În ediţia de luni, 13 ianuarie, puteţi citi
un nou interviu realizat de ziarul
Făclia, în care am vorbit despre cum poate să fie îmbunătăţită imaginea
României în exterior, totul în contextul viitoarelor alegeri europarlamentare.
Redau şi în continuare acest material:
..........
Făclia: Locuiţi de 17 ani în capitala
Europei. Cum puteţi comenta de la Bruxelles performantele Romaniei de după
aderarea la UE?
Dan LUCA: Personal susţin că, dacă e să mă
refer strict la ce se întîmplă la Bruxelles, performanţele României în Uniunea
Europeană au fost perturbate de prelungirea restricţiilor tranzitorii impuse de
Belgia cetăţenilor români pentru 7 ani. Românii au pregătirea necesară pentru a
lucra în sectorul privat al afacerilor europene şi, chiar în ciuda
restricţiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioţi desfăşoară deja o
astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii, asociaţii, media, companii
de lobby şi think tank-uri. Majoritatea însă au fost umiliţi în faţa colegilor,
avînd în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l prezenta autorităţilor
belgiene în speranţa obţinerii permisului de muncă pentru anul respectiv.
Creşterea numărului de români care muncesc în Bruxelles-ul european ar fi
utilă, deoarece interesele României ar fi mai bine reprezentate. În Bruxelles
sînt peste 3.000 de federaţii industriale europene care îşi promovează
interesele. Sînt peste 100 de evenimente pe zi. Acolo se fac şi se desfac
alianţe, coaliţii. Ar fi foarte bine dacă România ar fi mai bine reprezentată,
să fie o prezenţă activă. Cred că totodată ar trebui să crească numărul
românilor care activează în mediul privat.
Făclia: Cum poate să fie, concret, mai
prezentă România la Bruxelles, în susţinerea intereselor?
Dan LUCA: Comunicarea sustenabilă a unei
ţări membre a Uniunii Europene cu instituţiile europene trebuie să fie o
prioritate pe agenda oricărei capitale europene, indiferent de dosarele pe care
joacă. România a făcut progrese în ultimii ani, dar mai are încă de parcurs
cîţiva paşi pentru sustenabilitate. Iar aici, un rol aparte îl are cooperarea
dintre instituţiile naţionale, fie ele permanent reprezentate la Bruxelles sau
doar venite “în delegaţie” şi Parlamentul European, respectiv Comisia
Europeană. În Parlamentul European şi Comisia Europeană sînt români cheie,
precum europarlamentarii şi comisarul european, şi echipele lor; de asemenea,
cîteva sute de români lucrează în direcţii generale ale Comisiei, iar cîteva
zeci în cadrul secretariatului general al Parlamentului European şi al
Consiliului UE. Facilitarea şi îmbunătăţirea comunicării între toate aceste
“terminale” va avea în final efectul scontat în influenţa în materie de afaceri
europene.
Făclia: Care ar trebui să fie priorităţile
de urmat pentru perioada următoare pentru România, după părerea dumneavoastră?
Dan LUCA: În pregătirea Preşedinţiei UE a
României – 2019, dar nu numai, trebuie să ne reorientăm şi spre alte dosare
majore. Putem să fim un jucător puternic în regiune, cel puţin în domeniul
energetic. Am avut un avînt iniţial cu dosare precum cele legate de Marea
Neagră şi Dunăre, dar a sosit momentul ca România să fie continuu şi
predictibil producătoare de propuneri europene de calitate, fie singură, fie în
echipă: să nu uităm ce face Polonia în materie de Parteneriat Estic alături de
Suedia.
Făclia: Ne despart doar cîteva luni de
alegerile pentru Parlamentul European. Cum ar trebui explicat cetăţenilor
impactul real al rezultatului acestora?
Dan LUCA: Cred că nu este rău să explicăm
românilor ce se întîmplă pînă pe data de 25 mai 2014 din punct de vedere al
alegerilor europene. Juridic, cu cel puţin o lună înainte de această dată, deci
maxim pînă pe 25 aprilie 2014, partidele politice româneşti trebuie să depună
la Biroul Electoral Central lista oficială. Această listă conţine 32 de nume,
într-o ordine foarte clară. Pe 25 mai 2014 cetăţenii români vor veni la vot şi
vor alege lista preferată. Nu există vot uninominal la alegerile europene.
Practic este o alegere între listele naţionale, româneşti, propuse de partidele
politice din România. Asta înseamnă că -
să dăm un exemplu – la sfîrşitul zilei de 25 mai PSD-ul (care va
participa singur la alegeri) va obţine 35% din voturi, va avea 35% din cele 32
de locuri, deci 11 eurodeputaţi. Cine sînt aceştia? Primii 11 de pe lista PSD
depusă la BEC cu o lună înainte de alegeri. Avem practic o situaţie în care contează
foarte mult poziţionarea candidaţilor pe lista oficială. Cine decide această
ordine pe listă? Conducerea naţională, în relaţionare cu liderii locali ai
partidului. Cred mult în campania electorală şi dezbaterile deschise despre
profilele candidaţilor. Dar depinde enorm de ce fel de campanie avem în România
în funcţie de numele candidaţilor. Dacă avem pe primele 10 locuri (considerate
eligibile) profile care inspiră comunicarea, oameni care stăpînesc cu adevărat
problematica europeană, dar cunosc perfect şi interesele României, vom avea o
şansă ca dezbaterea electorală să fie plină de sens.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu