Astãzi am publicat un
nou material în Ziarul Financiar, o analizã a situaţie din Ucraina în
perioada 2014 - 2022.
Acum
8 ani, publicasem un articol în
Ziarul Financiar despre cum ne-a schimbat situația din
Ucraina. Recitind acel material acum, costat predictabilitatea de acțiune a
principalilor actori implicați.
Așa
cum știm, criza a escaladat enorm în ultima lunã, iar populația ucrainiană
trăiește un coșmar existențial. Europa se mișcă în continuare mai încet decât
SUA în relaționarea cu Rusia. Proximitatea geografică și întrepătrunderea
politico-economică nu este totuși o scuză în a tolera o invazie care amintește
mai mult de secolele trecute decât de prezent. În Vestul continentului s-a
creat o mișcare fantastică pentru a sprijini Ucraina, dar și țările din Est,
aflate în prima linie a recepţionãrii de refugiaţi. Simpatia este inspirată din
valorile societății europene, dar este accentuată și de un sentiment de vinovăție
față de poporul ucrainean.
În
al doilea rând, efectul asupra mediului internațional nu a evoluat din
punct de vedere al Organizației Națiunilor Unite, sistem blocat prin
vetoul în Consiliul de Securitate de care dispun SUA, China şi Rusia. Fără
doar și poate, NATO s-a resuscitat, SUA realizează importanţa
unei poziţionări în forţă faţă de Rusia, iar China este prudentă, aşteptând
ca un terţ că ceilalţi doi - Vestul şi Rusia - să se slăbească reciproc.
Reapare și eterna problemã
a operatorilor în materie de energie din afara Europei, curtaţi de o
nouă clientelă (pentru LNG - liquid natural gas - şi nu numai).
În
al treilea rând, ce înseamnă rãzboiul din Ucraina pentru România? Înseamnă, ca
orice criză, atât pericol cât şi oportunitate. Pericol nu atât pentru graniţa
noastră (să nu uităm de miza articolului 5 din carta NATO), cât pentru legătura
noastră frăţească cu Republica Moldova, care este expusă, chiar dacă nu la fel
de puternic ca şi Ucraina. Oportunitate, căci arătăm că trecem cu brio botezul
de țară europeană responsabilă. Să remarcăm în acest context și schimbarea de abordare
a Bruxelles-ului față de guvernul polonez, care prin utilizarea NATO face parte
acum din nucleul dur european. Pentru România, greul de abia acum urmează, dar
avem un potențial real de succes. Politica de apărare europeană,
integrarea refugiaților ucrainieni, aprovizionarea energetică, resursele
minerale, politica agricolă comună, dosarul Schengen, bugetul euro trebuie să
fie pietrele de temelie pentru o abordare de succes. Multe dintre aceste teme fac deja parte din planul de autonomie
strategică europeană, deci momentul este perfect.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu