Ce a contat pentru alegătorii elveţieni?

Peste 51% dintre alegătorii eleveţieni s-au prezentat la recentul referendum, pentru a răspunde la întrebarea "Acceptaţi decretul federal din 13 iunie 2008 în legătură cu aprobarea reînnoirii acordului dintre Elveţia şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, despre libertatea de circulaţie a persoanelor şi în legătură cu aprobarea şi începerea protocolului care extinde acordul libertăţii de circulaţie şi la Bulgaria şi România?"

După puternicele acţiuni derulate de campania partidului elveţian UDC, pe care le prezentam înainte de data referendumului, rezultatul a fost favorabil pentru români şi bulgari.

Este interesant de remarcat şi faptul că politicieni din aripa dreaptă au folosit în campanie concluzii ale Comisiei, prin care se presupunea că românii şi bulgarii ar putea aduce acţiuni criminale şi corupţie în Elveţia. Iar amânarea până pe 12 februarie a prezentării noului raport asupra României şi Bulgariei, realizat în domeniul cooperării cu aceste ţari, ca state membre ale UE, a dat dovadă de mult tact.

Însuşi Ministerul Afacerilor Externe Elveţian, îşi exprimă satisfacţia în legătură cu faptul că această cooperare europeană nu a fost afectată de stereotipiile negative şi de temerile vehiculate în timpul campaniei.

Dar ce a determinat totuşi Elveţia să îi accepte în continuare pe români şi bulgari? Libera circulaţie a persoanelor este legată juridic de alte acorduri ale Bilateralelor I. Dacă nu ar fi fost prelungită, celelalte acorduri ar fi căzut odată cu ea (clauza ghiliotină). Mai mult, şi acordurile din Bilaterala II (Dublin şi Schengen) ar fi fost periclitate. Un "nu" exprimat ar slăbi global calea bilaterală aleasă de Elveţia, care a respins în 1992 aderarea la Spaţiul economic european - (SEE - Cei 27 plus Islanda, Liechtenstein şi Norvegia). Ea ar fi obligată să renegocieze majoritatea acordurilor ce o leagă de UE din 1972, data primului lor acord de liber-schimb. Încă înainte de referendum, purtătorul de cuvânt al Partidului socialist elveţian, Jean-Yves Gentil spunea că "Însă, de data aceasta, ar negocia în condiţii mai puţin favorabile, cu o Europă cu 27 de membri".

Chiar şi ministrul de externe ceh Karel Schwarzenberger, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, declara că „un rezultat negativ la referendumul din 8 februarie ar fi însemnat "pur şi simplu o catastrofă".

În concluzie, Elveţia tratează altfel relaţia cu România, când e vorba de România - membră UE.

Dan LUCA / Bruxelles