Dan LUCA – editorial în Făclia: ”Descreţirea inovației”

Despre inovație în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

---

 

Suntem atât de bombardați mediatic cu termenul de inovație încât aproape că nici nu mai vibrăm când apare ceva nou în acest sector. Majoritatea asociem inovația cu ceva tehnic, de multe ori venitã de la americani, companii care lansezã ceva chestii noi. Să fim sinceri, chiar că am avut o explozie enormă de noi tehnologii în ultimii ani, dar menirea acestui articol nu este de a vorbi despre telefoane mobile, internet sau inteligență artificială.

 

Doresc să prezint o altă fațetă a inovației, care nu este legată de tehnologie, care este însã aducătoare de nou pe un segment bine definit. Exemplele sunt multiple, lângă noi, chiar dacă de cele mai multe ori nu le dăm atenția cuvenită.

 

Să începem cu ceva din sport, că tot se apropie Jocurile Olimpice de la Paris. În 2013, echipa de handbal fete a Braziliei câștiga Campionatul Mondial, derulat în Serbia. Această victorie a fost un moment istoric pentru handbalul feminin brazilian, marcând ascensiunea echipei în competițiile internaționale. Surpizã de proporții, dar de unde a venit această performanță? Federația Braziliană de Handbal a realizat un parteneriat cu echipa de handbal Hypo Niederösterreich din Viena. Practic, echipa națională a Braziliei, sub numele Hypo, juca în campionatul Austriei, dar și în Cupa Campionilor Europeni. Cooperarea a fost fantastică, iar Hypo era cea mai titrată echipã din handbalul feminin, câștigând numeroase trofee europne. Veți zice că am avut ceva asemănător și în fotbalul românesc înainte de Campionatul Mondial din 1994, când principalii jucători ai naționalei române jucau la clubul italian Brescia Calcio. Va las să analizați, desigur, ideea și să identificați inovația.

 

Merg mai departe, că îmi vin în minte alte două exemple, total diferite, dar deosebit de inovative. Era în anul de grație 1985, Franck Biancheri lansa idea unei asociații studențești europene, interdisciplinare, dar fără nivelul național. Adică, structurile de coordonare ale organizației erau centrele universitare racordate direct la un Comitet Director european. Să fiu sincer, această idee genială m-a ajutat practic în 1995 când am devenit președintele filialei clujene (AEGEE Cluj-Napoca) și apoi să am posibilitatea să fiu ales în 1997 direct în structura de la Bruxelles.

 

Dacă tot am ajuns la segmentul de tineret, haideți să vorbim de o idee inovativă în domeniul educației. Mă refer la recenta filialã a Colegiului Europei de la Tirana. Să ne amintim că, inființat în 1949, Colegiul Europei a jucat un rol important în promovarea integrării europene și în formarea unei elite europene în domeniul afacerilor internaționale și al politicii publice. Printre absolvenții săi se numără numeroși oficiali de rang înalt, diplomați și politicieni care activează în instituțiile Uniunii Europene și în guvernele naționale. Campusul original al Colegiului Europei este situat în orașul medieval Bruges din Belgia. Acest campus este adesea numit „campusul principal”. Campusul din Natolin, situat în Varșovia, a fost deschis în 1992, în urma discuției despre extinderea Uniunii Europene către Est. Acest campus reflectă angajamentul colegiului față de integrarea europeană și extinderea cunoștințelor despre Europa Centrală și de Est. Iar inovația continuă, Colegiul Europei plănuiește să deschidă, în septembrie 2024, un nou campus în Tirana, ca parte a eforturilor de a extinde educația europeană în Balcanii de Vest. Acest nou campus va contribui la promovarea integrării europene în regiune și la consolidarea relațiilor dintre UE și țările balcanice. Am refuzat oferta de anul trecut de face parte din corpul profesoral din Tirana, dar promit că dacă se va lansa Colegiul Europei și la Chișinău să sprijin practic această inovație.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Remco în Schepdaal

Pentru început, cine e Remco? E vorba despre Remco Evenepoel, un ciclist belgian, câștigător al Turului Spaniei în 2022, cel care acum face senzație în Turul Franței.

 

Ce e Schepdaal? E o comună care face acum parte din Dilbeek, orășelul de lângă Bruxelles, în care locuiesc de mai bine de 20 de ani.

 

Înainte de a derula povestea de azi, câteva cuvinte despre ciclismul în Belgia. Este poate, după fotbal, cel mai popular sport. Relaxarea flamandului este să pedaleze vreo 100 km în week end, pe șosea sau pe drumuri pline de noroi. Iar de multe ori vacanța de o săptămânã este pentru belgian un circuit în Ardeni, tot în şaua bicicletei.

 

Puțin știu, dar Turul Franței, este considerat a treia competiție sportivă ca impact după Jocurile Olimpice și Campionatul Mondial de fotbal. Belgianul Eddy Merckx a câștigat acest tur de vreo 5 ori la inceputul anilor 1970, iar în Belgia e un fel de Nadia Comăneci la români. Are chiar și o staţie de metrou în Bruxelles care îi poartă numele acum.

 

Mai sunt desigur belgieni care sunt vizibili în Tour de France, dar puțini au fost cei care aveau pretenții de câștig în clasamantul general. Iar acum, aproape de nicăieri, a apărut copilul minune Remco Evenepoel, născut acum vreo 24 de ani la Schepdaal.

 

Recent an descoperit locul unde suporterii lui Remco se întâlnesc, mai ales în timpul Turului Franței. E un bar în Schepdaal, rupt parcă din secolul trecut, în care vizionezi cele 5 ore le turului și bei bere bună locală. Totul e decent, mai apare câte un “Come on kid!” când Remco sprinteazã. Iar la sfârsitul etapei se aplaudă câștigătorii precum actorii la finalul unei piese de teatru. Asta chiar și într-o etapă în care Remco a trecut de pe locul doi pe trei în clasamantul provizoiriu al turului.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia : ˝Gândire europeanã˝

De ce este nevoie de o strategie europeană în editorialul semnat astăzi în Făclia.

 

--

 

Datele unui recent Eurobarometru indică faptul că românii au devenit în ultimii ani din ce în ce mai eurosceptici, în timp ce acum un deceniu încă dominau topurile euroentuziasmului. În prezent, doar unul din doi români (52%) tinde să aibă încredere în UE, un rezultat apropiat de media UE (47%). 

 

Sursele de euroscepticism sunt diverse la nivelul cetățenilor europeni. În cazul României, putem remarca rolul clivajului Est-Vest și consecințele acestuia asupra opiniei publice. La început, aderarea la UE a fost văzută de către marea masă a cetățenilor ca un mijloc de dezvoltare și progres și ca un semn că urmează mult dorita convergență cu spațiul occidental. Din nefericire, criza economică severă care a lovit UE în 2008, la doar un an de la aderarea României la UE, a fost urmată la scurt timp de alte provocări, dintre care pandemia de COVID-19 și invazia din Ucraina sunt doar cele mai recente. Treptat, s-a cristalizat un curent de opinie, nu neapărat dominant, dar demn de luat în seamă, conform căruia beneficiile promise ale aderării nu sunt suficiente și, mai ales, nu reușesc să reducă decalajele de dezvoltare față de țările occidentale dezvoltate, amplificându-le pe cele de la nivel regional.

 

Crizele din ultimii trei ani conduc, totuși, la situații și provocări noi, prilejuite în special de punerea sub semnul întrebării a unor clauze de cooperare economică la nivel internațional. În noul context, de ˝Europă pragmatică˝, există noi oportunități greu de anticipat în trecut, care necesită acțiuni rapide, mai ales la nivelul statelor membre UE. E nevoie să ieșim din polarizarea extremă de genul ˝UE este totul˝ sau ˝să ne mai lase în pace UE˝. Uniunea Europeană nu este totul, nu epuizează modalitățile de cooperare internațională, dar este crucială pentru români.

   

UE este parte a evoluţiilor interne, atât în acele domenii de competenţă exclusivă a Uniunii, cât și în cele în care competența este partajată cu statele membre. Cu toate acestea, pare încă dificil de explicat cetățeanului un adevăr relativ simplu: „Europa nu mai este politică externă, ci parte a celei interne”. La nivelul opiniei publice din România, avem situații contradictorii: 46% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, dar sunt în același timp dezinteresați de politică europeană.

 

Răspunsul la situația actuală este aparent paradoxală: mai multă gândire strategică, mai multă Europă în România, mai multă Românie în UE. Este imperativã restructurarea gândirii și comunicării strategice interne în direcția multilateralismului european. Este nevoie de fluidizarea și vizibilizarea informației credibile, substanțiale și echidistante, prin crearea unui corp de presă românesc cu expertiză în politicile sectoriale europene. Jurnaliștii specializați în politicile europene sunt chemați să prezinte, la zi, pe înțelesul cetățenilor, noțiunile și deciziile tehnice, chiar să anticipeze impactul deciziilor luate la Bruxelles asupra României. De asemenea, printr-o presă de calitate și familiarizată cu contextul european sau chiar global, se pot transmite, către audiențe internaționale, mesajele structurate ale României, atât cele instituţionle, cât și cele din sectorul privat, academic sau neguvernamental.

 

Există  potențialul de a dezvolta această fibră euro-românească, în România şi la Bruxelles, ca o forță de sistem? Desigur. Totul ține de agilitatea unei nații și a leadershipului acesteia de a concepe şi implementa strategii realiste de dezvoltare într-un sistem – cel european – care, oricât de multe sincope ar cunoaște, creează condiții favorabile tocmai pentru progres, modernizare și dezvoltare. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – despre alegerile europene la TVR Info

Pe 29 iunie 2024, am revenit cu mare placere în emisiunea ˝Europa mea˝ de la TVR Info.

 

Timp de o orã am discutat despre noul Parlament European, despre negocierile pentru funcțiile cheie de la nivel european și despre deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova.

Înregistrarea emisiunii se poate urmări integral aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia : ˝O varã fierbinte˝

Despre jocurile politice ale acestei veri în editorialul semnat astăzi în Făclia.

 

--

 

O dată la cinci ani, trăim o varã fierbinte la Bruxelles. Desigur totul este doar la figurat fiindcă de obicei nu avem canicula din România pe teritoriul belgian. După alegerile europene se decide întreaga organigramă de lideri europeni, deci e multă strategie, comunicare și lobby. Experiența persoană de 6 cicluri electorale europene mă ajută însă să citesc printre rânduri, să am o poză generală a întregului eşafon european. Putem chiar, de data aceasta, în acest malaxor de numiri și alegeri, să introducem și alegerile din Statele Unite ale Americii sau chiar cele pentru desemnarea președintelui român.

 

În jargonul de Bruxelles se face foarte mult asocierea între politicieni și politici, adică mai pe românește, ce lideri sunt și – mai ales – ce acțiuni doresc ei să pună în practică. De aici vine și necesitatea de a identifica temele mari ale Europei pentru a analiza impactul asupra diverselor sectoare sau chiar asupra sistemului românesc în general.

 

Respirația europeană actuală aduce subiecte interesante la mijlocul anului 2024. Nu surprinde pe nimeni când preconizăm că securitatea și politica de apărare devin o prioritate strategică pentru Agenda Europeană 2024-2029. Politic, se poate chiar să avea un comisar european pentru apărare.

 

Există discuții avansate pentru a avea competitivitatea top pe agendã ca prioritate, pentru dezvoltarea economică și prosperitatea cetățenilor.

 

Apare și un subiect fluid, greu de cuntificat, dar foarte mult mediatizat. Vorbim aici de statul de drept, acesta fiind o unealtă de guvernare europeană utilă, atât la nivelul relaționării cu unele state membre, cât și pentru poziționarea globală a UE, mai ales dacă dezvoltă capacitate independentã de apãrare.

 

Imigrația este un subiect greu de discutat de cãtre unele țări, mai ales dacă nu există o abordare europeană a acestui subiect. E practic “elefantul din camerã” când vorbim de cooperarea europeană.

 

O temã deosebit de importantă pentru România este cea al extinderii Uniunii Europene. Extinderea UE are o fereastră de oportunitate, dar trebuie abordată curajos și responsabil. Asta dacă dorim cu adevărat să avem alte țări în UE, inclusiv Republica Moldova, începând chiar din 2030.

 

Să nu uităm însă de comunicarea cu cetățenii. Prezentând de 15 ani cursul de sfera publică europeană, am analizat structurat relaţionarea UE-cetãţean. Cred că e nevoie de o schimbare a abordării, utilizând acum concepte uşor de înţeles şi analizat precum cel de pace pe continent și prosperitate economică.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Şi noi am fost pe Conte Verde…

Da, m-am inspirat din titlul celebrei cărți a reputatului jurnalist sportiv Ioan Chirilă. Era o poveste magică în care naționala României traversa Atlanticul cu vaporul pentru a ajunge la primul Campionat Mondial de fotbal, găzduit de Uruguay în 1930. 

 

E fantastic că naționala României s-a calificat la Campionatul European de fotbal și mă bucur că din nou am fost pe stadion la un asemenea meci. Spun asta fiindcă reușisem să achizitionez un bilet și acum opt ani la meciul de deschidere România – Franța de pe Stade de France.

 

Acum, din nou a fost cu noroc. La nici trei ore de Bruxelles, România a jucat cu Belgia, într-o sâmbătă seara. Am plecat cu mășină la amiaza, am parcat la Köln, am fost pe terasã cu suportenii și cu două ore înainte de începerea meciului am intrat pe stadion. Atmosferã fantastică, de concert de muzică bună. Toată lumea în tricourile naționalei, și eram vreo 30.000 în tribune. Lumea a venit cu familia, cu copii și bunici, cu prieteni, s-a cântat și s-a dansat. Nici un urlet, nici o înjurătură... Meciul a fost punctul de întâlnire al românilor din diapora și al celor veniți din țară. Totul natural și normal. A fost bucuria de a susține echipa țării, iar aceasta a dat totul pentru a ne bucura în acele momente.

 

Suntem peste tot acasă, era dacă nu mă înșel deviza Rapidului, dar cred că România, cel puțin la fotbal, poate să umple un stadion cu suporteri peste tot în Europa și poate în lume. Chiar dacă mai sunt încă meciuri la acest Euro, și echipa României e pe baricade, deja mă gândesc la Campionatul European de peste patru ani… Marea Britanie, Irlanda… Sperăm să ne calificăm acolo și să jucăm cât mai aproape de Bruxelles… Londra?

 

Între timp, totuși, am convenit cu prietenii belgieni, dacă România joacă finala acestui Campionat European cu Belgia, sã mergem la Berlin pe 14 iulie!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Dan LUCA – key note speaker at the AG of FAIB

Sincere thanks to FAIB (Federation of European and International Associations) for the invitation to participate in the organization's General Assembly.

 

It was a real pleasure to present the trends after the European elections to the leaders of organizations on June 27, 2024. 8 meta trends were pencilled in, which I presented in the article signed on this occasion.

 

Dan LUCA / Brussels 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Globalizarea turismului”

În editorialul de astăzi din Făclia, despre destinații turistice abordabile acum.

 

----

 

Ne bucurăm când vine vara și perioada vacanțelor bate la ușã. Ne vin în minte destinații exotice sau, din contrã, ne zicem că anul acesta e bine să fim mai calmi, bugetul nelăsând loc creativității.

 

Important este că putem acum să gândim mare, tehnologia și libertatea de mișcare ne dã oportunitatea de a visa. Creșterea economică a țării se răsfrânge și asupra puterii noastre de cumpărare. Ca români, am învățat să obținem vize de intrare în diverse țări mai bine ca alte nații, iar cei care își amintesc de România de dinainte de 2002 știu despre ceea ce vorbesc. Mare atenție la partea cu vaccinurile, recepționate din timp. Dar aici nu cred că există mișcări anti-vax, ci doar sã avem clarã procedura... Dacă e nevoie, îl facem, că doar nu anulăm vacanța din cauza unei injecții...

 

Sunt locuri în lume în care putem ajunge studiind inteligent oferta companiilor de trasport aerian. Nu neapărat trebuie să fie o cursa directă de la Cluj-Napoca la Rio pentru a ajunge în Brazilia. Internetul și planformele de identificare a prețurilor convenabile ne dau încredere că putem intra și noi în spațiului turismului global, chiar dacă facem o escală de câteva ore în aeroportul din Roma.

 

E nevoie și de un pic de curaj, dar nu nebunie. E bine să ascultăm și să fim documentați, dar până la un punct. Stereotipurile pot bloca până și o excursie în Ungaria. Vã spun asta fiindcă dacă intri într-un mod de gândire pozitiv, “de stil olandez”, de a vedea lumea, de a înțelege alte sisteme, poți să ai experiențe fantastice. Da, se poate merge cu familia fără nici o problemã, totul este să optimizezi bugetul și calendarul.

