Dan LUCA - articol în ziarul Argeşul – “Drumul Europei de la confederaţie la federaţie”

Un nou articol publicat azi, 24 iunie, de ziarul Argeşul, ilustrează câteva dintre opţiunile de reformă instituţională prin care Uniunea Europeană poate deveni mai funcţională.

Redau în continuare materialul pe care l-am semnat pe acest subiect:

…………….

Acum 14 ani, Joschka Fischer, pe atunci ministru de Externe al Germaniei, vorbea despre viitorul Europei la Universitatea Humboldt din Berlin, aducând în dezbare procesul de extindere, integrare şi federalizare a Europei, paşi istorici ai construcţiei europene. Printre opţiunile de reformă instituţională propuse atunci figurau dezvoltarea Consiliului European într-un guvern european, format din guvernele naţionale, sau pe structura existentă a Comisiei, ca punct de plecare, dar se sublinia că s-ar putea opta pentru alegerea directă a unui preşedinte cu ample puteri executive.

Interesant cum acum, în an de cumpănă pentru Uniunea Europeană, de reformă instituţională, preşedintele Comisiei Europene, în discursul susţinut la aceeaşi universitate din capitala Germaniei, reia ideea, sugerând comasarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene cu cea de preşedinte al Consiliului European.

Barroso a numit în faţa audienţei trei lacune în modul de funcţionare a UE. În primul rând el a sesizat un decalaj de guvernare, pentru că statele membre, pe cont propriu, nu pot oferi ceea ce au nevoie cetăţenii, în timp ce instituţiilor europene încă le lipseşte o parte a “echipamentului” pentru a face acest lucru. El a menţionat apoi un decalaj de legitimitate, pentru că din partea cetăţenilor mecanismul legislativ este perceput a decide la un nivel prea îndepărtat de ei. În al treilea rând, el a spus că a fost un decalaj în privinţa aşteptărilor, pentru că oamenii doresc mai mult decât sistemul politic poate oferi.

Frumoasă şi comparaţia evoluţiei Europei cu evoluţia internetului. El a numit prima fază a proiectului european “Europa 1.0″ – conceput după Al Doilea Război Mondial, proiectul european a fost axat pe salvgardarea păcii şi prosperităţii în partea liberă a Europei, prin integrarea economică şi pe baza reconcilierii franco-germane. Reproiectată după căderea Cortinei de Fier şi Zidul Berlinului – “Europa 2.0″ s-a concentrat pe extinderea beneficiilor pieţelor deschise şi a societăţii deschise. Cu consecinţele pe care le simţim, criza financiară şi economică şi apariţia lumii multipolare a globalizării, a treia etapă va presupune reactualizarea spre ceea ce am putea numi “Europa 3.0″.

Să nu uităm că, încă din 2012, preşedintele Comisiei Europene, aflat la al doilea mandat, susţinea cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să devină o federaţie a statelor naţiune, în opinia acestuia fiind necesară o cooperare autentică între parlamentele naţionale şi Parlamentul European, fiind imposibilă rezolvarea problemele europene doar cu soluţii naţionale.

Dan LUCA / Bruxelles

Lobbiştii europeni – noi strategii

Experţii in afacerile europene sunt din ce în ce mai activi on-line pentru a ajunge la factorii de decizie din UE. În ultimii trei ani, numărul de eurodeputați pe Twitter a crescut semnificativ. În 2011, doar 34% dintre ei au fost pe platforma de "micro-blogging". Până în martie 2014, numărul a crescut la 68%, posibil datorită campaniilor pentru alegerile europene din 2014.

Parlamentul European lucrează la strategii de social media încă din 2008, iar Comisia, de asemenea, și-a extins activitățile on-line în ultimii ani. "Este vorba despre crearea unui serviciu public digital" declara recent directorul general al Comisiei UE pentru rețele și tehnologii de comunicații, Robert Madelin. 

De asemenea se foloseşte un nou termen, acela de "advocacy”, dar care nu este un substitut pentru lobby. "Lobby-ul ar putea fi înțeles ca un interes personal față de guvern", explica András Baneth, din cadrul Consiliului Afacerilor Publice de la Bruxelles, iar “Advocacy” este ceva ce toată lumea face: instituțiile UE stabilesc politicile europene şi încearcă să obțină sprijin pentru acestea din partea stakeholders, mass-media, etc. În ultimele luni, politicienii UE au făcut un scop în a-şi dezvolta campaniile lor electorale cu ajutorul social media. Prezența tot mai mare a oamenilor poltici în sfera on-line contribuie la creșterea transparenței, completa Baneth.

Dan LUCA / Bruxelles

Pro şi contra “clusterizãrii” viitoarei Comisii Europene

Vorbind zilele trecute la Institutul Francez de Relații Internaționale, Pierre Moscovici, candidatul ţării sale în viitoarea Comisie, a declarat sprijinul pentru candidatul Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, care în opinia sa va fi următorul președinte al Comisiei Europene. "În momentul în care Franța, Germania și alte țări europene mari au convenit asupra lui Jean-Claude Juncker, alte soluții nu mai sunt binevenite", consideră Moscovici, care este de părere că Juncker, fiind de la Luxemburg, este "capabil de a diminua prăpastia dintre dreapta și Social-democrați, dar, de asemenea, şi între Germania și Franța ".

Apropo de reorganizarea Comisiei în următorul mandat, Moscovici crede că trebui să fie o Comisie mai politică, organizată în cinci, șase sau șapte "clustere" de competențe de bază care regrupează trei sau patru comisari. Ideea este susținută de Franța, Germania și Juncker însuși. "Eu cred că clusterizarea Comisiei este crucială", a spus Moscovici.

Țările mici sunt împotriva portofoliilor grupate în funcție de temă, pentru că se îngrijorează cu privire la obţinerea poziţiilor de "comisar junior", în timp ce țările mai mari preiau cele mai importante portofolii. Moscovici vede reformarea guvernării UE, astfel încât funcţia de Președinte a Eurogrupului ar putea fi combinată cu portofoliul afacerilor economice, care de asemenea se ocupă cu probleme macroeconomice europene.

Vedem tot mai des şi mai concret vehiculată în discursurile de la Bruxelles ideea clusterelor în viitoarea Comisie Europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Spre Revoluţia robotică?

Prin tehnologia viitorului calculatoarele vor fi capabile să răspundă emoţiilor utilizatorului, dar un exemplu care aproape îţi face “pielea de găină” este un costum robotic prezentat de Yoshiyuki Sankai, fondatorul companiei Cyberdyne, pe care purtătorul îl poate controla numai cu puterea minţii. “Costumul detectează semnalele electrice slabe care parcurg pielea în momentul în care utilizatorul se gândeşte să se mişte. Robotul este apoi capabil să se mişte exact în acelaşi timp cu purtătorul, oferind în acelaşi timp o creştere semnificativă de putere. Tot la începutul acestei luni a fost prezentat şi Pepper, un umanoid capabil să înţeleagă emoţiile utilizatorilor. Mai mult, Pepper poate înţelege între 70 şi 80% din conversaţiile din jurul lui”.

Tokio urmează să găzduiască Jocurile Olimpice de Vară în 2020, ocazie cu care s-ar putea ca Japonia să organizeze şi o Olimpiadă de Robotică, după cum declara recent primul ministru japonez. “În 2020 aş vrea să adun toţi roboţii din lume şi să organizez o Olimpiadă în care să se întreacă în performanţe tehnice. Vrem să facem din roboţi un stâlp principal al strategiei noastre de creştere economică”, preciza Shinzo Abe.

Îmi imaginez cât ar fi de dinamic un meci la care toţi jucătorii de pe teren sunt roboţi...

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Făclia - ˝Clustere de comisari europeni?”

Joi, 19 iunie, ziarul Făclia publica articolul meu în care am vorbit despre restructurarea Comisiei Europene şi posibilitatea stabilirii unui sistem de vicepreședinți ai CE cu responsabilități asupra unor clustere tematice.

Redau în continuare articolul integral:

............

Viitoarea Comisie Europeană îşi va începe mandatul în această toamnă, compusă din 28 de membri, câte unul pentru fiecare stat din Uniunea Europeană. Problema esențială rămâne lipsa de omogenitate a Comisiei Europene, din cauza numărului prea mare de membri. În absența unei restructurări în acest sens, dezbaterile pe aceasta temă propun limitarea numărului de portofolii, dar care cere de asemenea o reorganizare internă, ​​cu, de exemplu, crearea de “comisari asistenți”.

Ideea nu este nouă. Încă din 2008, social-democratul Jo Leinen, sublinia că numărul comisarilor nu se poate multiplica la nesfârşit. În viziunea sa, ar fi potrivit să se acorde câte un post de vice-comisar ţărilor care nu au comisar. „Trebuie să ne gândim cum este reprezentată fiecare ţară în cadrul Comisiei. Nu trebuie neapărat să fie vorba de un comisar. În guvernele naţionale avem un ministru şi mai mulţi secretari de stat. Tot aşa cred că ar trebui găsit un sistem prin care să existe un număr de comisari şi un număr de comisari-adjuncţi”.

Mai recent, a început să se vehiculeze ideea unor ˝Clustere de comisari˝ începând chiar cu mandatul Comisiei Europene din 2014. Legislativul European propunea în această primăvară printr-o rezoluţie “numirea unor comisari fără portofoliu sau stabilirea unui sistem de vicepreședinți ai CE cu responsabilități asupra unor clustere tematice majore și cu competențe de a coordona munca CE în zonele corespondente, pentru funcționarea mai eficientă a Comisiei, fără a prejudicia dreptul de a numi un comisar de fiecare stat membru și dreptul la vot al tuturor comisarilor”, menționează textul oficial.

Practic se vorbeşte acum de 5 grupări în interior şi 5 comisari care să supervizeze munca celorlalţi în anumite clustere. Există o propunere concretă, fiind sugerate şi de ce fel de politici să fie astfel abordate, venită din partea reprezentanţilor marilor companii la nivel european. Aceştia au propus recent cinci acțiuni imediate pentru noua Comisie Europeană, pentru a spori atractivitatea și competitivitatea Europei. Pe lângă cele de de creștere, inclusiv cu un "Plan de energie", ambițios și creativ şi cele privind valorificarea talentelor, aş vrea sa insist pe competitivitate. Mediul de afaceri prezent la Bruxelles consideră că cea mai simplă și rapidă modalitate de a îmbunătăți competitivitatea este de a îmbunătăți guvernarea. În acest context, recomandarea principală ar fi de a păstra cele 28 de comisari care să fie regrupate în 5 grupuri: Macro-economie; Industrie, servicii și de digitalizare; Energie/mediu; afaceri interne; Relații externe, care să se ocupe de imaginea Europei.

Prezent la European Business Summit anul acesta, Barroso spunea că aceasta ar putea să fie o ipoteză de lucru pentru următoarea Comisie. Idei sunt în Bruxelles, şi sugestii vin inclusiv de la mediul de afaceri, însă ca orice reorganizare are nevoie de reglementare, iar în acest caz ar fi necesară revizuirea prevederilor Tratatelor aflate în vigoare.

Dan LUCA / Bruxelles

Solana recomandă Uniunii Europene setarea priorităţilor

Fostul Secretar-General al Consiliului UE şi Înalt Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, sublinia că alegerile pentru Parlamentul European au dovedit până unde merg frustrarea, dezamăgirea și lipsa de încredere a cetățenilor, atât în Uniunea Europeană, cât și în guvernele naționale, iar pentru recâştigarea loialităţii publice este nevoie de un program de priorităţi strategice.

În opinia diplomatului spaniol, economia este prioritară, iar rolul viitoarei Comisii Europene este de a  “relansa politici pentru piața muncii, pentru reducerea șomajului, mai ales pentru tineri”.

Nu mai puţin important este ca Uniunea Europeană “să regândească politica externă. Și, aici, viziunea Europei ar trebui să aibă ca punct central provocările cu care se confruntă trei dintre regiunile vecine”.

“Pentru Europa, interdependența este strâns legată de securitatea energetică. Sunt cruciali pașii în favoarea unei uniuni energetice și acestea ar trebui să fie printre principalele obiective ale Comisiei Europene. O politică comună în domeniul energiei trebuie să se bazeze pe o piață singulară și un plan de investiții colective, în timp ce se iau în calcul contribuții ale unor părți terţe”, a mai spus Javier Solana, susţinând propunerea premierului polonez.

Dan LUCA / Bruxelles