vineri, 28 ianuarie 2022

The pragmatism of European Brussels


Since we are still at the beginning of the year, we try to identify the best ways to interact in the fascinating world of European affairs in Brussels. Current issues are, of course, the pandemic crisis and the crisis in Ukraine, but we also have worrying signals of an economic crisis.

 

Turning to the more specialized part, taxonomy is the order of the day in Brussels, and the French Presidency combined with the election for the Elysée dominates the public agenda.

 

At Brussels’ level, an ordinary city with 100 conferences a day before the pandemic, we have "underground activity". The contemporary underground is the online environment in which we have taken massive refugee for two years. This does not mean that there is no physical interaction, from time to time we come to the surface. The European institutions are open, the lobby offices of the corporate sector are running at full speed because the legislative dynamic continues.

 

We have few public events, the most popular being the small format dinners, the lunches in the Schuman area or the coffees at Place Luxembourg. I do not see a major change in this approach, even if we gradually move towards an endemic. Virtual Conferences will dominate the market in 2022, and the forms of hybrid events are visible, but not as strong as some have anticipated.

 

It is important that the debate continues, and the most effective way is to anchor it to the public agenda and find the most pragmatic channels to convey the opinion. Even a position paper on nuclear energy, if it brings an element of macro contextualization helps the impact. A reference to the file of European autonomy, energy prices and even industrial champions is welcome.

 

We live in complex times, in which simplifying communication methods is fundamental. Two- or three-page papers take the place of bushy studies. The list of dozens of contacts can be reduced to a few precise and focused interactions.

 

Monitoring is important, but the pandemic has brought something new and good in institutional communication. There is a fantastic openness in responding quickly to emails and participating in virtual events organized by the private and non-governmental sector.

 

European capitals are closer now than ever before, but activity in Brussels is also more visible in European countries. The digital culture has opened the gates of Fortress Brussels. I felt that too, from a practical point of view. For two years, without going to Bucharest, I participated in five Romanian conferences and I had 10 live interventions on national television.

 

I keep meeting people who say it was better before the pandemic. I don't want to call them nostalgic, but this is the current situation and we need to continue our activity and life. Adapt, adapt and adapt again…

 

And if the new normal helps us to be wiser, we will certainly organize European society better for the benefit of our responsible and constructive citizens.

 

Dan LUCA / Brussels

Pragmatismul Bruxelles-ului european


La început de an, încercăm să identificăm la nivelul Bruxelles-ului cele mai bune metode de interacţionare în fascinanta lume a afacerilor europene. Subiectele de actualitate sunt, desigur, pandemia și criza din Ucraina, dar avem semnale îngrijorătoare și din punct de vedere al unei crize economice.

 

Dacă trecem pe partea mai de specialitate, taxonomia e la ordinea zilei la Bruxelles, iar Președinția franceză combinată cu alegerile pentru Elysée domină agenda publică.

 

La nivelul Bruxelles-ului, un oraș obișnuit cu 100 de conferințe pe zi înainte de pandemie, avem o ˝activitate de subteran˝. Subteranul contemporan este mediul online în care ne-am refugiat masiv de doi ani. Asta nu înseamnã că nu există interacție fizică, din când în când mai ieşim la suprafaţã. Instituțiile europene sunt deschise, birourile de lobby ale multinaţionalelor sunt turate la maxim fiindcă dinamica legislativă continuă.

 

Avem puține evenimente publice, cele mai agreate fiind cinele în format restrâns, prânzurile din Schuman sau cafelele din Place Luxembourg. Nu întrevăd o mare schimbare majoră a acestei abordări, chiar dacă vom trece treptat spre endemie. Conferințele Virtuale vor domina piața în 2022, iar formele de evenimente hibrid sunt vizibile, dar nu așa de puternic pe cum anticipau unii.

 

Important este ca dezbaterea să continue, iar modul cel mai eficient este ancorarea la agenda publică și găsit canalul cel mai pragmatic de a transmite opinia. Chiar și un document de poziție despre energia nucleară, dacă aduce un element de contextualizare macro ajută la impact. O referință la dosarul autonimiei europene, a prețurilor la energie și chiar a campionilor industriali e binevenitã.

 

Trăim timpuri complexe, în care a simplifica metodele de comunicare e fundamental. Documentele de două-trei pagini iau locul studiilor stufoase. Lista de zeci de contacte se poate reduce la câteva interacții precise și focalizate.

 

Monitorizarea este importantă, dar pandemia a adus ceva nou și bun în comunicarea instituțională. Există o deschidere fantastică în a răspunde rapid la emailuri și de participa la evenimente virtuale organizarete de sectorul privat sau non-guvernamental.

 

Capitalele europene sunt mai aproape acum ca niciodată, dar și activitatea din Bruxelles este mai vizibilă în țările europene. Cultura digitală a deschis porțile fortăreței Bruxelles. Am simțit asta și eu, din punct de vedere practic. De doi ani, fără să merg la București, am participat la cinci conferințe românești și am avut 10 intervenții în direct la televiziunile naționale. În ultimele luni am interacționat cu oameni fantastici din România pe care nu îi abordam fiindcă erau la mare distanță de mine.

 

Continui să întâlnesc persoane care spun că era mai bine înainte. Nu vreau să le zic nostalgici, dar asta e situația actuală și trebuie să ne continuăm activitatea și viața. Adaptate, adaptare și iar adaptare…

 

Iar dacă noul normal ne va ajuta să fim mai înțelepți, cu siguranță vom organiza mai bine societatea europeană spre interesul nostru, al cetățenilor responsabili şi constructivi.

 

Dan LUCA / Bruxelles

                                     

marți, 18 ianuarie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia: Criza și liderii adevărați


Am revenit astăzi cu un nou editorial semnat în Făclia de Cluj.

 

Societatea europeană încearcă constant să evolueze. Au existat dinamici permanente care au făcut ca Uniunea Europeană actuală să fie forma de guvernare convenabilă europenilor. O dată la 5 ani, există posibilitatea de a vota pentru Parlamentul European, deci democrația participativă este ceva practic în Europa contemporanã.

 

În 2008 a izbucnit criza financiară, iar economiile țărilor europene au fost puternic afectate. Șomajul a crescut enorm și mulți tineri au înțeles că Europa trece printr-o perioadã de incertitudini. Cetățeanul european și-a îndreptat atenția spre liderii europeni pentru a găși soluții, dar acești politicieni au zis atunci că ˝economia nu intră în competențele comunitare, ci este la latitudinea statelor membre să rezolve problema˝. Juridic, veți zice, așa și este. Dar etic, cum a fost recepționat acest mesaj ? Omul simplu nu vrea răspunsuri savante, care îți explică că nu se poate aborda subiectul respectiv. ˝V-am ales acolo, la Bruxelles, să găsiți soluții la problemele actuale˝, au zis cei mai mulți, poate cu vocea tremurândă.

 

Totuși, liderii europeni au învățat ceva. Așa cum cunoaștem, de doi ani, o altă criză este în viețile noastre. Pandemia a prins nepregătit sistemul european, dar şi întreaga planetã. În primele luni, cam până prin mai 2020, structura europeană a bâjbâit. Părea un scenariu apocaliptic, în care ni se pregătea din nou răspunsul clasic, ˝Sănătatea nu este de competența structurii europene, ci este abordată la nivelul fiecărui stat membru˝. Dacă Ununea Europeană alegea acea cale, o spun cu mâna pe inimã, nu cred că mai exista UE acum. Însã Uniunea Europeanã si-a revenit ca boxerul din pumni. Dupã o ezitare, am observat cu toţii un leadership european pe criza sanitară. Comisia Europeană a devenit forța mobilizatoare în domeniul măștilor, planului de rederesare economică, vaccinului și vaccinării. Că au fost greșeli, cu siguranță. Dar a fost responsabilizare și asta este ceea ce cetățenii așteaptă.

 

Am învățat ceva de la acesta criză ? Este încă prea devreme să analizăm. Important este însă să avem discuții realiste, fără banalități și stereotipuri. De multe ori cuvintele simple, care ajung la oameni, sunt cele care fac diferența.

 

Chiar dacă sunt forțe extreme, care sugerează incapacitatea sistemului european, este mult mai bine să avem o coordonare europenă, mai ales în probleme care depășesc putere de acțiune a țărilor membre. Este paradoxal, dar nu de lideri carismatici are nevoie Europa, ci de acei care, în actualele condiții, găsesc soluții pentru a ajuta cetățeanul și de a avea o societate europeană mai bună.

 

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 15 ianuarie 2022

Dan LUCA – despre anul politic european 2022 la TVR1

 

Astăzi am fost din nou invitatul lui Gabi Giurgiu în emisiunea ˝Europa mea˝ de la TVR1. Împreună cu consilierul prezidențial Luminița Odobescu am discutat despre anul politic european 2022.

 

Cel mai probabil, Conferința asupra viitorului Europei va produce un raport prin martie 2022 care va consolida expresia ˝cetățenii europeni doresc să avem o Europã mai puternică, atât în intern, cât și în lume, iar recomandarea este accelararea procesului numit Autonomia Strategică a UE˝. 

 

Contextualizând, am discutat despre politica de sănătate, ecologizare, piaţa internã, dar şi despre alegerile din Franţa. Urmeazã o perioadã în care se va accentua logica blocurilor ˝de la apãrare la materii prime˝, aşa cum preciza recent Emmanuel Macron.

                                                                                                       

Întreaga emisiune se poate accesa online aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

luni, 10 ianuarie 2022

Pandemic or endemic: that is the question


The year 2022 has begun and we can already imagine what the third year of the pandemic crisis will look like. Few still believe that we will get rid of the Corona virus in a few months. Now let us try to approach the situation from a different perspective and see an interesting scenario appear. Many virologists estimate that due to Omicron, the virus will become endemic. That means we'll have to live with it. But what's new? A disease that occurs regularly in a particular region is classified as endemic. In the case of endemics, the number of infections remains relatively constant over time. As early as May 2020, the World Health Organization estimated that the coronavirus would become an endemic virus. The Delta and Omicron variants have since shown how adaptable the flu-like virus is. This means that we must learn to live with him. The virus will not disappear.

 

Can we really get over the Corona de-branding and act normally when faced with this virus? Can you imagine a scenario of going to the office while possibly being infected with Corona? But then, you will say, why should we test ourselves, if it doesn't matter anyway….

 

In addition, there is much discussion about vaccination. What is the role of the vaccine? It has been clearly shown that the vaccine helps, minimizes the impact of the virus on the human body. And science will have its say in the evolution of the vaccine, the number of doses needed, its frequency and its effectiveness.

 

But let's get back to the new parameters. We have the endemic virus, we have the vaccine. What should we do? The world continues to be vulnerable and people can get sick, even in light forms. Will we go in the direction of individual health passports? In fact, we already started to move in this direction with the COVID certificate. Will more and more data be inserted in the certificate we carry with us? Who will have access to this medical data or who will have the right to check your health certificate? And if something is discovered, what action can be taken? How can we protect ourselves from becoming a bouncing ball when it comes to private health data?

 

There is a new discussion that's opening up now, and the impact is huge. How will society be restructured with such new rules? What will the free movement of citizens look like in our new society?

 

Can you imagine how the anti-vaccine movements will react and how - opportunistically - some national political parties will reposition themselves?

 

We need adapt our strategic thinking to the reality we live in, whether we like it or not. It is imperative that we have some kind of European coordination. The European Union, through its experience in multilateralism, can also take on a leading role in the world. Only through a global approach can we reach the best societal solutions for Europe, but also for other continents, such as Africa for example.

 

Now is the best time to dig deep into this case through an inclusive approach, with the Member States, but also with the business sector and civil society.

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar “Pandemie sau endemie: aceasta este întrebarea”


Astãzi, 10 ianuarie 2022, am publicat un material în Ziarul Financiar despre dinamica europeanã din punct de vedere al abordãrii pandemiei.

 

-----

 

Anul 2022 a început și ne imaginăm deja cum va arãta cel de-al treilea an de criză pandemică. Puțini mai cred în faptul că vom scapa în câteva luni de virusul Corona și atunci încercăm să abordăm situația dintr-o altă perspectivã. Numeroşi virologi estimează de la apariţia Omicron că virusul va deveni endemic. Asta înseamnă că va trebui să trăim cu el. Dar ce este nou? O boală care îşi face apariţia regulat într-o regiune anume este calificată drept endemică. În cazul endemiei numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a lungul timpului. Deja în mai 2020 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că coronavirusul va deveni un virus endemic. Variantele Delta şi Omicron au arătat de atunci cât de adaptabil este virusul, asemănător cu gripa. Aceasta înseamnă că trebuie să învăţăm să trăim cu el. El nu va mai dispărea. 

 

Chiar putem trece ușor peste debrãnduirea Corona și să acționăm normal când suntem confruntați cu acest virus? Vã imaginați un scenariu în care sã mergi la birou fiind infectat cu Corona ? Dar atunci, veți zice, de ce să ne mai testăm, dacă oricum nu contează….

 

În plus mai apare și dimensiune vaccinului și a vaccinării. Ce rol are vaccinul? S-a demonstrat clar că vaccinul ajută, minimalizează impactul virusului asupra corpului omenesc. Știința își va zice cuvântul în evoluția vaccinului, a numărului de doze necesare, a frecvenței şi a eficienţei.

 

Dar să revenim la noii parametri. Avem virusul endemic, avem vaccinul. Ce facem? Lumea continuã să fie vulnerabilă și poate să se îmbolnãveascã, chiar dacă și forme usoare. Se va merge în direcția unor pașapoarte de sănătate individuale? Dacă analizăm, avem deja un început în această direcţie cu certificatul COVID. Se vor insera tot mai multe date în acest certificat la purtător ? Cine va avea acces la aceste date medicale sau cine va avea dreptul să îți controleze certificatul de sănătate ? Iar dacă se descoperă ceva, ce măsuri se pot lua ?

 

Este o discuție nouă care se deschide acum, iar impactul este enorm. Cum se va restructura societatea cu astfel de reguli noi? Ce mai înseamnă dreptul la mișcare liberă al cetățenilor ?

 

Vã puteți imagina cum vor reacționa mișcările anti-vaccin și cum – oportunistic – unele partide politice naționale se vor repoziționa?


Este nevoie de o gândire strategică adaptată realității pe care o trăim, că ne place sau nu. Imperativ este să avem
o coordonare europeană. Uniunea Europeană, prin experienţa sa în materie de multilateralism, poate să preia și un rol de lider mondial. Doar prin abordare globală putem să ajungem la cea mai bune soluții societale pentru Europa, dar și pentru alte continente, Africa de exemplu.

 

Este momentul cel mai favorabil de a intra profund în acest dosar printr-o abordare inclusivă, cu statele membre, dar și cu sectorul de afaceri și societatea civilă.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

sâmbătă, 8 ianuarie 2022

Dan LUCA – la emisiunea “Europa mea” de la TVR1


Astăzi am fost din nou invitatul lui Gabi Giurgiu în emisiunea ˝Europa mea˝ de la TVR1. Împreună cu consilierul prezidențial Luminița Odobescu am discutat despre ceea ce au însemnat pentru România primii 15 ani în Uniunea Europeană.

 

Mi-am axat prezentarea pe avantajele sectoriale dobândite prin statut de stat membru, și am vorbit aici despre securitatea națională, convergența cu celelalte state membre, accesul la piața internă, inclusiv oportunitatea a peste două milioane de români de a lucra legal în Uniunea Europeană. Desigur, am atins și domenii sensibile precum infrastructura de transport sau țintele energetice ale ecologizãrii.

 

Contextul ultimilor 15 ani a fost complicat pentru Uniunea Europeană, având crize consecutive precum cea a constituției europene (2005), cea financiară (2008), a emigranților (2015), a terorismului (2016), cea prilejuită de Brexit (2016) și desigur cea pandemică (2020).

 

Nu este rău unde am ajuns, majoritatea progreselor României contemporane fiind legate de apartenența la spatiul comunitar.

 

Întreaga emisiune se poate accesa online aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

joi, 6 ianuarie 2022

9 zile în Dubai


E senzațional să petreci câteva zile cu familia în Dubai. E o experiență turistică și culturală comparabilă cu cea pe care am avut-o vizitând sudul Africii.

Dubaiul s-a dezvoltat enorm în ultimii 20 de ani, ajungând la o populație de vreo 3 milioane și jumătate, cu doar 20% localnici dintre aceștia.

Practic acesta e secretul Dubaiului, din ce direcție îl analizezi. Cele 7 emirate arabe alcătuiesc un stat monarhie federală, în care avem doi lideri incontestabili. Abu Dhabi, cel mai bogat, deține prin emirul s
ãu președinția uniunii, iar Dubaiul, al doilea ca forță financiară, are vicepreședintele, cu rang de prim ministru.

Dar nu despre Dubaiul emirului vreau să vă povestesc, și nici măcar de cel al oamenilor de afaceri. Este o abordare turistică, cu un mic focus și pe cei care țin Dubaiul în mișcare, adică emigranții.

De ce am fost impresionat de Dubai? Orașul este nou și proiectat în viitor. Sute de clădiri uriașe, care face din Manhattan-ul american un mic copil. Burj Khalifa, cea mai mare clădire din lume, domină orașul, iar specatacolul de lumini, muzică și fântâni arteziene atinge perfecțiunea.

A scoate pământ din mare și a construi case este ceva cunoscut de mulți ani, dar ceea ce a reușit Dubaiul prin Atlantis the Palm este fenomenal. Parcă toate imobiliarele de lux din lume și-au dat întâlnire în acest oraș în formă de palmier.

Infrastructur
a rutieră a orașului este adaptată spațiului, iar autostrada principalã leagă nordul de sud pe 16 benzi. Chiar și dacă ieși din oraș, și mergi prin deșert, autostrãzile de 8 benzi sunt ceva banal. Toyota Land Cruiser este regina dunelor, iar un raid cu un şofer cu permis special de condus pe dune este o experiență recomandabilă pentru a înțelege geografia din jurul Golfului Arabic.

Plaj
a este ceva de vis, iar a înota în apa albăstruie de Anul Nou oferă o senzație de relaxare.

Menționez rapid cel mai mare
mall – The Dubai Mall, cel mai mare Aquaparc din lume, sediul central al companiei aeriene Emirates, cele mai fenomenale hoteluri de pe plajă.

Totul are o viteză specială la Dubai. Un hotel de acum 10 ani este o vechitură, un zgârie nori se ridică în câteva luni. Totul este faraonic și cu un iz de artificial. Este grabă, fiindcă aparent petrolul din regiune se termină în vreo 10 ani și atunci chiar că avem o problem
ã. În plus avem şi presiunea de a trece pe energie verde la nivel mondial.

Da, am fost o zi și la Dubai Expo2020. Este prima dată în viață când am vizitat o astfel de expoziție și merită toți banii. E locul ideal de a înțelege mesajele globale ale țărilor. Este un fel de Olimpiad
ã cu accent pe tehnologie, turism, dar și pe putere. Statele Unite ale Americii și China se întreceau să prezinte realizările în direcția cosmosului. Belgia juca inteligent promovând la greu ciocolata, dar mai ales berea belgiană. E bine să prezinţi la pavilonul țării obiecte originale. Spaniolii au adus un costum din La Casa de Papel, iar americanii o rachetă care zburase deja în spațiu.

La Dubai întâlnești sute de mii de indieni, pakistanezi și alte zeci de nații. Au venit pentru a lucra și a trimite bani
acasă. Un taximetrist din Bangladesh mi-a povești că este de 8 ani în Dubai, dar ia luat 10 luni și o investiție de 6000 de dolari pentru a trece examenele și a avea licența de lucru. Are doar rezidență de Dubai, căci nimeni nu poate dobândi cetățenia Emiratelor. Lucrează la firma de Stat, dar este plătit proporțional cu cât produce. E pe taxi 7 zile pe săptămânã, câte 14 ore pe zi. Doar când este bolnav are adeverință de la doctor și are concediu de boală. Cu banii câștigați susține financiar soția, fata, mama și fratele mai mic. Fetița sa are doi ani și nu a mai văzut-o de când ea s-a născut. Dar este bucuros cu ceea ce are și că poate să muncească.