 

E nemaipomenit sã petreci un revelion în Dubai, cu focurile de artificii din jurul Burj Khalifa, sã vezi mormântul lui Tutankhamon din Valea Regilor egipteanã, sã urci treptele pe Stupa Wat Arun din Bangkok, sã urmãreşti show-urile din Las Vegas sau sã stai pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro chiar și în luna martie. Asta doar ca să prezint cateva destinaţii ușor de recunoscut...

 

Recomand și locuri mai puțin vizate de români. Vietnamul și Laosul sunt impresionante. A sta pe un elefant care se scufundă precum un submarin în fluviul Mekong e ceva de SF. Iar dacă vrei să vezi animale sălbatice cu adevărat, Botswana și Namibia sunt destinațiile perfecte. Chiar și cascada Victoria din Zimbabwe face toți banii, dar atenție să aveți vaccin și pastile împotriva malariei.

 

De abia aștept vacanța de varã de anul acesta... dar deja avem planuri și pentru anul viitor. Mai ales că, un secret bine știut al turistului cu experiență, o achiziționare cu şase luni înainte a biletului de avion e cheia unei vacanțe bine optimizate.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Implicarea moldovenilor în aderarea țării la UE

Mi-a făcut o mare plăcere să lucrez cu echipa Clubului „Moldova-UE” Bruxelles în organizarea unui eveniment de impact în Parlamentul European. Evenimentul oraganizat pe 20 iunie 2024 a strâns în jurul unei mese rotunde ambasadori, funcționari din instituțiile europene, reprezentanți ai sectorului de afaceri sau ai societății civile.

 

Redau aici mesajul moldovenilor din Bruxelles-ul european.

 

Acest Manifesto se poate vizualiza și în limba engleză aici.

 

 

Deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE este un eveniment istoric, fără precedent, care trebuie abordat corespunzător, cu toată responsabilitatea momentului. Pentru succesul acestui demers, Clubul "Moldova-UE" propune 10 repere care să ghideze întregul proces de negocieri până la aderarea deplină a Republicii Moldova în calitate de Stat Membru al UE.

 

1. Republica Moldova trebuie să definească integrarea în Uniunea Europeană drept prioritate strategică în Constituția țării, atât pentru politica externă, cât și pentru cea internă, având ca obiectiv aderarea deplină la UE până în 2030.
2. Deși mecanismul de negociere a aderării are o puternică componentă instituțională, întreaga societate moldovenească trebuie să fie inclusă și implicată în acest proces. Recomandăm implicarea continuă a societății civile, a partidelor politice extra-parlamentare, a mediului de afaceri, a autorităților locale, a mass-media și a altor părți interesate în procesul de integrare europeană.
3. Republica Moldova are nevoie de un brand național puternic și de o specializare economică pentru a avea un avantaj competitiv pe piața europeană, trecând de la o economie bazată pe servicii la una orientată spre producție.
4. Reforma justiției și lupta împotriva corupției rămân cruciale pentru credibilitatea Republicii Moldova în calitate de stat candidat în procesul de negociere, atât pentru instituțiile europene, cât și pentru statele membre ale UE.
5. Consolidarea capacității instituțiilor publice pentru a pune în aplicare în mod eficient acquis-ul și standardele UE, precum și de a gestiona complexitatea proceselor de negociere, este crucială pentru ca Republica Moldova să fie pregătită ca viitor stat membru al UE.
6. Moldovenii cu expertiză diversă din diaspora trebuie să fie implicați în procesele de integrare europeană și reformare a țării, inclusiv prin participarea în cadrul platformelor de cooperare cu Guvernul Republicii Moldova.
7. Spațiul european este ghidat de valori fundamentale care trebuie înțelese încă din perioada de preaderare pentru integrarea deplină a țării în UE. Consolidarea și fortificarea unui proces de comunicare strategică continuă și eficientă la nivel național pentru a ilustra beneficiile tangibile ale integrării europene pentru toți cetățenii moldoveni și pentru a promova legitimitatea reformelor întreprinse.
8. Neutralitatea Republicii Moldova nu presupune lipsa investițiilor și a reformelor în domeniul securității și apărării naționale. Recomandăm autorităților Republicii Moldova să continue cooperarea strategică cu partenerii occidentali. Clasa politică și întreaga societate trebuie să găsească un consens cu privire viitorul securității RM.
9. Identificarea unor soluții viabile pentru soluționarea diferendului transnistrean rămâne o prioritate națională, inclusiv prin continuarea proceselor de integrare economică și politică a regiunii transnistrene.
10. România rămâne partenerul strategic numărul unu al Republicii Moldova în cadrul UE, iar cooperarea cu România trebuie intensificată la nivel bilateral, atât în plan politic, cât și economic.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Rolul concesiilor strategice în construcția europeană

După alegerile europene, se conturează temele Agendei Europene 2024-2029. Opt dintre prioritățile strategice le-am inserat în articolul pe care l-am semnat astăzi în Ziarul Financiar.

 

----

 

Alegerile europene 2024 confirmă trendul ˝unei mai puține cooperări europene˝ și al ˝promovării mai puternice a interesului național˝. Mesajele diferă în funcție de liderii țărilor membre și doctrina partidelor aflate la putere, dar constatãm o situație nouă la nivel european.

 

Ne punem desigur întrebarea dacă din punct de vedere practic mai este posibil să mai identificăm un spațiu comun european pentru a continua dezvoltarea Uniunii Europene? Cum evolueazã relaționarea dintre “împreună suntem puternici” Vs. “nevoia de concesii la nivelul țărilor membre”?

 

Pentru a clarifica stadiul actualului proiect european, analizăm evoluția a două concepte de-a lungul istoriei europene. Este vorba de cel de pace și cel de prosperitate, ambele pe o scară cronologicã a anilor 1950, 1990 și 2020.

 

După cel de-al Doilea Război Mondial, securitatea europeană s-a bazat pe apartenența masei critice a țărilor din Europa de Vest la NATO. După Războiul Rece, apărarea transatlantică a găsit noi adepți, țările din Estul Europei devenind treptat membre ale organizației, părăsind blocul sovietic. Zdruncinată de crize consecutive, în special cea pandemică și cea provocată de războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a accelerat discuția despre capacitatea de apărare europeană, independentã sau complementară la NATO.

 

Dacă ne referim acum la conceptul de prosperitate, anii 1950 au fost fantastici pentru Europa de Vest, relansându-se creșterea economică. După anul 1989, scăpați de matricea unor economii planificate, țările din Est au început reformele în direcția economiei de piață, iar statutul de membru al UE le-a prilejuit o dezvoltare economică enormă. În ciuda decalajelor Nord-Sud și Vest-Est, UE este acum un continent dezvoltat, deosebit de atractiv pentru migrația economică mondială.

 

Pentru a ajunge la actuala contrucţie UE au fost o serie de valori europene respectate, a fost o voință politică de a avansa în direcția Europei unite și a fost o abordare deschisă, plină de concesii. Concesiile nu au fost doar la nivelul țărilor membre, ci și la cel al sectorului de afaceri. Balanța dintre înverzirea continentului și competitivitate este un exemplu recent, chiar dacă se încearcă acum abordarea destul de forțată de Green Competitiveness...

 

Care sunt însă semnalele la mijlocul anului 2024, acum la ceasul alegerilor de noi lideri europeni?

1.    Securitatea și politica de apărare devin o prioritate strategică pentru Agenda Europeană 2024-2029. Politic, se poate chiar să avea un comisar european pentru apărare.

2.    Competitivitatea revine pe agendã ca prioritate, pentru dezvoltarea economică și prosperitatea cetățenilor.

3.    Statul de drept se consolidează ca subiect important, fiind o unealtă de guvernare europeană utilă, atât la nivelul relaționării cu unele state membre, cât și pentru poziționarea globală a UE, mai ales dacă dezvoltă capacitate independentã de apãrare.

4.    Imigrația este un subiect greu de discutat de cãtre unele țări, mai ales dacă nu există o abordare europeană a acestui subiect. E practic “elefantul din camerã” când vorbim de cooperarea europeană.

5.    Polarizarea între pro-european și anti-european se accentuează, iar gândirea și pregătirea alegerilor 2029 trebuie avută în vedere încă de acum pentru a nu asista în 2029 la un blocaj total și chiar definitiv al instituțiilor europene.

6.    Relaționarea dintre politicile europene sectoriale (tehnice, greu de explicat cetățenilor, chiar nepopulare) și dezvoltarea economică trebuie comunicată mult mai structurat și puternic.

