luni, 22 februarie 2021

The "new normal" of European affairs - horizon 2022


We are already looking at identifying the post-pandemic new normal. In this context, we should analyse some elements to outline the dynamics of the European affairs market.

 

Of course, the first notion to be defined is the time horizon by when we will have the new normal. If we follow the mathematical approach, with the duration of a pandemic set at 18 months, it is expected that this autumn will be the desired moment. However, the change will not be made directly, there is a period of transition to arrive at stable new normal. We will talk about  months of transition and of course we have many variables to interpret. Due to these dynamics we have the concept of continuous process to reach the new normal.

 

Let's draw now a picture of Brussels at the beginning of 2022; so what would the new normal be in a year’s time.

 

The pandemic will not change the goal of activity in the European capital. The structures present here will continue to have a mandate to represent the HQ of the corporation or members of an industrial / non-governmental sector to favourably influence the legislative process.

 

We will, however, have an evolution of the approach being much more focused on ˝measurable results˝ rather than on perception of impact˝. Based on this concept, and to focus the activity, the 2022 budget will be defined, which will seek to answer direct questions such as: what is the objective of the Brussels office? how many people are needed? what communication activities do we carry out? how necessary is it to travel for business?

 

Some suggestions to outline the strategy:

 

Define the objective of the organization together with colleagues from outside Brussels.

 

Analyse the human resources, which in the case of entities in Brussels represents about two thirds of the budget. Prioritize this segment! There is trauma and many operational tissues are damaged.

 

Reanalyse the technical capacity, through an extension of the resource to online events and digital communication.

 

Structure internal communication, including a clear calendar of physical and virtual meetings. Basically, two categories of events will appear: physical and virtual. Of course, many expect a hybrid solution will be imposed, but I don't think we will have this format in abundance in a stable market. In drawing this conclusion, I take into account in particular the cost of a mixed approach, but also the lack of excitement that virtual debate can generate, even in the combined approach.

 

Have a realistic discussion about working from home or office. Now, for sure, we know the pros and cons of both activities. But let's not forget that before the pandemic, teleworking was not encouraged by the employers.

 

Reanalyse the market where you operate. The pandemic has led to some extinctions and brings new opportunities, cannibalization and consolidation.

 

Consider marketing and branding, and here I am not just referring to the organization in which you work, but also to the personal one. The crisis has taught us that trust in people is crucial to succeeding in the labyrinth of European affairs.

 

Dan LUCA / Brussels

 

 

 

 

                                                                                                      

 

 

duminică, 21 februarie 2021

˝Noul normal˝ al afacerilor europene – orizont 2022

Căutăm deja să identificăm noul normal de după pandemie. În acest context, analizăm câteva elemente pentru a contura dinamica pieții afacerilor europene.  

 

Desigur, prima noțiune de definit este orizontul de timp când vom avea noul normal. Dacă urmărim firul matematic, estimând durata unei pandemii la 18 luni, e de așteptat că toamna acestui an să fie momentul dorit. Schimbarea însă nu se va face direct, există o perioadã de tranziție spre un nou normal stabil. Vorbim însă de luni de zile în această tranziție și desigur avem numeroase variabile de interpretat. Datorită acestei dinamici avem conceptul de proces continuu pentru a atinge noul normal.

 

Să creionăm însă o poză a Bruxelles-ului începutului de an 2022, deci care este noul normal într-un an de zile.

 

Pandemia nu va schimba obiectivul activității din capitala Europei. Structurile prezente aici vor continua sã deţinã un mandat de reprezentare de la HQ corporației sau de la membri unui sector industrial/non-guvernamental, de a influență favorabil procesul legislativ.

 

Vom avea totuși o evoluție a abordării focalizată mult mai mult pe ˝rezultat măsurabil˝, decât pe ˝percepție de impact˝. Pe baza acestui concept, de focalizare a activității, se va defini bugetul anului 2022, care va cauta să răspundă la întrebări directe precum: ce obiectiv are biroul de la Bruxelles ?, câte persoane sunt necesare ?, ce activități de comunicare defãşurãm ?, cât e de necesar să călătorim în interes de serviciu ?.

 

Câteva sugestii pentru a elebora strategia:

 

Definiţi obiectivul organizației împreună cu colegii din afara Bruxelles-ului;

 

Analizaţi resursa umană, care în cazul entităților din Bruxelles reprezintă aproximativ două treimi din buget. Prioritizaţi acest segment! Există o traumã, iar multe țesuturi operaționale sunt pe avarie.

 

Reanalizaţi capacitatea tehnică, printr-o extindere a resursei la evenimente online, comunicare digitală.

 

Structuraţi comunicare internă, inclusiv un calandar clar al întâlnirilor fizice și al celor virtuale. Practic vor apărea două categorii de evenimente, fizice și virtuale. Desigur, mulți prevăd o impunere a soluției hibrid, dar eu nu cred că într-o piațã stabilã vom avea din abundență acest format. În emiterea acestei concluzii, iau în considerare în special costul unei abordării mixte, dar și lipsa emoției care o poate genera dezbaterea virtuală, chiar în formula combinatã.

 

Aveţi o discuție realistã despre munca de acasă sau de la birou. Acum, cu siguranță, cunoaștem avantajele și dezavantajele ambelor activități. Să nu uităm însă că înainte de pandemie, teleworking-ul nu era încurajat de angajator.

 

Reanalizaţi piață de acțiune. Pandemia a dus la dispariții și aduce noi oportunitãţi, canibalizãri și consolidări.

 

Aveți în vedere marketingul și brandingul, și aici nu mă refer doar la cel al organizației în care activați, ci și al celui personal. Criza ne-a învățat că încrederea în oameni este determinantă în a reusi mai bine în labirindul afacerilor europene.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

                                                                                                      

 

 

joi, 18 februarie 2021

Dan LUCA – curs la KU Leuven

Astãzi, 18 februarie 2021, am interacţionat cu masteranzii de la Universitatea Catolicã din Leuven despre Bruxelles-ului european şi adaptarea sistemului afacerilor europene la criza actualã.

 

Ca în fiecare an, pentru a 9-a orã consecutiv, a fost o discuţie vie despre decriptarea structurilor prezente în Bruxelles. Împreunã cu cei 33 de studenţi am ajuns la concluzia cã existã multe oportunitãţi pentru tinerii belgieni de a lucra în afacerile europene, în special pentru cei cu studii în comunicarea interculturalã.

 

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 9 februarie 2021

Dan LUCA – invitat la dezbaterea despre crizele europene şi percepţia asupra cetãţenilor

La sfârşitul lunii ianuarie 2021, am fost invitat la dezbaterea ˝New Europeans Perspectives - 2021-2030: Who / what should Europe be afraid of?˝.

 

Am fost rugat sã prezint cum vãd românii apartenenţa la UE şi NATO, dar şi posibilele crize imaginate de cetãţenii ţãrii noastre.

 

Interacţia a fost adaptatã agendei publice internaţionale, cu intervenţii despre situaţia din  Italia, Franţa, Marea Britanie şi Germania. Inregistrarea integralã a evenimentului se poate viziona online.

 

Dezbaterea m-a inspirat în a scrie un mesaj despre 20 de ani de crize majore vãzute prin lentila Bruxelles-ului european

 

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 6 februarie 2021

Dan LUCA – invitat la conferinţa “EU-CHINA Relations in 2021”

Acum douã zile am participat în calitate de panelist la conferinţa virtualã organizatã de East Political and Economic Institute, Fundaţia EURISC şi Center for China Studies. Tema conferinţei a fost “EU - CHINA Relations in 2021”, si a fost o mare onoare de a mã alãtura miniştrilor, ambasadorilor şi experţilor în a prezenta câteva opinii.

 

Un articol despre eveniment se poate citi acum în presa chinezã Xinhuanet.

 

Intervenţia mea a fost axatã pe 3 pãrţi:

Pentru a înţelege relaţionarea UE-China, este important sã contextualizãm prioritãţile şi proiectele majore ale Uniunii Europene, vãzute prin prisma crizelor din 2021.

