Business in Brussels: formal or informal

A recent article published in the journal Cariere, mentioned that “the correlation between formal education and your actual career path is almost zero”. The article also explains why: “whatever you have accumulated in your years of formal education will not help if what you learn year after year is not worth putting in practice”. This is very well when young university graduates with a Master’s degree, or even doctorates, fail to find a job with the diploma(s) obtained.

In this context, the author of the article identifies three characteristics of professionals who were successful in entirely different areas than they were educated:

1. The fact that they understand their strengths, their natural abilities, and they choose a professional field that makes the best use of their qualities.
2. The ability to learn on their own and from their own initiatives: from books, articles, training programmes, from others or their own practical experience.
3. The fact that they understand that it is one thing to have a degree, but it is another thing entirely to produce real results, and therefore they focus to learn how to get these results – not on gaining awards.

Personally, I don’t think you should skip formal education, but the secret is to find the right balance that blends formal training with non-formal and informal training.

I’m coaching now for more than one year on these topics with my company DL International. I give one day trainings on “How to find a job in Brussels” and in parallel I give half day trainings on “Realizing your own business in Europe’s capital”.

Dan LUCA / Bruxelles

Implicarea antreprenorilor în politicã. Opinie.

Întrebat ce crede despre succes, antreprenorul Octavian Bădescu, răspunde celor de la Cariere astfel: ˝este o combinaţie între capacitatea individuală şi circumstanţe. Cred că norocul valorează 50%, mulţi nu spun asta, dar eu cred foarte mult în rolul acestuia. Ideea e că dacă ştii cam unde vrei să ajungi, circumstanţele plutesc în jurul tău şi ştii să le iei pe cele potrivite pentru tine. S-au mai făcut cercetări cu oamenii care au succes profesional, nu numai în România, ci şi peste hotare, şi s-a observat că ei au capacitatea de a identifica ceea ce este important în noianul de informaţii care le vin şi de evenimente din jurul lor. Identificarea celor esenţiale este o calitate, pentru că altfel poţi să te pierzi în lucruri neimportante. La fel de important este ca după ce le identifici să te focalizezi pe ele. Ca să-ţi duci toată energia şi preocuparea pe acolo, iar acele chestiuni să te ducă unde vrei. Ăsta e secretul˝.

În plus, Bădescu spune că şi-a făcut mereu un plan de urmat, şi-a stabilit întotdeauna obiective concrete şi înalte, pentru ca astfel să realizeze mult mai mult decât cei care nu îşi propun nimic, îşi propun ceva vag, sau au ţinte joase.

Iar dacă vine vorba de politică, domeniul din care s-a retras iniţial, deşi i se părea atractiv, antreprenorul consideră că în acest sector ar trebui să se implice doar cei care vor să facă ceva în societatea în care trăiesc, să fie persoane realizate în plan profesional, care să nu fie tentate să caute în politică ce nu au reuşit să obţină în plan profesional, ca şi ˝înfometatul˝ care cumpără lucruri inutile.

Dan LUCA / Bruxelles

“Evenimente de rang istoric”

Aşa numeşte Cristian Mureşan într-un recent material ceea ce se întâmplă pe plan european – ˝startul unui proces accelerat şi ireversibil de alcătuire a Statelor Unite ale Europei˝, pecetluit de discursul istoric al lui José Manuel Barroso susţinut în 12 septembrie 2012 despre Starea Naţiunii Europene.

De aici încolo urmează măsuri concrete pentru viitorul federal al comunităţii – constituirea Ministerului de Finanţe European, competenţe lărgite pentru Parlamentul European şi control financiar al Bruxelles-ului asupra instituţiilor naţionale.

În finalul articolului autorul scoate în evidenţă, în tot acest context al schimbărilor pentru viitor, necesitatea orientării spre condiţia supremă a menţinerii unei ˝construcţii europene sănătoase˝ - democraţia.

Dan LUCA / Bruxelles

Economii europene prospere în vremea crizei

Deşi în Grecia, Spania sau Italia, dar nu numai, populaţia se confruntă cu problemele cauzate de criza economică europeană, un recent studiu privind economiile cele mai eficiente, clasează Elveţia în topul clasamentului.

Luând în calcul cei 113 indicatori, România se situează în rândul celor 144 de state analizate, cam la acelaşi nivel – locul 78, faţă de 77 anul trecut.

Comparativ, interesant este faptul că vecina Bulgaria a reuşit să urce în clasament de pe locul 74, pe 62 în ultima perioadă analizată.

Dan LUCA / Bruxelles

(Re)învăţarea PR-ului

Ca şi confirmare a faptului că vizibilitatea marilor companii în spaţiul social media este în continuă dezvoltare, vin şi rezultatele unui recent studiu realizat pe această temă. În contextul în care s-a demonstrat că oamenii vorbesc tot mai mult despre organizaţii, schimbă informaţii despre branduri, acestea şi-au pus foarte bine la punct activitatea pe Facebook şi Twitter.

Astfel, instrumentele de comunicare către public se schimbă. După cum spune în materialul PR Romania, Raluca Ene, Director al unei agenţii PR, “comunicatul de presă, aşa modernizat şi restructurat din temelii cum e acum, va mai rămâne ceva vreme cu noi, însă modul lui de întrebuinţare s-a restrâns şi s-a schimbat. În acelaşi timp, social media, blogurile acaparează bucăţi tot mai mari din plăcinta diseminării de informaţie”.

Specialistul PR trebuie în aceste condiţii să fie mult mai flexibil, să “re-înveţe arta conversaţiei”, trimitând mesaje personalizate, la care publicul, care nu mai este doar client, poate să reacţioneze imediat.

În finalul articolului autoarea consideră că se realizează deja o trecere de la PR-ul 2.0 la cel conversaţional.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Controverse pe tema educaţiei

Eduard Ezeanu declara recent într-un material din Cariere, că “în mod special în România, corelaţia dintre educaţia formală pe care o ai şi succesul în carieră este aproape zero”. Şi explică şi de ce - “Oricâţi ani de educaţie ai acumulat, ei tot nu ajută dacă ceea ce înveţi în fiecare an nu are valoare practică”. Asta se verifică foarte bine atunci când tinerii absolvenţi de facultate, sau facultăţi, mastere şi chiar doctorate, nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă pe masura diplomelor pe care le-au obţinut.

În acest context, Ezeanu identifică trei caracteristici ale profesioniştilor care au reuşit în domenii total opuse decât cele în care s-au şcolit:

• Faptul că şi-au înţeles punctele forte, abilitățile naturale, şi au ales un domeniu profesional care le valorifică la maxim aceste puncte forte.

• Abilitatea de a învăţă pe cont propriu şi din iniţiativă proprie. Din cărţi, din articole, prin programe de training, de la alţii, din practica proprie, etc.

• Faptul că au înţeles că una este să ai o diplomă şi alte să produci rezultate reale, şi s-au focalizat pe a învăţa să producă rezultate, nu pe a acumula diplome.

Citind şi comentariile cititorilor articolului, sper ca cititorii blogului meu să nu înţeleagă greşit părerea pe care o împărtăşesc. Nu consider că trebuie sărit peste educaţia formală, că este ea însuşită în România sau în străinătate, secretul este însă de a găsi balanta corectă care îmbină armonios aceasta cu pregătirea informală şi cu cea practică.

Dan LUCA / Bruxelles

European External Action Service and Prime Ministers

Recently the European Policy Centre organised an interesting event on reviewing the European External Action Service (EEAS). One of the panelists was David O'Sullivan, Chief Operating Officer of the EEAS, involved with the development of the EEAS from the start in 2011. He said: “these days prime ministers can text each other; therefore the role of the ministries and ambassadors has diminished. That's the new reality”. It is fascinating to see how the public figures in national foreign policy have shifted from the foreign ministers and their ministries to the heads of states.

Previously I posted on the lack of visibility of the EEAS, and the need to find a balance to carry out one 'European' foreign policy, while still keeping the traditional national foreign policy channels running. The latter still plays a big part in the practical challenges the EEAS faces and was touched upon by O'Sullivan as well when he emphasized that “the EEAS [isn't] supposed to replace the national foreign policies, but to complement them.”

A particularly interesting development over the last year is the role that the crisis played in strengthening the EEAS and in particular the buy-in they need from the Member States. The EEAS must demonstrate added value. The crisis may help in this regard. The colocation of embassies and pooling resources has become not just fashionable, but a necessity”, O'Sullivan pointed out.

In short, the EEAS is doing well – it's doing better each day in fact, but they still have a long way to go.

Dan LUCA / Brussels