luni, 30 octombrie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Apartenenţa României la UE”

Despre importanţa politică a adoptării monedei euro în România în editorialul meu de astãzi din Făclia.

 

---

 

Crizele din ultimii trei ani conduc la situații și provocări noi, prilejuite în special de punerea sub semnul întrebării a unor clauze de cooperare economică la nivel internațional. În noul context, de ˝Europă pragmatică˝, există noi oportunități greu de anticipat în trecut, care necesită acțiuni rapide, mai ales la nivelul statelor membre UE.

 

În februarie 2018, Jean-Claude Juncker şi Emmanuel Macron dădeau semnale clare cã se dorește o adâncire şi o extindere simultanã a zonei Euro. Guvernul german prezenta în același timp prioritatea de consolidare a zonei Euro.

 

Tratatul de la Aachen a fost semnat de cãtre Franţa şi Germania în ianuarie 2019. A  fost un semnal puternic, da privim istoria ultimilor 70 de ani. Existã acum posibilitatea de a avea un scenariu în care Franţa şi Germania vor avansa ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri), predecesor al aşteptatului apoi buget euro la nivelul Eurozonei. Iar pe culoarul federalist european ne putem aştepta la revigorarea Uniunii Benelux. Sã nu uitãm cã mulţi olandezi şi belgieni susţin cã ceea ce au semnat ei în 1944 a fost de fapt punctul de plecare al Uniunii Europene actuale.

 

Pe 24 aprilie 2020, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 procente din PIB-ul cumulat la nivelul UE. Prin această procedurã au apărut treptat PNNR-urile, atât de discutate și în România. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi mai departe şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? De ce să nu cerem un plan permanent de 100% din PIB, adică un buget la nivelul Uniunii Europene?

 

Întrebat pe 16 iunie 2020 dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urmă succesului pieţei interne şi a monedei unice, comisarul european Thierry Breton a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric. Ne întrebăm desigur, ce poate să fie acest nou proiect dacã nu un buget Euro?

 

Din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina sau Moldova e mai puternicã decât actuala formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continentul european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intra în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Ne îndreptãm deci spre o Uniune Europeanã cu vreo 32-35 de ţãri, dar cu douã viteze. Iar nucleul dur european va conţine aproximativ 20-22 ţãri cu buget comun Euro. În fond aceasta se doreşte cu construcţia europeanã, dezvoltare economicã.

 

Dacă ne referim la România, este adevărat că aderarea la moneda comună este complexă şi greu de obţinut. Dar intrarea în Uniunea Europeană a fost mult mai complicată şi obţinută în condiţii diferite mult mai dificile ca acum.

 

Ca ţară membră a Uniunii Europene, România poate să îşi joace rolul mult mai pronunţat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Avem o fereastrã de oportunitate istoricã, la fel cum a fost aderarea la UE în 2007. Acum însă avem un avantaj extraordionar, negociem (pasiv) transformarea UE din interiorul UE. Este nevoie imediată de un consens naţional real şi viziune politicã pentru un proiect fundamental de aderare a României la zona Euro.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

luni, 23 octombrie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Moldoveni în Bruxelles”


Despre vocația europeană a Republicii Moldova în editorial semant astăzi în Făclia de Cluj.

 

 

Vorbim cu mult patos de frații noștri moldoveni, iar războiul din Ucraina a deschis o fereastră de oportunitate pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Moldova merită să fie în UE, această generație are o șansă istorică, așa cum România a avut acum 20 de ani.

Sperăm ca decizia liderilor europeni din decembrie 2023 să fie favorabilă pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare. Însă, să nu uităm, e foarte complexă negocierea, mai ales la nivel moldovean. Expertiz
a, nu doar voința politică, va juca un rol-cheie în procesul de aderare. A găși metode și a avea capacitatea administrativă e un test de maturitate pentru societatea moldoveană.


Aici apare însă un avantaj competitiv surprinzător pentru Republica Moldova. Beneficiind de dubla cetățenie, moldovenească și română, în Bruxelles-ul european activează peste o sută de moldoveni în instituțiile și agențiile UE, dar și în organizații de consultanță sau ONG-uri specializare în politicile sectoriale. Acești experți pe diferite domenii cunosc mecanismele de funcționare a proceselor interioare europene, precum și experiența de membru UE a altor state care poate fi relevantă pentru Republica Moldova.


În acest context,
am ajutat recent la lansarea la Bruxelles a Clubului "Moldova-UE", structurat după modelul Clubului "România-UE", înființat acum 20 de ani. Un comitet de inițiativã a adunat majoritatea moldovenilor din Bruxelles, unii cu funcții înalte la nivel de executiv european, alții influenți în Parlamentul European, dar și câțiva cu profile active în firme de consultanță. S-a discutat deschis și într-un mod foarte real despre cum se poate aduce o valoare adăugată de către acești pivoți de sistem.

 

Desigur, există un potențial fantastic, care trebuie totul bine gândit strategic. Miza e imensă și fiecare poate să își aducă o contribuție, dar coordonarea și înțelepciunea e cheia reușitei.

 

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 19 octombrie 2023

Dan LUCA - curs la UBB despre afaceri internaţionale

 

Am răspuns cu mare plăcere invitației prof. Mihaela Luţas de la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca de a conferenţia pe tema relaţionãrii segmentului de afaceri cu structura europeană. Interacţia cu studenții de la Masterul de Afaceri Internaţionale a fost foarte benefică și pentru mine.


Reiterez, așa cum am făcut-o și la ultima întâlnire de la UBB, România are o resursă umană fantastică pentru a aborda structurat integrarea europeană. A înțelege beneficiul statutului de membru UE este fundamental pentru sectorul privat și cetățeni.

 

Mă bucur că în clasã au fost și doi studenți din Kenia și Turkmenistan, chiar dacă prezentarea a fost în limba română.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

luni, 16 octombrie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Educația în spațiul european”

Despre trecutul și mai ales viitorul educaţiei europene în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

--
Abordarea temei educației în context european este tentantă, mai ales acum când fiul meu a început și el studiile universitare. Petrecându-mi ultimii 30 de ani urmărind acest fenomen, câteva idei sunt bine de prezentat în spațiul public.


În 1999, în calitate de vicepreședinte al Asociației Studenților Europeni, organiz
am în incinta Parlamentului European de la Bruxelles un eveniment de impact, intitulat simbolic Educație pentru anul 2020. Era o perioadă interesantă, reforma academică intitulată Procesul Bologna prindea contur, iar în România începea democratizarea programelor de mobilități europene. La 11 zile după demisia șocantă a Comisiei Europene Santer, evaluam domeniile cheie ale educației europene, ușor de decriptat și acum.


Atunci am vorbit pentru prima dată despre educația virtuală, iar recenta pandemie a implementat brutal acest concept. Pare suprinzător, dar cei 20 ani de discuții au fost finalizați cu o mișcare bruscă, iar educaţia a fost conectată aproape instantaneu la dimensiunea virtuală.


Balanța dintre globalizarea educației și descentralizare continuă să fie interesantă. Să fim sinceri, acum, pentru mulți tineri, spațiul UE nu mai este apetisant când vorbim de mobilități educaționale. Ei vor ceva nou, mai mare, plin de experiențe culturale, în general
noul obținut pe alte continente.


Birocratizarea a fost și va rămâne un subiect de discuții. Progresele sunt enorme, mai ales la nivelul acordării burselor de mobilități. Totuși până la a crea un spațiul educațional european, fără bariere și costuri nejustificate, mai sunt câțiva pași de făcut.


Universitățile sunt acum
mai mult decât instituții de educație și cercetare, ele facilitează conexiunile societale. Rolul unui cadru didactic sau student trece cu mult bariera elitistică, revărsându-se peste urbea care își caută în permanenţă identitatea.


Închei prin a dori tuturor tinerilor să devină studenți, să investească în ei și în cunoaștere. Iar dacă este să fiu chiar mai pedagogic, sugerez tuturor să devină profesori pentru a transmite cunoștințe teoretice și mai ales practice următoarelor generații.

 

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 13 octombrie 2023

Lansarea Clubului “Moldova–UE” la Bruxelles


Am întâlnit mulți moldoveni la Bruxelles. Oameni extraordinari, care doresc din toată inima ca Republica Moldova să între în Uniunea Europeană. În ultimele 6 luni am lucrat cu un comitet de inițiativa pentru a lansa Clubul moldovenilor din afacerile europene. Aici este comunicatul de presă de după lansarea oficială de ieri, 12 octombrie 2023.

 

----

Expertiza va juca un rol-cheie în procesul de aderare al Republicii Moldova, care a primit acum un an statutul de țară-candidată la Uniunea Europeană. Țările care au trecut deja prin procesul de aderare la UE știu ce înseamnă nevoia de specialiști în afaceri europene. În cazul Republicii Moldova există un astfel de potențial.

 

Beneficiind de dubla cetățenie, moldovenească și română, în Bruxelles-ul european activează peste o sută de moldoveni în instituțiile si agențiile UE dar și in organizații de consultanță, lobby sau ONG-uri specializate în afacerile europene. Acești experți pe diferite domenii cunosc mecanismele de funcționare a proceselor interioare europene, precum și experiența de membru UE a altor state care poate fi relevanta pentru Republica Moldova.

 

În acest context s-a lansat Clubul “Moldova-UE” Bruxelles, structurat după modelul Clubului ˝România-UE˝, înființat acum 20 de ani. “Clubul este locul de întâlnire al moldovenilor care își desfășoară activitatea în Bruxelles-ul european. Inițiativa noastră este de a deveni o organizație care să emită idei și expertiză în procesul de integrare și negocieri de aderare, iar atunci când Republica Moldova va avea nevoie de o resursă sporită în acest domeniu, vom fim gata să ne implicăm˝, au declarat inițiatorii Clubului, Alexandrina Robu-Cepoi, Vlada Toma și Marian Cepoi.

 

Bruxelles-ul, ca pol legislativ, a coagulat în jurul instituțiilor europene o comunitate aparte. Este vorba de puternicul sector privat, reprezentat de companiile europene și internaționale, federații industriale, presa europeană și sectorul neguvernamental. 100.000 de persoane își desfășoară acum activitatea în Bruxelles-ul european.

 

Invitat la lansare, Dan Luca, fondatorul Clubului ˝România-UE˝ Bruxelles a subliniat faptul că, la nivel românesc, Clubul a avut un mare impact, în special în perioada de preaderarea Românei la Uniunea Europeană. “Întâlnirile cu oficialii români și europeni, dar și proiectele derulate, au dat un mesaj clar europenilor că locul României este în UE. Relativ, frații noștri moldoveni sunt mult mai avansați. Nu au deschis încă negocierile de aderare și au deja zeci de moldoveni în instituțiile europene˝, concluziona Dan Luca.  

 

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 10 octombrie 2023

Dan LUCA – curs academic la SNSPA “Antreprenoriat media și inovare˝


Un nou master axat pe Comunicare Digitală și Inovare a fost lansat anul trecut de către SNSPA, iar acum am ajuns la a doua ediţie. Este cu siguranţã printre puținele mastere pe acest nou subiect pe plan european.

 

Segmentul media este în expansiune la nivel european! În 2014, sectoarele culturale și creative (CCS), din care face parte sectorul media, au reprezentat peste 4% din PIB-ul total european, comparabil cu sectoare precum ICT și sectorul HoReCa.

 

Mă bucur să mă alătur prestigiosului colectiv academic bucureştean cu un curs de semestru axat pe antreprenoriatul media și inovare. Obiectivul principal al cursului este inițierea studenților în domeniul antreprenoriatului aplicat în media UE în contextul exploziei tehnologice și al disfuncționalităților financiare din cadrul sistemului media clasic.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

luni, 9 octombrie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “100.000 de influenceri europeni”


O prezentare a sistemului de influență din capitala Europei în editorialul meu din Făclia.

 

 

Bruxelles-ul, ca pol legislativ, a coagulat în jurul instituţiilor europene o comunitate aparte. Este vorba de puternicul sector privat, reprezentat de companiile europene şi internaţionale, federaţiile industriale, presa europeană şi sectorul neguvernamental. 100.000 de persoane îşi desfăşoară acum activitatea în Bruxelles-ul european, atât în instituțiile europene, cât și în ecosistemul dezvoltat de interesele naționale sau de cele de afaceri. Să încercăm să cartografiem sectorele unde își desfășoară activitatea acești adevărați influenceri europeni.

 

Evident, fiecare ţară este reprezentată instituţional la Bruxelles. România, ca ţară membră a UE, dispune de o Reprezentanţă Permanentă pe lângă Uniunea Europeană. Chiar şi ţările care nu sunt membre ale UE dispun de reprezentări şi aici mă refer la exemple precum SUA, Rusia, Brazilia sau chiar Australia.

 

Reprezentarea permanentă în Bruxelles apare şi la nivelul regiunilor şi oraşelor, o “agomeraţie” de peste 400 de entităţi juridice, în care lucrează permanent cel puţin 2.000 de persoane. De exemplu, fiecare din cele 20 de regiuni italiene au un birou în Bruxelles-ul european (precum: Veneto, Piemonte) şi toate cele 16 landuri germane sunt şi ele vizibile cu staff permanent în capitala Europei.

 

Oraşele sunt şi ele prezente cu apariţii precum: Amsterdam, Londra, Stockholm sau chiar Riga. Există unele asociaţii europene care trebuie amintite pentru a întregi poza reprezentării regiunilor şi oraşelor la Bruxelles: Eurocities, Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor sau Adunarea Europeană a Regiunilor.

 

Cei mai mulţi lobby-işti sunt cei care activează în sediile permanente din Bruxelles ale celor 400 de multinaţionale. Nu este însă ceva similar cu sediile din alte capitale europene, ci este de fapt o “ambasadă” a corporaţiei respective pe lângă instituţiile europene. Aşa cum România are o ambasadă în Belgia, care răspunde de relaţiile bilaterale între Belgia şi România, dar şi o Reprezentanţă Permanentă pe lângă Uniunea Europeană, aşa şi Microsoft, de exemplu, are un birou care se ocupă de “piaţa de desfacere a produselor sale” în Belgia, dar şi de un birou separat care se ocupă de dinamica legislativă europeană.

 

Dacă ne referim la federaţiile industriale, avem aproximativ 3.000 de birouri ale acestora în Bruxelles, cu totul cam 20.000 de oameni îşi derulează activitatea în acest sector. ONG-urile prezente la Bruxelles întregesc tabloul celor care intervin în stabilirea reglementărilor la nivel european. “ONG-uri mărci”, precum Greenpeace sau Red Cross, se remarcă în multe sectoare. Majoritatea au un secretariat propriu în capitala europeană, personalul este plătit şi dezvoltă strategii de comunicare foarte bine puse la punct.


Într-o lume atât de dinamică e normal ca şi presa să îşi trimită reprezentanţii. Bruxelles-ul este al doilea pol de presă din lume, dupã Washington, D.C., dacă luăm în considerare numărul de ziarişti care îşi desfăşoară activitatea în acest oraş. În jur de 1.000 sunt acreditaţi la Comisia Europeană.

 

Din cei 100.000 de actori europeni, aproximativ 2.500 provin din România, dar despre activitățile lor și eficienta acțiunilor într-un editorial viitor.

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 2 octombrie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Decidem și noi viitorul Europei”


Despre cum se vede viitorul UE din România în editorialul semnat astăzi în Făclia de Cluj.

 

Discuțiile despre viitorul Europei prind din nou contur. Fie că e vorba de discursul recent al președintelui Comisiei Europene sau de anumite studii care invadează sfera publică europeană. Trecem însă prea rapid peste acest subiect, fără să îi înțelegem însă esența.