7.    Extinderea UE are o fereastră de oportunitate, dar trebuie abordată curajos și responsabil.

8.    Comunicarea cu cetățenii este importantă, dar schimbând abordarea populistã, utilizând concepte uşor se înţeles şi analizat precum cel de pace și prosperitate.

 

Dr. Dan LUCA este expert în afaceri europene și comunicare strategică, derulându-și activitatea în Bruxelles încă din 1997. Conferenţiazã la universități din Belgia, Italia, Germania și România, iar cartea să fundamentală este „Mapping the Influencers in EU Policies”.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia “Care neutralitate?”

Despre neutralitatea Republicii Moldova în editorialul semnat astăzi în Făclia.

 

---

 

A scrie editoriale e un lucru fantastic. Poți să lansezi idei, dar și să explici teorii, care de cele mai multe ori sunt știute, dar imposibil de exprimat deschis în spaţiul public. Pentru astăzi am ales tema neutralității, cu precădere cea de la nivelul Republicii Moldova. Sub deviza “noi suntem între două mari blocuri, cel Vestic și cel rus”, Republica a bâjbâit de la independența obținută în 1991 până în 2022. Cu un picior în nostalgia sovietică și cu altul în bunãstarea UE, cam așa a fost poziționarea “neutră” a Moldovei. Zic asta fiindcă când “s-a dat dezlegare la cetățenia românească” a fost înghesuială, dar în același timp alegerile la nivelul Statului Moldovean erau câștigate de partidele pro-ruse.

 

Un expert de la Bruxelles îmi explica recent ceva care pare acum evident. Ca țară mică, într-o lume globalizată, nu poți să ai neutralitatea. Pe timp de pace, preiei automat politica vecinilor, fără să ai nici un cuvânt de spus. Iar pe timp de război, vecinul e nervos și intră peste tine când vrea el, fără să îi pese de neutralitatea ta declarată sau nu.

 

Să încercăm să destructurăm acum câteva teorii de actualitate. Prima, că dacă ai aparținut URSS-ului nu poți să rupi definitiv cu Rusia. Greșit. Țările Baltice au reușit această procedura, fiind cam de aceeași mărime ca Republica Moldova. Iar timpul le-a dat dreptate că au ales bine. A doua, că dacă stai liniștit și nu cochetezi cu NATO, ai pace. Iar greșit. Exemplul Ucrainei vine să confirme clar că securitatea ta națională poate să fie zdrobită în acest context.

 

Să ne uităm și la case mai mari. Războiul din Ucraina a fost exemplul concret în care Finlanda și Suedia au văzut că neutralitatea nu e suficientă. Aici mai apare și o noțiune a secolului pe care îl trăim. Nu poți să intri într-o alianța rapid, ceea ce adversarul cunoaște. Deci trebuie puțină strategie și anticipație a dezvoltărilor. România a stat în anticamera UE peste 10 ani, dacă considerăm momentul Snagov 1995 ca și kilometru zero al aderării la UE, iar cu NATO cochetam de mult timp pâna sã intrãm în 2004. Îmi amintesc și acum Summitul de la Madrid din iulie 1997 când România nu a fost invitată să adere la NATO și drama mediatică de atunci.

 

Iar ca să închei cu neutralitatea, se pare că până şi “axioma de neutralitate Elveția˝, dorește să între în sistemul vestic. Asta chiar că e de gândit pentru toți cei care mai cred că neutralitatea e posibilă.

 

Dan LUCA / Bruxelles

                                                                           

 

Dan LUCA – despre euroalegeri, la emisiunea ˝Zona Liberă˝ de la Prima News

Astăzi, 16 iunie 2024, am fost invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea ˝Zona Liberă˝ de la Prima News. Am analizat împreună impactul alegerilor europene asupra ecosistemului politic din principalele țări europene.

 

Câteva idei:

Dacă acum cinci ani vorbeam de o macronizare a Parlamentului European, acum extrema dreaptã franceză dorește să schimbe Europa.

“Coaliția mare” de guvernare a Germaniei (formată din cele patru partide proeuropene) este un element de urmărit mai ales pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen.

Giorgia Meloni este un pariu câștigat, în Italia și tot mai mult și în UE.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – contribuție la un articol din HR Manager: “Importanţa Role Game-ului în identificarea candidatului ideal”

Mi-a făcut mare plăcere să redactez împreună cu Vlada Toma un material pentru Revista HR Manager.

---

 

Resursa umană este capitală în succesul unei afaceri, iar descoperirea talentelor de pe piață este un mecanism cu multe variabile. Desigur, fiecare companie își identificã o metodologie de recrutare, în care sectorul de activitate și poziționarea celui angajat în organigrama operațională dictează regulile jocului.

 

Scopul acestui material nu este însă de a discuta cele mai bune și eficiente metode de recrutare, ci de a semnala o procedurã, știută de cei din resursele umane, dar de multe ori tratată superficial din diverse motive. Este vorba de organizarea unui Role Game, ca parte a procesului de selecție pentru un candidat. Mai ales când compania activează în mediul internațional, iar Curriculum Vitae, scrisoarea de motivare sau interviul clasic nu pot să fie concludente sau să facă diferența.

 

A realiza un Role Game necesită însă multă pregătire din partea celui care recrutează. Este o responsabilitate în care nu doar cei de la resurse umane sunt implicați, coordonatorul departamantului în care se face recrutarea trebuie să aibă un rol puternic, chiar de ghidare a acestei proceduri. Cazul conceput pentru Role Game provine din realitatea companiei, fiind de fapt o simulare a unei activități cotidiene. Este preferabil ca pentru acest Role Game să se redacteze un material de suport, care curprinde valorile companiei, poziționarea pe piață și descrierea produsului prezentat. Nu trebuie exagerat in detalii, totul trebuie să fie structurat în maxim 10 sliduri, preferabil în format PowerPoint. Nu trebuie uitatã și realizarea unui scenariu pentru Role Game, adică ce “piesă” se va juca pentru următoarele 30 – 45 de minute.

 

Compania care recrutează trebuie să informeze în avans candidatul despre existența unui Rome Game și să aloce timp necesar în intern. Pe lângă o persoană care “joacă” rolul unui posibil client în Rome Game, un alt coleg, cunãscãtor al departamantului respectiv, asistã la interacție. După Role Game are loc o discuție rapidă, în care candidatul implicat este întrebat despre acest job, dacă este exact ceea ce a înțeles în prealabil și dacă este de acord să deruleze o astfel de muncă dacă este recrutat. Nu trebuie luate decizii pripite, chiar dacă candidatul este fantastic, sau, chiar din contrã dacă cel intervievat a avut o prestație modestă.

 

Role Game este o parte din procesul de recrutate, crucială parte desigur, dar nu unică. Important este ca din acest “joc” să se înțeleagă mai bine dacă un candidat are calitățile pentru a presta acel job, dacă se imaginează cu adevărat pe acea poziție, dacă structurează ideile și interacționează adecvat, dacă este natural și convingător.

 

Deigur, acest Rome Game, preferabil după același scenariu, trebuie aplicat într-un interval scurt de timp tuturor candidaților identificați ca și “posibili” pentru o anumită poziție. Role Game ajută și la diferențierea candidaților, un subiect foarte dificil și relativ pentru majoritatea companiilor evaluatoare.

 

Mare atenție în organizarea Role Game la confidențialitate, și aici ne referim în special la cea a candidaților. În cadrul materialului Rome Game pot să existe informații interne, care nu sunt bine de expus, mai ales dacă produsele companiei sunt prezentate pe o piață competitivă cu alte companii care derulează activități similare. Nu trebuie birocratizat, dar unele companii merg până la a semna un document de confidențialitate pentru cei intervievați.

 

A cunoaște cu adevărat persoanele care intră în companie este un lucru esential atât pentru conducere, dar și pentru cei care vor interacționa permanent cu noii veniți. A găsi metode de filtrare eficiente este o permanentă activitate a celor care lucrează în departamentul de recrutări și de resurse umane. Role Game merită să fie considerat o sursă de evaluare care să conducă chiar la o mai bună eficienţă a companiei.

 

Dan LUCA este expert în afaceri europene și comunicare strategică, derulându-și activitatea în Bruxelles încă din 1997.

Vlada TOMA este Director HR la Euractiv din Bruxelles, având o expertiză practicã în domeniul recrutărilor la nivelul Bruxelles, Berlin și Paris, începând din 2020.

 

Dan LUCA / Bruxelles