Clujul în „La Belle Époque”

Un material publicat de Adevărul decrie cum erau văzute oraşele transilvănene în vechile ghiduri turistice. Conform ediţiei din 1896 a faimosului Ghid Baedeker, cele trei oraşe ale Transilvaniei din acea vreme erau Clujul, Braşovul şi Sibiul. Lucrarea oferă de asemenea informaţii despre mersul trenurilor din Ardeal, despre principalele târguri, indicaţii importante despre hoteluri şi restaurante din regiune, cele mai bune fiind notate cu câte o stea.

Recent prezentasem şi eu pe blog impresiile după vacanţa de vară petrecută în Transilvania.

Dan LUCA / Bruxelles

De la un “Silicon Valley românesc” la un Silicon Valley în România

Pe marginea acestui subiect au discutat recent reprezentanţii Forbes România şi românii stabiliţi în America.

George Haber este de părere că “există un transfer de know-how din Vale către România, însă totul se întâmplă cu o viteză redusă pe fondul lipsei unui program concertat. Alte două motive pentru care transferul este lent sunt lipsa investițiilor masive (vezi exemplul Rusiei) și lipsa masei critice de specialiști români care, după experiența în Silicon Valley, să se întoarcă acasă”.

Aşa cum spun şi tinerii prezenţi la eveniment, aceştia ar fi dispuşi să se întoarcă în ţară unde să lanseze noi afaceri sau să le dezvolte pe cele iniţiate peste Ocean, însă pentru aceasta datoria Statului român este de a crea acestora condiţiile necesare.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunicarea negativ-criticã

Interesant materialul din Cariere semnat de doamna sociolog Elisabeta Stănciulescu cu privire la obiceiul pe care îl avem unii dintre noi de a ne căuta diferite scuze şi ţapi ispăşitori atunci când nu reuşim să ne atingem obiectivele propuse.

Gândirea şi comunicarea negativ-critică şi defensiv-justificativă, spune aceasta, sunt rezultatul tiparelor încorporate pe parcursul multor ani, în copilărie şi prima tinereţe, ce nu pot să fie şterse şi înlocuite cu modelele de comunicare şi leadership despre care se învaţă la traininguri profesionale ulterioare.

În acest context, însuşirea principiilor “comunicării constructive” ar putea aduce cele mai bune rezultate atât în relaţiile profesionale cât şi în cele personale.

Dan LUCA / Bruxelles

Nou statut pentru partidele politice europene

Comisia Europeană a lansat un demers concret pentru consolidarea democraţiei la nivel european, prin îmbunătăţirea capacităţii partidelor politice de a forma un spațiu public cu adevărat european și de a se exprima în interesul cetățenilor.

Noul statut juridic elimină din barierele pe care le întâmpinau până acum organizaţiile ce îşi derulează activitatea pe teritoriul mai multor state.

Vicepreședintele Maroš Šefčovič a declarat: „Partidele și fundațiile politice europene cu adevărat transnaționale sunt esențiale pentru exprimarea opiniilor cetățenilor la nivelul Uniunii și pentru generarea de dezbateri publice la scară europeană. Acestea au un rol central în configurarea dezbaterii privind aspecte specifice Uniunii, care, având în vedere alegerile europene din 2014, promite să fie animată în anii următori. Această propunere ambițioasă reprezintă un pas important în direcția consolidării democrației europene”.

Iniţiativa vine în întâmpinarea a ceea ce spuneam în primăvara acestui an despre alegerile transnaţionale. Subiectul a fost atins şi de Preşedintele Barroso în cadrul discursului despre “Starea Uniunii”.

Dan LUCA / Bruxelles

“Made in China” in Germany?

O analiză realizată de European Council on Foreign Relations şi făcută publică recent analizează consecinţele relaţiei bilaterale între Germania şi China, prima dintre acestea fiind una dintre statele UE care se impun în luarea deciziilor majore comunitare, iar ce-a de-a doua o ţară cu imense resurse şi potenţial.

Cele două ţări organizează întâlniri periodice, în contextual în care se remarcă o creştere a “schimburilor comerciale între Germania şi China pe parcursul ultimului deceniu - şi îndeosebi a exporturilor germane către China”. “Germania este principalul partener comercial al Chinei în Europa, iar China este principala destinaţie a investiţiilor externe pentru companiile germane. ECFR arată că această interdependenţă economică "înfloritoare" stă la baza unor legături politice tot mai aproape între cele două ţări”.

Atunci lucrările “made in China” nu mai sunt deloc întâmplătoare - am văzut că în ultima perioadă China este tot mai prezentă pe scena europeană, chiar şi atunci când vine vorba de licitaţiile publice.

Dan LUCA / Bruxelles

România şi inovarea

INS a prezentat recent rezultatele unui studiu realizat în ultimii ani, pe subiectul inovării în România. Datele finale demonstrează că cele mai inovatoare companii sunt cele din domaniul farmaceutic, în timp ce activităţile de asigurări şi pensii au reprezentat cele mai inovatoare servicii. Conform studiului peste 25% dintre companiile inovatoare au implementat schimbări în structura întreprinderii, în practicile de afaceri, în metodele manageriale sau în metodele de vânzare ale produselor.

“Potrivit rezultatelor cercetării statistice, majoritatea angajaţilor proprii din întreprinderi au fost folosiţi pentru cercetarea de piaţă (42,2%) şi designul obiectelor (29%). De asemenea, angajaţii proveniţi din surse externe s-au ocupat de programele de dezvoltare software (32,9%), web design (24,6%) şi arte grafice, layout, publicitate (21,6%)“, după cum precizează materialul Business24.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol in Occidentul Românesc – “Ministerul Afacerilor Externe şi al Diasporei?”

Împreună cu Codruţa Filip, am avut plăcerea să publicăm un material în Occidentul Românesc, în care insistăm pe necesitatea implicării Statului Român în racordarea Diasporei la dezvoltarea României.

……….

Ce se poate face pentru ca Diaspora româneascã sã fie implicatã real în dezvoltarea României? Poate statul Român sã facã un pas istoric şi sã dea sens celor peste 10% din populaţie care au ales sã trãiascã în afara teritoriului României? Potrivit unui studiu recent, strategia guvernamentală de angajament pentru diaspora trebuie să cuprindă următoarele: identificarea obiectivelor, harta geografică şi de aptitudini ale diasporei, crearea relaţiei de încredere şi mobilizare a diasporei pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a României.

1. Identificarea obiectivelor:

Guvernele trebuie să ştie cum anume pot contribui românii din afară la dezvoltarea României. În ultimii ani, India şi China au printre priorităţi încurajarea antreprenorilor din diaspora să dezvolte activităţi în ţara de origine. Un număr de ţări din Europa şi Asia Centrală, deşi pe o scară mai mică, şi-au impus aceleaşi strategii.

2. Cunoaşterea diasporei:

Acest aspect implică colectarea datelor legate de pregătirea profesională a românilor din diaspora şi identificarea aşteptărilor acestora faţă de guvern.

3. Stabilirea relaţiei de încredere:

Pentru aceasta este nevoie ca guvernele să recunoască poziţia specială a diasporei, de dualitate, legată administrativ şi psihologic de două ţări. Emigranţii nu trebuie văzuţi precum trădătorii de ţară, iar conceptul trebuie îndepărtat. Relaţia de încredere se stabileşte prin contacte, prin menţinerea legăturilor culturale şi de limbă în străinătate, stimularea investiţiilor şi transparenţa în afaceri, buna funcţionare a administraţiei româneşti în diaspora.

4. Mobilizarea diasporei

Cel mai adesea se realizează prin înfiinţarea ministerelor dedicate relaţiilor cu diaspora. Se impune crearea de mijloace de comunicare, coordonare politică, suport şi follow-up.

Cazul Moldova

În aprilie 2008, Organizaţia Internaţională pentru Migrare, în cadrul unui seminar “Diaspora şi Dezvoltarea Ţării de Origine”, a concluzionat câteva recomandări preţioase: stabilirea unor mijloace instituţionale pentru administrarea diasporei, politici de promovare a networkului în diaspora, crearea unui minister al diasporei. Pentru acesta din urmă s-a subliniat necesitatea întâlnirilor directe cu emigranţii, încurajarea transferului financiar.

Cazul Polonia

Pentru rezolvarea problemelor din diaspora, Polonia a înfiinţat o Comisie interguvernamentală pentru Polonia şi Minorităţile Poloneze din Afară, încă din 2000. Instituţia este condusă de un ministru delegat pentru Afacerile Diasporei în Ministerul Afacerilor Străine şi mai cuprinde reprezentanţi ai ministerelor de Educaţie, Cultură, Finanţe, Afaceri Interne, Cancelaria Primului-Ministru. În 2009 Polonia a înfiinţat şi Departamentul de Cooperare cu Diaspora Poloneză. Articolul 6 din Constituţia Poloniei stipulează că statul are responsabilitate constituţională să asiste diaspora în păstrarea legăturii cu ţara de origine.

Cazul Bulgaria

Agenţia de Stat pentru Bulgarii de Pretutindeni a fost înfiinţată în 1992, iar în 2000 a devenit un instrument de comunicare cu peste 500 de organizaţii bulgăreşti. Două dintre cele mai mari priorităţi ale sale sunt: reprezentarea intereselor în afară şi promovarea tradiţiilor.

Cazul Irlanda

Reiteram faptul că existenţa acestor forme instituţionale atrage şi obiectivele de implicare a diasporei în viaţa economică şi politică a ţării. Un ultim exemplu, amintit aici, de instrument de pe agenda politică a diasporei este cel al Irlandei, care îşi bazează programul educaţional, ştiinţă şi tehnologie pe cunoştinţele celor din afară. Strategia pentru diaspora este văzută de multe ori ca fiind una la nivel de stat naţional. Dar de fapt acestea sunt mult mai complexe, fiindcă impun implicarea autorităţilor locale, regionale şi naţionale. În cazul Irlandei, districtul Donegal are propria sa abordare şi emigranţii din acea regiune au fost reali investitori în economia locală. Prin urmare, politica de dezvoltare regională şi coeziune poate juca un rol esenţial în crearea celui mai potrivit model, având un potenţial serios de creştere regională echilibrată.

Concluzii

Acest studiu arată că există perspective de angajare a membrilor diaporei pentru crearea unui cadru instituţional. Emigranţii au cel puţin trei caracteristici esenţiale acestui proces: o motivaţie puternică de a contribui în mod real, cunoştinţe şi expertiză despre oportunităţile globale şi nevoile locale, şi de multe ori au şi resursele financiare. Combinarea acestor trei poate avea un impact considerabil în dezvoltarea ţării.

Elementul cheie al acestui gen de succes, de creştere economică şi dezvoltare socială, este cel al creării instituţiilor potrivite. În lumina acestei idei, subliniem faptul că, înfiinţarea birourilor pentru diaspora s-a realizat cel mai adesea în cadrul ministerelor pentru afacerile externe, dar modelul nu este singular, acesta trebuie adaptat nevoilor.

Recomandăm viitoarelor cercetări să sublinieze importanţa şi necesitatea  unui program coerent şi clar pentru diaspora, identificarea celor mai bune ”modele de infrastructură” care conectează ţara de origine de emigranţi, extinderea sentimentului de cetăţenie prin asigurarea bunei funcţiuni a administraţiei şi a drepturilor de vot, construirea devotamentului patriotic prin suportul cultural, dezvoltarea sustenabilă a remitenţelor şi a networkului de bussines, implicarea în politică a membrilor diasporei.

Dan LUCA / Bruxelles