Astãzi, 30 iulie 2020, am semnat un
material în Ziarul
Financiar.
----
Criza actualã are un impact enorm şi asupra
dinamicii din Bruxelles-ul european. Parlamentul European are o activitate
virtualã pânã în septembrie 2020, deşi incinta instituţiei este accesibilã
personalului şi majoritatea sesiunilor s-au desfãşurat în sistem hibrid, unii
eurodeputaţi fiind prezenţi în salã, iar alţii conectaţi prin intermediul
platformelor online.
La nivelul
Comisiei Europene se lucreazã mult de acasã. “Am început jobul la Comisie în
aprilie 2020 şi mi-am cunoscut colegii doar acum douã sãptãmâni când am bãut o
cafea împreunã în parcul Cinquantenaire″, îmi povestea recent cineva. Instituţiile
europene dau tonul pietei, iar ceilalţi 50.000 de oameni, grupaţi în firme de
consultanţã, corporaţii, asociaţii europene îşi adapteazã activitatea.
Având în
vedere cã suntem într-o pandemie care dureazã în general 18 luni şi noi de abia
am trecut de luna a 7-a, câteva tendinţe sunt uşor de identificat. Dacã înaintea
crizei financiare din 2008 aveam aproximativ 2000 de ziarişti acreditaţi la
Comisia Europeanã, la începutul anului acesta aveam sub 1000. Desigur
digitalizarea a avut şi ea un rol de spus, dar trusturile media şi-au regândit la
sânge bugetele pentru a acoperi afacerile europene. Criza actualã zguduie
sursele de finanţare pentru presa independentã şi în maxim doi ani numãrul de
corespondenţi va scãdea probabil sub 500.
Multe asociaţii
europene trãiau din ″munca″ de a aduce la Bruxelles reprezentanţi din 27 de ţãri
europene, ″pentru a discuta împreunã cum UE poate sã fie mai bunã pentru cetãţenii
sãi″. Anul acesta, cu siguranţã, nu va mai exista posibilitatea sã se
organizeze astfel de conferinţe, iar tendinţele de a utiliza mediul virtual în
interacţiune va rãmâne şi dupã crizã. Concret, ″noul normal″ – atunci când va
veni – nu va mai conţine şi 100 de evenimente pe zi la Bruxelles, ci mult mai
puţine.
Firmele de
consultanţã se întreceau în a prezenta clienţilor ecosistemul lor de contacte, în
special cele instituţionale, pe care le puteau activa în cazul unui contract de
colaborare. Existã însã o dinamicã puţin întâlnitã în alte instituţii de pe
continent. La Bruxelles, contactele cheie se schimbã foarte rapid, iar a
dezvolta noi relaţionãri utilizând doar mediul virtual denotã o mare
creativitate.
Se consolideazã
un factor esenţial, cel numit ″personal brand″. Având în vedere cã e dificil,
sau mult mai greu, sã dezvoltam noi relaţii din cauza blocajului de
interacţiune socialã, ne reîntoarcem la carnetul de adrese (cã e bazã de date,
numere de telefoan sau prieteni pe Facebook) şi reevaluãm. Ce amintiri recente
sau îndepãrtate am despre acestã persoanã ? E timpul sã vedem cu adevãrat
ce pãrere avem despre anumite contacte… Iar în analizã vom pune şi întrebarea
clasicã, ce opinie are individul despre mine? E una sã cunoşti tu o anumitã
persoanã, dar mult mai interesant este ceea ce crede contactul respectiv despre
tine. Asta în eventualitatea cazului cã îşi aminteşte de tine… Clasica retoricã
″eu îl ştiu pe Obama, dar Obama mã ştie ?″.
Variabilele de piaţã sunt enorme, greu de
anticipat şi consecinţele sunt fãrã perioadã de tranziţie. Omul de afaceri este
realist şi va continua sã fie aşa. Mintea umanã este incredibilã, mai ales când este constrânsã sã gãseascã
noi soluţii. În perioade mult mai tulburi decât cele pe care le traim acum au
apãrut noutãţi incredibile. Inovaţiile nu sunt doar tehnologice, ci şi de
abordare, de proceduri sau chiar de management. Mediu virtual nu mai este
ceva marginal, devine spaţiul fundamental. Este reperul dupã care ne
organizãm viaţa acum şi asta dã posibilitãţi fantastice de dezvoltare nu doar
la ceas de crizã. În doar câteva luni s-a schimbat cultura
societalã…
Distanţele
s-au condensat, totul este local şi global în acelaşi timp. Timpul parcã nu mai
are repere de sezonalitate. Trãim mai mult pentru a prinde ziua de mâine şi a
spera la o revenire rapidã la normalitate.
Dan
LUCA este Vicepreşedintele Grupului EURACTIV. Conferenţiază în
universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este
autorul cãrţii “Mapping the Influencers in EU Policies”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu