Dan LUCA – editorial în Făclia: “Erasmus pentru funcţionari”

Puțini știu că există mobilități europene la nivelul funcționarilor români. Despre acest subiect în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

---

 

Este deja de notorietate faptul că avem un segment aparte de funcţionari publici care lucrează în cadrul diferitelor instituţii şi agenţii ale UE, contribuind la funcţionarea şi dezvoltarea uniunii. Aceşti funcţionari publici pot fi cetăţeni ai oricărui stat membru al UE şi sunt angajaţi în diferite capacităţi în cadrul instituţiilor UE, jucând roluri cruciale în elaborarea politicilor, implementarea legii şi administrare. Ei sunt recrutaţi de obicei prin examene competitive şi proceduri de selecţie, asigurând un nivel ridicat de expertiză şi profesionalism.

 

La nivelul Uniunii Europene existã un program de mobilităţi între structura naţională şi cea europeană. Un expert naţional detaşat la instituţiile europene înseamnã un profesionist care este desemnat temporar sau împrumutat de la administraţia naţională pentru a lucra în cadrul uneia dintre instituţiile Uniunii Europene.

 

Discutăm enorm despre sistemul de decizii şi dacă e pregătită UE pentru o extindere la peste 30 de  ţări, dar doar la nivel politic. Funcţionarul european joacă un rol enorm, dar puţini sunt aceea care discutã deschis despre evoluţia sa. O temã de suflet este legătura dintre funcţionarul european şi ţara sa de origine. Există un potenţial fantastic pentru a asigura posibile mobilitãţi de la nivelul european spre adminstraţia naţională cu beneficii substanţiale la nivel de individ, dar şi pentru întreaga construcţie europeană.

 

De fapt aceste scheme funcţionează ad hoc, mai ales la nivelul Preşedinţiei UE a unor ţări membre. De exemplu, în primul semestru al anului 2019 a fost, în premieră, Preşedinţia UE a României. Câteva zeci de funcţionari europeni au fost detaşaţi în domenii prioritare, identificate de administraţia nationalã, pentru a realiza o mai bună fluiditate a agendei decise. 

 

Există acum un potenţial enorm de a lansa un program permanent cu scheme de mobilităţi ale funcţionarilor de la structura europeană spre administraţia naţională. Desigur, putem extinde această prezenţã chiar în ministerele de linie din capitalele UE. Cu siguranţă vom avea o mai bună înţelegere a proceselor integratoare, dar vom oferi şi posibilităţi concrete europenilor să ajute direct ţările din care au plecat.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca - contribuție la un articol publicat în Gândul: "Zeci de români candidează la ALEGERILE locale din BELGIA. Cine sunt candidații care vor să reprezinte comunitatea românească în administrația belgiană"

Foarte bun articolul realizat de Mădălina Prundea pentru Gândul. Subiectul este foarte pertinent, românii de pe listele electorale din Belgia.

 

M-am bucurat să contribui la acest material cu o scurtă analiză despre diaspora românească din Belgia și despre importanţa implicării societale și politice a acesteia.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Despre media ca business la masterul de la SNSPA

Am reluat săptămâna aceasta cursurile pe care le expun la Facultatea de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA.

Masterul Comunicare Digitală și Inovare a prins fantastic, iar numărul de studenți crește de la an la an.

Prin cursul meu, Media Entrepreneurship and Innovation, încerc să prezint noțiuni concrete despre monetizarea unui brand de media, totul văzut printr-o perspectivã UE.

Combinația de cunoștințe între afaceri europene, comunicare și tehnologie converge către produse media de impact. Mă bucur că tinerii adoră astfel de prezentări, identificând noi locuri de muncă, dar și idei de afaceri competitive pe plan internațional.

Dan Luca / Bruxelles

Curs academic la UBB Cluj

Săptămâna aceasta am ajuns din nou la Cluj-Napoca. M-am bucurat de invitația prof. Mihaela Lutas de la FSEGA a Universității "Babeș-Bolyai" (ISE-ul de pe vremuri).

Am susținut o prezentare la Masterul de Afaceri Internaționale, o intervenție care a descris legătura sectorului de afaceri cu ecosistemul instituțional european.

A fost o reală plăcere interacția cu studenții.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Curajul sportului clujean”

Despre viitorul sportului clujean în editorialul semnat în 7 octombrie 2024 în Făclia.

 

---

Dacă acum 20 de ani, urmărind în divizia B meciul Universității Cluj cu CFR, cineva îți zicea că echipa feroviară va avea în 2024 opt titluri de campioană a României îl trimiteai pe altă planetă. Dar asta e acum realitatea... Clujul a fost orașul care a dominat începutul acestui secol de fotbal din România, dar nu prin echipa fanion a orașului, ci prin rivala din Gruia.

Acum să nu vã imaginați că mă lansez într-o anailizã de specialitate, chiar dacă încă vizualizez eleganţa lui Septimiu Câmpeanu, cu preluările sale cu călcâiul sau execuțiile loviturilor libere. Vreau însă să apreciez momentul clubului meu de suflet și să îi doresc să vrea mult! Să viseze la titlul de campion și să joace cu marile echipe în Liga Campionilor. Stadion modern avem, suporterii sunt pasionați, antrenorul e de încredere, iar orașul cu administrație și sector privat are capacitarea de a avea bugetul pentru a susține această abordare. CFR a arătat clubului universitar că totul se poate, chiar și în fotbal.

