Român, funcţionar european

Cam acum un an, semnalam o chestiune interesantă din culisele Bruxelles-ului european şi nu numai. Era vorba de “cota administrativă a României în instituţiile europene”. Se pare că subiectul începe să fie monitorizat şi comentat şi în presa românească.

E foarte important să privim realist ce înseamnă România în UE, nu trebuie politizat totul, ci trebuie dezvoltate mecanismele de relaţionare perfecte.

Recent am participat la Bruxelles la o cină-dezbatere pe acest subiect. DG Admin realizează statistici lunare cu numărul de funcţionari din instituţii. Pentru cei interesaţi, recomand rubrica Staff figures.

România are o “cotă de ţară”, chiar dacă nu se zice direct aceasta. Odată cu extinderea Uniunii Europene, Comisia Europeană şi-a fixat obiective ambiţioase de recrutare a funcţionarilor (fie ei agenţi contractuali sau permanenţi) pentru a se asigura, cât mai rapid, "o reprezentare geografică echitabilă", bazată pe ponderea relativă a fiecărui stat membru. O asemenea pondere ar fi calculată ţinând seama de trei criterii: populaţia, ponderea voturilor în Consiliul UE, respectiv numărul de locuri în Parlamentul European. Dacă ţările care au aderat la UE în 2004 au „închis” cota de intrare după 5 ani, se pare că, în cazul României, există o întârziere.

Din cele 42 de locuri ca şi Head of Unit din Comisia Europeană, România are deja 9 locuri ocupate, iar la Directori 6 din 9. „Cota” nu se completează direct, iar lobby-ul de ţară este necesar. Se consideră că până în 2012 e timpul „jocurilor mari” pentru România.

Unele ţări chiar instituţionalizează pregătirea pentru concursurile EPSO. De exemplu Franţa, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, are o abordare structurată asupra pregătirii „cadrelor”, deşi cei aleşi nu reprezintă în nici un fel Franţa în administraţia comunitară.

Dan Luca / Bruxelles