, informaţional şi ca putere de lobby. Fără o informare promptă juridică, tehnică, economică, e greu de elaborat o poziţie naţională care să poată fi eficientă, ca proiecţie şi acţiune. E foarte important ca şi capitalul naţional să înţeleagă că o ˝abordare europeană˝ nu este o investiţie "în eter”, dar nici una cu impact imediat, ci o chestiune de supravieţuire pe termen mediu şi lung. Dacă nu ştii să anticipezi şi să influenţezi mediul decizional, nu ai un viitor sustenabil, deoarece riști să fi mereu luat prin surprindere. Nu în ultimul rând, reţeaua contează, iar networkingul la nivel decizional dă naştere de multe ori, prin colegi de interese europene, la oportunităţi economice. Se creează punţi de cooperare între capitalul naţional şi cel străin, nişe de export sau de investiţii, se dezvoltă în timp alianţe şi prietenii sustenabile.

 

Trebuie să regândim reprezentativitatea românească în federațiile industriale europene, atât la nivelul funcțiilor de conducere, cât și la cel al experților în fiecare sector.

 

În Bruxelles există peste 3.000 de federaţii industriale europene care îşi promovează interesele. Aproximativ 20.000 de experți lucrează în birourile europene ale acestor structuri asociative. Deși a aderat la Uniunea Europeană de peste 16 ani, România are încă o prezenţă modestă în aceste organizaţii. Maxim 200 de români sunt angajaţi de secretariatele de la Bruxelles, cu o cotă de sub 1% din totalul celor implicați. Dacă analizăm pozițiile de conducere, se observă prezența unor românii chiar și în vârful ierarhiei, dar numărul directorilor este din nou modest, sub cifra de 50.

 

Mai mulți români pot să lucreze în aceste secretariate de la Bruxelles, mai multe asociații românești au acces să devină membre ale asociațiilor europene, dar ceea ce este și mai important este ca membrul român să fie activ în structura europeană. Aceasta înseamnă să urmărească în permanenţă activitatea organizației europene, să aloce resurse umane competente pentru a participa la întâlnirile lunare ale grupurilor tehnice și a candida la poziții de conducere pe anumite tematici în derulare.

 

Este o nevoie acută de a avea asociații industriale românești foarte puternice, prin întărirea capacității administrative a secretariatelor românești de la București. Structurile naționale trebuie să fie reprezentative la nivel românesc, transparente ca formă de guvernare și să fie ancorate la dinamica europeană contemporană. Treptat, prin prezența activă în forumurile europene, se poate dezvolta chiar o agendă pro-activă la nivel sectorial cu propuneri concrete ce pot ajuta la dezvoltarea sectorului chiar la nivelul României. Cea mai bună strategie pentru a promova interesele naționale este convingerea structurii europene de a prelua un subiect de interes pentru țara noastră sau cu impact regional.

 

Parteneriatul public-privat este de notorietate la nivelul UE, iar România instituțională are nevoie să creeze punți de comunicare formală și informală cu sectorul de afaceri românesc. O asociație românească eficientă la nivel european poate da în permananţă semnale despre oportunitățile românești în UE. Prin cooperare, se identifică segmente pentru a dezvolta industria românească, nu doar la nivelul legislației ci și la nivelul mecanismelor financiare. O abordare strategică, realistă, este, de exemplu, cea a dosarului campionilor industriali europeni. Existã și alte inițiative specifice, precum Alianța Bateriilor, demersurile pe cipuri sau cele legate de infrastructura critică digitală. Comisia Europeană inițiază deseori proiecte pilot, dar rareori am văzut România participând printre inițiatori cu un rol determinant.

 

Capitalul francez se mişcă bine cu MEDEF-ul la Bruxelles (patronatul francez), la fel şi capitalul german, fie la comun (BDI), fie individual (la nivel de giganţi industriali, auto şi nu numai). Polonia a știut şi ea să joace perfect cartea de membru al Uniunii Europene. A pregătit administrația ca "țară mare europeană" (acoperă toate dosarele legislative) și a implicat stakeholderii încă din faza negocierii aderării la UE. În România, momentul Președinției Consiliului UE s-a pierdut printr-o abordare prea birocratică și o lipsă evidentă de viziune pe termen lung. Din păcate, rarele ieșiri în evidență ale României se datorează unor reușite personale, nicidecum unor mecanisme structurale după modelul altor state mai consolidate.

 

Se vorbește tot mai mult despre nevoia de autonomie strategică a Uniunii Europene, în sensul în care să reușim să dezvoltăm un plan european de capacitate de producție autohtonă, pe sectoarele cheie: fie sectorul digital, fie sectorul industriei de apărare sau alte sectoare cheie. Întărirea capacității federațiilor industriale românești poate să ducă la o abordare mai pragmatică a pieței unice europene, pentru a beneficia consistent de noul proiect “Made in Europe” susținut puternic de motorul franco-german.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia “Transportul public în județ”


În editorial meu de astăzi din Făclia, prezint o idee nouă pentru dezvoltarea durabilă a județului Cluj.

 

---

 

Vorbim mult despre dezvoltarea sistemului rutier din România. Nu mă voi referi acum la autostrăzi și nici măcar la calitatea drumurilor din oraș, ci îmi voi focaliza atenția asupra județului Cluj. M-am întrebat cât de conectate sunt diverse locuri din județ ? Desigur, excludem aici transportul cu autoturismul privat și încerc că arunc o privire asupra ofertei de transport public. Cum ajungem, de exemplu, de la Râşca la Ţaga ? Avem tentația să zicem că sunt curse care leagă aceste comune de municipiul Cluj-Napoca. Încercați să gășiți online oferta și să calculaţi timpul călătoriei!

 

Flandra, principala regiune a Belgiei, dar de dimensiunea aproximativă a județului Cluj, are o companie de transport public care leagă toate orașele și comunele. E normal, autobuzele acestei companii intră până în inima Bruxelles-ului, oferind un serviciu perfect călătorilor. Astfel, mulți belgieni preferă să locuiască în afara capitalei și să efectueze o navetã ușoară, în fiecare zi. O rețea de autobuze ar conecta perfect un județ precum Clujul. Vom avea o coeziunea la nivelul județului, s-ar dezvolta turismul, s-ar crea locuri de muncă, dar putem avea în vedere și un ajutor concret pentru cei mai în vârstă, oamenii satelor, de multe ori prea izolați din cauza accesului la transportul public.

 

Putem concepe o ofertã cu autobuze între orele 6.00 și 22.00, în cele 7 zile ale săptămânii, care leagă precum o pânză de păianjen toate colțurile județului ? Este suficient să avem doar la o frecvenţã de o orã, dar predictibilitatea este crucială. Se poate concepe un sistem de informare, atât la nivelul stațiilor, dar și online, care să producă soluții de conectare, asemănător sistemului feroviar?

 

Un astfel de proiect ajută și la ecologizarea mai bună a județului, atât din punct de vedere ale reducerii numărului de autoturisme utilizate în fiecare zi, dar și dacă s-ar învesti în autobuze electrice.

 

Cred mult în clujenii antreprenori, dar de data aceasta sugerez ca această companie de transport județean, strategică, să fie o inițiativã pornită și finanțată de bugetul județului Cluj. Potențialul acestui proiect este enorm, dar e nevoie de ambiție politică. Cu gândul la anul electoral 2024, putem să sperăm la o discuție serioasă pe acest subiect ?

 

Dan LUCA / Bruxelles