Ecosistemul federaţiilor industriale de la Bruxelles urmãreşte cu mare interes dezvoltãrile bilaterale, în special relaţiile comerciale.

Relaţionarea UE-China trebuie pusã în contextul multilateralismului global, cu o posibilã evoluţie a instituţiilor globale, precum ONU.

 

Cuvintele cheie ale dezbaterii au fost: rebuild, trust, strategic communication, fresh air, predictable relation, strong EU, responsibility, global governance, multilateralism symmetric, realistic, maturity.

 

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 5 februarie 2021

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar “Erasmus Transatlantic”


Revin astãzi cu un articol publicat în Ziarul Financiar despre un subiect de suflet pentru mine – viitorul programelor educaţionale europene.

 

Criza pandemică poate să aibă un impact catastrofal asupra programului european Erasmus. Conceput la sfârșitul anilor ’80 ca un program educațional, impactul sãu a fost în special din punct de vedere cultural. E paradoxal, dar recunoașterea a fost atinsă în 2002 printr-un fim artistic, L'Auberge espagnole, care nu a beneficiat de nici o finanțare europeană.

 

Erasmus devine în timp un simbol al cooperării europene, extinzându-se la tot ce s-a putut: Erasmus pentru întreprizãtori, Erasmus pentru funcţionari sau Erasmus social. S-a lansat chiar conceptul Erasmus pentru toți. Discutăm acum despre Generația Erasmus, despre avantajele candidaților Erasmus în a găși un job mai bun, chiar despre implicarea celor cu Erasmus în politică.

 

Pandemia a blocat mult mobilitatea europeană, iar implementarea programului Erasmus suferã. Recent, am fost invitat de către Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB) să am o prezentare studenților Erasmus. Cursul a fost desigur online, dar am observat că studenții nu erau la Bruxelles, ci în țările în care s-au născut. Păstrând puțin analogia, avem acum L'Auberge espagnole online!

 

Criză actuală doar accelerează anumite tendințe ale pieței. Acum vreo 5 ani, studenții îmi ziceau că mobilitãţile europene nu mai sunt ceva extraordinar pentru tinerii europeni. E așa de globalizat și ieftin totul încât a vizită și studia în altă țară europeană nu mai este ceva de vis. Ceea ce își doresc însă studenții din Europa este acces la toate universitățile din lume. Mobilități globale !

 

În 2002, comisarul european pentru educație de atunci, Viviane Reding lansa Erasmus Mundus, cu un impact însă foarte limitat ca număr de beneficiari, câteva sute pe an. Putem învață multe din acest program, dar potențialul de dezvoltare este enorm.

 

Concret, e momentul favorabil în a gândi mobilitãţile pentru următorii 20 de ani. E nevoie de un program Erasmus Global, care să îşi extindă aria de acțiune la toți tinerii din lume.

 

Un prim pas se poate face, așa cum sugera profesorul Vasile Pușcaș, prin conceperea unui Erasmus euro-american, iar apoi progresiv să implicăm și alte continente. Desigur Uniunea Europeană, prin experienţa acumulată în ultimii 30 de ani, poate  și trebuie să fie liderul acestei inițiative.

 

Recent, europarlamentarul Victor Negrescu și senatorul statului Maryland Will Smith, și-au prezentat planurile pentru renașterea relațiilor transatlantice după inaugurarea președintelui Joe Biden. „Amândoi facem apel la factorii de decizie din ambele părți ale Atlanticului pentru a lansa ideea unui Erasmus Transatlantic, conceput pentru a permite tinerilor să călătorească, să studieze, să lucreze și să dezvolte inițiative private, culturale și neguvernamentale împreună”.

 

Este important acum să lansăm o discuție incluzivă, care să implice studenți și alți beneficiari ai programelor de mobilități europene, transatlantice sau globale.

 

Generaţia noastrã a participat la democratizarea continentului european. Poate nu este rãu că generaţia copiilor noștri sã discute despre guvernarea globalã, iar UE sã fie catalizatorul acestui proces evolutiv. Erasmus Global poate să fie un prim pas în această direcție.

 

Dan LUCA / Bruxelles