Dubaiul este unul dintre cele mai sigure orașe din lume, fără pic de corupție, fără crize politice.

Am mai citit materiale despre Dubai și vreau să va confirm. Poți să ai mas
a de Revelion la un restaurant pe malul mãrii (zona La Mer, pentru cunoscători) cu 100 euro. Normal, trebuie să rezervi cu trei luni înainte. Imobiliarele sunt pe val, 70 mii de euro pentru un apartament cu două camere, iar o vilã o poți avea pentru 700 mii de euro.

Criza pandemică afectează Emiratele Arabe Unite. Există acum control la frontiera dintre Dubai și Abu Dhabi, practic și acolo s-a sistat Schengen-ul...

Dan LUCA / reîntors în Belgia

miercuri, 5 ianuarie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia “Predicții sau halucinații ?”

 

Pe 4 ianuarie am semnat în Făclia primul editorial al acestui an.

 

---------------------- 

 

Haideți să redactăm acest articol împreună ! Din punct de vedere practic, voi enunța un set de intreabãri, iar răspunsurile dumneavoastrã vor da pulsul societal în anul 2022.

 

Să începem cu ceva previzibil, din manual. Pandemia va continua și în 2022, afectându-ne masiv viață așa cum a  făcut-o în ultimii doi ani ?

Va urma o criză economică puternică la nivel mondial, resimțită și în România ?

Prețul energiei și posibila criză energetică vor perturba activitatea cotidiană din România la nivelul cetățenilor ?

O mica pauzã, pentru a ne trage sufletul…

 

Reîncepem….

Vom avea cu adevãrat o reformã administrativã în România, axatã pe soluţii digitale? Modelul Estoniei ne vine în minte…

Cel mai probabil Conferința asupra viitorului Europei va produce un raport prin martie care va lansa oficial expresia ˝cetățenii europeni doresc să avem o Europã mai puternică, atât în intern, cât și în lume, iar recomandarea este accelerarea procesului numit autonomia strategică a UE˝. Are acestã abordare un impact asupra românilor?

La nivelul pieții interne europene este interesat de urmărit procedura de focalizare asupra campionilor industriali europeni, într-o balanță cu ecosistemul de IMM-uri. Este pregătită România pentru a juca un rol în această dezbatere?

 

Un pic mai strategic….

Este de urmărit dacă UE va avea curajul să meargă în direcția unui buget comun al țărilor care au adoptat deja moneda euro. Asta ar duce, inevitabil, la o UE cu două viteze. Poate prinde România trenul euro pentru a intra în nucleul dur european ?

Dezvoltarea capacității militare a UE, extinderea UE în special către Balcani, dar și politica față de continentul african sunt segmente pe care UE le va îndrăgi în următoarea perioadã, chiar dacă progresele sunt greu de materializat rapid. Geopolitica va ajuta România să se implice real pe aceste subiecte?

 

Există diverse abordări europene, legate de anumite poluri de putere. Germania influeţeazã masiv ghidajul UE, fără a conta ce fel de guvern este la Berlin. Franța are și ea un cuvânt greu de spus, dar alegerile din primăvara anului acesta sunt cruciale pentru viitorul european al țării. De urmărit și implicarea țărilor mediteraniene, a celor numite frugale sau, desigur, a pachetului Vișegrad. Cum se va poziționa țara noastră față de aceste puteri?

 

Deşi am promis sã vã las pentru a da rãspunsurile, prezint un ghidaj pentru abordare…

Pentru România perioada următoare este plină de încercări, iar o structurare clară a administrației și executivului pe subiecte europene este imperativă. Desigur, e mai mult decât o constatare, e nevoie de o viziune pragmatică și constructivă cu un vector pro-european de impact. Relaționarea la agenda europeană și la viteza altor țări UE este crucială în acest proiect de desăvârșire a integrării europene a României. Obiectivele sunt clare, o mai bună calitate a vieții a românilor și o modernizare rapidă a țării.

 

Dan LUCA / Bruxelles