Clujul trebuie să devină și orașul sporturilor de echipã din România. Nu doar la fotbal, dar și la baschet, volei și handbal. Vã mai amintiţi de baschetul feminim al Magdalenei Pal Jerebie, când meciurile din Cupa Campionilor produceau în anii ’80 o atmosferã incredibilă în Sala Sporturilor? Chiar și voleiul masculin clujean a avut în anii '90 o perioadã de glorie europeană. Baschetul masculin continuă ceea ce a început generația lui Ghiță Mureșan acum 35 de ani și ne umple de bucurie acum în BTarena.

Potențialul economic al Clujului este enorm, iar sporturile de echipã pot să expodeze în performanțe internaționale dacă există ambiție și viziune. Așa cum Untold a pus Clujul pe harta culturală și turistică, așa pot, colectiv desigur, sporturile de echipã să aducă notorietate și succes orașului.

Treptat, Clujul poate să se dezvolte enorm pe acest palier. Nu cred că în urmãtorii 20 de ani se vor organiza Jocurile Olimpice la Cluj, dar doar a menționa aceste repere ne face să gândim mare. Mulțumim CFR că ne-ai arătat cum se poate ieși din carapace! Mult succes U pentru a lua titlul de campionă a României la fotbal! Haide U, și de mere și de nu!

 

Dan LUCA / Bruxelles

Candidații români la alegerile locale din Belgia

În câteva zile, pe 13 octombrie 2024, avem alegeri locale în Belgia. Asociația Românilor  din Belgia (Rombel) a invitat astăzi românii prezenți pe listele electorale la un eveniment inedit. S-au strâns vreo 30 de candidați, veniți din toate orașele belgiene, reprezentând diverse partide politice belgiene.

Am moderat cu mare plăcere o discuție deschisă, în care ideea de baza a fost implicarea. Mulți români au făcut acest pas spre politică, iar prezența lor pe liste ne umple de bucurie.

Mult succes tuturor candidaților pe 13 octombrie! Pentru noi, voi sunteți deja câștigători!

Dan Luca / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Diapazonul UE”

Despre cum percep cetățenii “melodia europeană”, în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

Parcă era ieri când profesoara de muzică ne prezenta în clasa a V-a ce este un diapazon.

Acest dispozitiv mic folosit pentru a genera un sunet de referință de o anumită frecvență, de regulă nota La, mi-a inspirat editorialul de astăzi. Adaptat la sistemul european, mi-am pus întrebarea care mai este melodia UE contemporană și dacă aceasta este pe placul urechilor cetățenilor? Iar acest cor european, în care includ și țările membre, este pe tonalitatea potrivită?

 

Uniunea Europeană a trecut prin multe crize în ultimii 25 de ani, dar parcă situația actuală este și mai vulnerabilă ca acum cinci ani.

În 1999 a fost criza democrației europene, prin scandalul de corupție al Comisiei Europene condusă de Jacques Santer. Pe 15 martie 1999 se ajungea la demisia în premieră a Comisiei Europene. În 2001 a fost criza de securitate, de fapt un ricoșeu al atentatelor din 11 septembrie din Statele Unite. În 2005 a fost criza cu constituția europeană, o mare problemã de identitate pentru UE. Acele NU-uri la referendurile din Franța și Olanda au paralizat atunci contrucția europeană. În 2008 a fost criza economică, mondială, dar resimțită puternic și în UE. În 2015 a fost criza terorismului, începută practic cu atacul de la redacția revistei Charlie Hebdo, în Paris, la data de 7 ianuarie 2015. Tot în 2015, dar varã, a fost criza refugiaţiilor, puternic simțită în Germania doamnei Angela Merkel. În 2016 a fost Brexitul, o criză enormă. În 2020 am avut criza pandemică, iar în 2022 am avut începerea războiului din Ucraina. Remarcăm, tot mai multe crize, mai ales în ultimii 10 ani. Crize diverse, cu impact enorm asupra sistemului european.

 

Să nu uităm însă că o criză nu este doar pentru sistemul UE. E nevoie să ne raportăm la un concept realist. Este vorba de o abordare integrată, în care extindem întrebarea despre pericolele asupra UE la pericolul pentru România și chiar pentru NATO. Spunem asta fiindcă UE se axează în special pe securitate și prosperitate. Iar a vorbi despre securitatea europeană actuală fără o referire la NATO este prea superficial. Iar a discuta despre economie fără a trece acest subiect prin capitalele europene este din nou prea simplist.

Avem o situație la nivel european mult mai complexă politic decât acum cinci ani. Câteva argumente, factuale, sunt de prezentat. UE a fost lovită în ultimii cinci ani de două crize inimaginabile, Corona și Războiul din Ucraina. Avem apoi grupuri politice noi, alese la nivelul Parlamentul European, majoritatea dintre acestea cu mesaj antieuropean deschis. Da, acestea au impact enorm. Să ne amintim de Grupul ECR, înființat în 2009, care a avut o contribuție covârșitoare pentru Brexitul din 2016. E bine de subliniat cã la nivelul țărilor UE avem guvernări care pun la îndoială sistemul european. Iar ultima problema apărută, motorul european franco-german suferă. Observați doar situația din Franța cu formarea guvernului sau alegerile regionale recente din Germania.

Marea problemã este însă că UE nu prea știe ce vrea. Sau chiar dacă vrea ceva, nu poate să meargă în direcția respectivă. Nu există o viziune asumată și strategie de implementare. E greu să ai lideri europeni, dar prerogativele europene nu te lasă. Un exemplu este deja clasiv. Datorită structurii actuale a UE, se ezită între înverzire, competitivate și social. Problema este că e greu le poți avea pe toate trei în același timp.

 

Dan LUCA / Bruxelles