După cel de-al doilea Război Mondial, țările europene din Vestul continentului au lansat un proiect ambițios
, materializat printr-o cooperare avansată. Iar acest proiect a evoluat. Cel mai vizibil aspect este numărul de țări implicate, ajuns în prezent la 27. Al doilea element este reprezentat de prerogative. Adică mai pe înțelesul omului de rând, cine decide, în sensul de nivelul național sau european. S-a convenit treptat ca tot mai multe decizii să fie luate la nivel de Bruxelles, unele cu majoritate de voturi (de exemplu alegerea președintelui Comisiei Europene) sau altele în unanimitate (acceptarea noilor țări în spațiul Schengen fiind cel mai notoriu subiect pentru români).


De ce explic totul acum? Fiindcă e legat de proiectul viitorului UE. Totul este dinamic, adică noi state sunt în proces de aderare la UE, dar și unele domenii migrează către decizia comunitară. Dacă ne referim la apărarea comună europeană vă puteți imagina necesitatea acestei coordonări structurate.


Nu este peste tot în lume
la fel. Este de notorietate, de exemplu, că Statele Unite ale Americii nu negociază cu țările din zona pentru a avea mai mult de 50 de state. La nivel de Asia avem ASEAN care grupează 10 țări, dar este departe gradul acestora de integrare comparativ cu cel din Uniunea Europeană. La nivelul Americii de Sud avem MERCOSUR, dar din nou vorbim de o cooperare mai mult decât o integrare. Îmi amintesc cu mare plăcere cum acum vreo 25 de ani, la masterul în studii europene de la Bruxelles, aveam o colegă din Paraguay. Era de fapt pentru ea o școala de a învața cum funcționează o structurã suprastatală și dinamică, posibilă inspirație şi pentru sud-americani.


Geografia ajută enorm proiectele integratoare între state. Dezvoltarea structurilor regionale rămâne un subiect enorm, dar nu se poate face totul pripit.


Pentru Europa urmează un an interesant dacă ne referim la viitorul UE. Alegerile europene dinamizează subiectul, vorbim acum deschis despre o uniune de 30 sau chiar 35 de state. Ne place să discutăm despre UE ca putere mondială, dezvoltăm ideea unei autonomii strategice europene. Nici nu vă puteți da seama ce bine este că România este parte a acestei discuții, negocind totul din interiorul sistemului. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 1 octombrie 2023

Dan LUCA – interviu în Cluj24 - Propunere de strategie pentru atragerea turiștilor: ”Show sportiv și Broadway la Cluj-Napoca, în fiecare zi, 365 de zile pe an”


O abordare total nouă pentru dezvoltarea Clujului prin turismul sportiv și cultural. Amănunte despre proiect în interviul acordat astăzi la Cluj24.

 

O asociație cu activitate de peste 25 de ani propune o strategie de consolidare a turismului sportiv și cultural la Cluj-Napoca, scopul fiind atragerea unui număr cât mai mare de turiști români sau străini, care să găsească în fiecare zi în oraș un spectacol cultural sau un show sportiv.

 

Fondatorul şi președintele asociației ”Casa Europei”, Dan Luca, a declarat pentru Cluj24 că municipiul Cluj-Napoca trebuie să devină o destinație europeană pentru evenimentele de sport și cultură.

 

”La nivel național, dar și european, se apreciază foarte mult unde a ajuns Clujul, care este un pol economic puternic și credem că este important pentru oraș să treacă la nivelul următor și să ofere servicii şi mai bune pentru cetățeni. De asemenea, este important și să atragă investiții suplimentare pe un palier mai puțin dezvoltat, dar și mai mulți turiști care să aibă, într-adevăr, ce face când vizitează Cluj-Napoca, mult mai mult decât în prezent.

 

De aceea am creionat o strategie căreia i-am spus <<Show sportiv la Cluj, Broadway la Cluj, în fiecare zi>> care presupune să avem în fiecare zi a anului, 365 de zile, câte un eveniment sportiv sau cultural.

 

La Cluj-Napoca avem o abordare foarte bună din punct de vedere al divertismentului, al festivalurilor, dar avem câteva evenimente – TIFF, Untold, EC, Jazz in the Park, Zilele Clujului, Zilele Culturale Maghiare, Festivalul de Păpuși WonderPuck  – care au loc, fiecare, câteva zile pe an. Ce ar însemna să avem spectacole, mai micuțe, dar zilnice?”, a provocat Dan Luca.

 

Acesta a precizat că, la fel, Cluj-Napoca este și un pol sportiv recunoscut, cu echipe de baschet, de fete și băieți, care au o tradiție deja, și care umpleau sălile în competițiile interne și internaționale. ”Infrastuctura este foarte bună, BT Arena este de departe cea mai modernă din țară, și cred că ar fi interesant să avem câte un show sportiv în fiecare zi la Cluj.

Acestea sunt ambițiile, de a avea show-uri sportive și spectacole culturale de calitate pentru clujeni, dar și pentru a atrage turiști din județele limitrofe sau, de ce nu, din toată România sau din străinătate”, a explicat acesta.

 

Oraș turistic 365 de zile

 

Întrebat cum se pot organiza zilnic astfel de evenimente, Dan Luca a spus că ar trebui să aibă loc zilnic, deci inclusiv în weekend, astfel încât municipiul Cluj-Napoca să devină un oraș turistic timp de 365 de zile.

 

”Dacă ar exista o ofertă, sunt convins că mult mai mulți turiști ar lua în calcul vizitarea Clujului. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să concepem spectacole sportive sau culturale care să aibă loc în fiecare zi, iar cele două domenii să fie integrate.

 

Pe partea de sport, de exemplu, ce ar însemna să avem un show la ora 20 în BT Arena, cu 10.000 de spectatori? Ar trebui să ai evenimente de calitate, iar acestea le ai dacă U BT, echipa de baschet băieți, joacă într-o cupă europeană, ceea ce atrage suporteri. La fel să avem și pentru baschet fete, iar la Cluj mai sunt alte două sporturi de potențial de sală, handbalul și voleiul.

 

În anii 1990, echipa de volei era campioană, iar Sala Sporturilor Horia Demian era plină de spectatori, veniți să asiste la meciuri europene.

 

Teoretic, am avea șase echipe de băieți și fete de la baschet, handbal și volei care trebuie să devină campioane naționale, pentru a putea juca în cupe europene. Pentru asta e nevoie de întărirea loturilor, cu jucători care atrag spectatori, de investiții financiare serioase, dar și răsplata ar fi pe măsură.

 

Să nu uităm de turneele internaționale de tenis de câmp care s-ar disputa, în continuare la BT Arena din Cluj-Napoca, la care se adaugă altele, din alte sporturi: gimnastică, arte marțiale, tenis de masă, care ar completa paleta de evenimente sportive.

 

În fotbal, investițiile sunt enorme, pentru ambele echipe ale orașului, dar investițiile într-o echipă de sală sunt incomparabil mai mici”, a afirmat președintele ”Casa Europei”.

 

Spectacole în engleză

În ceea ce privește componenta culturală, acesta a menționat că și aici Clujul are un atu, și anume infrastructura foarte bună, în condițiile în care există Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Română, Casa de Cultură a Studenților.

 

”La fel ca la sport, cum ar fi să avem în fiecare seară un spectacol cultural, dar inedit, în limba engleză, pentru un public internațional, de genul Broadway. Să fie reprezentații cu piesele clasice, Chicago, Cats, Fantoma de la Operă, la care ar veni public.

 

Clujul are și potențial de școală de revistă.

 

Acum dacă vii ca turist la Cluj-Napoca nu prea ai ce face seara, de la hotel ți se recomandă un restaurant sau un bar și să vizitezi ˝cel mai interesant obiectiv al orașului˝, Salina Turda, dar nu prea este o ofertă nici pentru clujeni, nici pentru turiști.

 

De aceea este acest proiect extrem de ambițios, în care ai în fiecare zi ce să faci dacă ești din Cluj sau dacă vii la Cluj. Un turist vine câteva zile și are o ofertă la dispoziție, putem să îi ținem aici, dar pentru aceasta avem nevoie de spectacole sportive și cultural de calitate”, a mai spus Luca.

 

Aceasta a mai arătat că la Cluj-Napoca avem și Facultatea de Teatru și Film și cea de Educație Fizică și Sport, ambele de la UBB, instituții de învățământ care ar trebui implicate în proiect pentru dinamizarea segmentelui cultural.

 

Potrivit lui Dan Luca, fiind un proiect strategic, ar trebui asumat de Primăria Cluj-Napoca și ajutat de ONG-uri și mediul privat.

 

”E nevoie de o investiție masivă din bani publici și de management public pentru coordonarea unui astfel de proiect pentru o perioadă de 5 ani, la început. Există un mare potențial uman, se pot crea locuri de muncă.

 

România este, încă, deficitară la sporturi de echipă și cred că dacă s-ar crea acest pol sportiv puternic la Cluj, am putea extinde această strategie la nivel național.

 

Clujeni care cunosc fenomenul cultural și sportive

 

Am discutat în ultimii ani cu oameni care cunosc fenomenul cultural și sportiv din Cluj, cum ar fi d-na profesoară Mihaela Luțaș și prorectorul Dan Lazăr, ambii de la UBB, cu decanul Facultății de Educație Fizică și Sport, Leon Gomboș, cu managerul echipei de handbal baieti U Cluj, Liviu Hossu, şi chiar cu profesorul Vasile Pușcaș.

 

Ar urma o discuție cu reprezentații Primăriei clujene, cu primarul Emil Boc, trebuie, poate, un studiu de fezabilitate pentru un astfel de proiect, poate crearea unei fundații pentru cultură și sport, cum a fost Asociația Clujul – Capitală Culturală Europeană.

 

Cred că instituțiile locale au rol fundamental în a gândi un astfel de proiect și cred că se pot face minuni la Cluj”, a conchis Dan Luca.

 

”Casa Europei” Cluj-Napoca este o asociaţie care a luat fiinţă în 1996, iar Avizul de Funcţionare a fost acordat de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Principalul obiectiv al organizaţiei este realizarea unei legături reale între comunitatea locală clujeană şi Uniunea Europeană. Blogul asociației este http://casaeuropei.blogspot.com/

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan Luca - Honorary Advisor to the Minister of Economy from Romania


With great pleasure I can announce that I have the honour of working directly with the Government of Romania as Honorary Advisor to the Minister of Economy, Entrepreneurship and Tourism, Mr. Radu Oprea.

 

I hope that my 25 years of experience in the world of European affairs will be beneficial to my home country of Romania. The declared objective of this cooperation is to find methods for the economic development of the country especially through a greater involvement at the level of sectoral policies. We want to have an inclusive approach, and work together with the business sector.

 

For transparency reasons, I would like to mention that the position is honorary, so not remunerated. Therefore, my main activity remains at EURACTIV as Vice President for Strategic Innovations.

 

In parallel, I will continue to lecture at various European universities on my favourite topics: European communication and media innovation. Of course, I will present my views on the dynamics of European politics through materials hosted by the Romanian media, the House of Europe blog or specialized books.

 

Dan Luca / Brussels

Dan Luca - Consilierul Onorific al Ministrului Economiei


Cu mare plãcere vã anunţ cã am onoarea de a lucra direct cu Guvernul României în calitate de Consilier Onorific al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Radu Oprea.


Sper ca experiența mea de 25 de ani în lumea afacerilor europene să fie benefică României. Obiectivul declarat al cooperării este de a găși metode pentru dezvoltarea economică a țării în special printr-o implicare mai mare la nivelul politicilor sectoriale. Dorim să avem o abordare inclusivă
și să lucrăm împreună cu sectorul de afaceri.


Pentru transparență, menționez că funcția este onorifică, nerenumeratã. Prin urmare, activitatea mea principalã rămâne la EURACTIV în calitate de vicepreședinte pentru Inovații Strategice.

 

Voi continua în paralel să conferenţiez la diverse universități europene pe subiectele preferate: comunicarea europeană și inovația în media. Desigur, îmi voi prezenta opiniile despre dinamica politicilor europene prin materiale găzduite de media românească, blogul Casei Europei sau cărți de specialitate.


Dan Luca / Bruxelles