Politica Media este o provocare
dură cu care se confruntă noua Comisie Europeană, aprecia recent William
Horsley, fost corespondent BBC, reprezentant al Asociației Jurnaliștilor
Europeni (AEJ) și membru al grupului de lucru "Strategia europeană pentru
independența și sustenabilitatea presei".
Horsley asociază deciziile cu privire la politicile europene legate de
mass-media cu citatul celebru al „Turandot”-ul lui Puccini. Jurnalistul aminteşte
faptul că în 2013, Consiliul Uniunii Europene a acceptat public că asigurarea
unui nivel înalt de libertatea și pluralism media este esențial ca Uniunea să
fie "credibilă", atât în forurile internaționale, cât și în
negocierile cu țările în curs de aderare.
Sub presiunea din partea Parlamentului European și a diferitelor grupuri ale
societății civile, Comisia anterioară a luat câteva măsuri prudente în aceste
ape tulburi. Astfel au fost aprobat mai multe proiecte pilot, gestionate de
grupuri independente, ONG-uri și entităţi academice. Dar, deşi Tratatul de la
Lisabona conține noi prevederi referitoare la acest subiect (privind drepturile
fundamentale), Comisia a concluzionat că competențele sale în domeniul
mass-media sunt grav limitate. Tratatul de la Maastricht spune chiar că UE are
obligația de a interveni direct în orice stat membru "în cazul în care
există o interferență clară cu funcția democratică a presei", subliniază
Horsey. Chiar dacă în anumite state membre aceste aspecte „sunt la ele acasă”,
este vorba totuşi de un fenomen cu dimensiune europeană.
Consiliul Europei a invitat 47 de state membre - inclusiv țările UE – pentru a
revizui legislația și practicile actuale, pentru a se asigura îndeplinirea
obligațiilor internaționale de protejare a jurnalismului și a jurnaliștilor.
Nu în ultimul rând, este sugerat faptul că noua Comisie
ar trebui să-şi folosească autoritatea pentru a aborda "cenzură internă",
care a ajuns să afecteze lumea jurnalismului în multe părți ale Europei, și a
devenit o problemă deosebită, de exemplu, în Bulgaria și România. Auto-cenzura
este adesea cauzată de teama jurnaliștilor de represalii sau de pierdere locului
de muncă, în cazul în care vin în contradicţie cu dorințele partizane ale
proprietarilor de media sau a editorilor. Şi expemple marcante pentru acest
secol sunt şi în Marea Britanie dacă ne referim la agresivitatea imperiului
media Murdoch, sau în peisajul media italian, cu un personaj central, Silvio
Berlusconi. Dar, în Europa, influența necorespunzătoare este exercitată în mod
obișnuit prin bugetele de publicitate ale companiilor și organismelor publice,
iar imparțialitatea radiodifuziunii publice este poluată de părtinire politică.
Între timp, încrederea publicului în mass-media scade considerabil. În acest
context, Comisia a fost invitată la un dialog semnificativ cu practicanţi din
sectorul media și organizațiile jurnaliștilor pentru a promova jurnalismul de
calitate pe termen lung.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu