Astãzi,
23 mai 2017, împreunã cu 10 români din Bruxelles-ul european, am exprimat câteva
idei despre Preşedinţia româneascã a UE. Este un exercitiu care încearcã
sã implice românii activi în afacerile europene în dezbaterea despre succesul
României în UE. Mii de mulţumiri acestor prieteni care aratã cã existã o resursã
umanã deosebitã pentru a coopera pe axul Bucureşti – Bruxelles.
----
Președinţia
românească a Consiliului UE trezește un interes aparte în rândurile experţilor
români din capitala Europei. În prezent, avem aproximativ 2.500 de
compatrioţi care lucrează în mediul european de la Bruxelles. Am contactat 10
„voci” pentru a realiza un material pe două paliere: priorităţile României
pentru agenda Presedinţiei UE din 2019 și implicarea românilor din Bruxelles-ul
european în pregătirea acestui mandat.
„Fiecare
ţară membră, în momentul în care își stabilește agenda, identifică o serie de
priorităţi comune și de interes pentru UE, precum și o serie de teme de interes
regional asupra cărora ţara respectivă deţine o expertiză specifică. Agenda
ţărilor care asigură Președinţia este în mare parte determinată și de context,
dificil de anticipat”, preciza Ramona COMAN, profesor și Director
al Institut d’études européennes din cadrul Université libre de Bruxelles.
Radu COLONESCU, Manager
Government Affairs la Goodyear Dunlop Tires Europe,
adăuga: „Deși cred că agenda pentru
România e deja încărcată (cu Brexit, alegerile europarlamentare și posibil altă
criză), e o ocazie foarte bună să facem un bilanţ al intereselor României în UE”.
„Preluarea
Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru
România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii
pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o
oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către
ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din
Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau
Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate
cu instituţiile europene”, preciza Silviu POPA, Manager, Government
Relations and Public Policy la o companie farmaceutică.
„Lista priorităților politice nu ar trebui să
fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să
existe o combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde
România își va putea lăsa amprenta”, sublinia Anamaria CORCA, Senior
Associate Burson-Marsteller.
„Verbalizarea
intereselor și coordonarea în vederea atingerii obiectivelor nu a fost
niciodată un punct forte al României, în ciuda unor evidente interese
geopolitice legate de istoria noastră, poziționarea geografică, resursele umane
și naturale de care dispunem”, concluziona Oana LANGA, Consilier Afaceri
Europene.
Referitor la sugestii concrete pentru
Președinţia României, românii din Bruxelles-ul european propun:
Ø Redefinirea
și implementarea noţiunii de cetăţean european, inclusiv a dreptului de vot
fără nicio limitare geografică (vot via Internet) în perspectiva alegerilor
europene; prioritizarea investiţiilor în sănătate, educaţie și cultură la nivel
european, în toate statele membre. (Cornel RADU-LOGHIN, Secretar general al The
European Network for Smoking and Tobacco Prevention – ENSP)
Ø Digitalizarea,
în legatură strânsă cu alte politici europene precum Politica Energetică și de
Transport, Politica Socială, Skills & Growth, Industry 4.0 și Politica
Regională, poate sta la baza priorităţilor României pentru agenda
Președinţiei UE din 2019. (Anda GHIRAN – Doctor în Științe Politice și
lobbyist în afaceri europene)
Ø România
trebuie să își asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada
post-2020. Aș face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a
Noii Agende pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia
enorm. (Raluca ANGHEL, Şef de Cabinet în Parlamentul European, expert în
comunicare, afaceri publice și politici europene)
Ø 2019
este un an de referință pentru UE și o oportunitate de a forma un nou viitor
pozitiv pentru Uniune. Sugerez ca priorităţi pentru România: o politică
educațională mai puternică; realizarea inovației, investirea în antreprenoriat
și inovare de la școală la locul de muncă, cu un accent puternic pe STEM (la
care România este puternică); integrarea durabilă a migranților; Europa –
campion al cooperării internaționale. (Diana FILIP, Director Adjunct, VP Dezvoltare
și Marketing JA Europe)
Ø Printre
interesele evidente se numără domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt
mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în
domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde
putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. (Oana LANGA)
Ø La
temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord
cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România
să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea
socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde;
viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030. (Ramona
COMAN)
Ø Prioritate
a României ar putea fi legată de pregătirea noului cadru financiar multianual
pentru perioada 2021-2027, unde ţara noastră ar trebui să promoveze alocarea de
resurse în domeniile strategice pentru România (ex. energie, dezvoltare
regională, infrastructură, agricultură etc.). Un alt domeniu este cel al
securităţii, în contextul multiplelor conflicte din vecinătatea României. (Silviu
POPA)
Ø Parteneriatul
Estic ar putea reprezenta una dintre priorităţi, reprezentând o voce a
reformelor democratice în regiune. Bineînţeles, sunt multe alte elemente ce pot
forma priorităţi ale Presedinţiei României la Consiliul UE – expertiza în IT,
pe lângă discuţiile vechi legate de reforma politicii agricole comune sau
fondurile structurale. (Corina PASOL, consultant european)
Ø Populaţia
de etnie romă se află într-un context social și economic deosebit de precar în
Europa. Având una dintre cele mai mari comunităţi de romi, România ar trebui să
fie un exemplu pentru celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea
legislaţiei europene privind ameliorarea condiţiilor de viaţă ale
comunităţilor de romi. (Vlad HOSU, consultant în politici publice
europene la Europe Analytica)
Pentru relaţionare România – români
din Bruxelles, sunt câteva idei de interes:
Ø România
dispune la Bruxelles de specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă
experienţă în toate domeniile de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un
mod coordonat și strategic în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii
Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim. (Cornel
RADU-LOGHIN)
Ø Fiecare
dintre acești români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea
lor în pregătirea Președinţiei trebuie luată în serios. O prima idee în
pregătirea Președinţiei ar fi un chestionar adresat acestei comunităţi pentru a
întreba direct care ar trebui să fie priorităţile majore. (Anamaria CORCA)
Ø Autoritățile
române trebuie să lucreze cu toți partenerii sociali pentru a profita din plin
de această „popularitate”, pe toate planurile. O adevărată campanie de
comunicare va fi vitală pentru a arăta o alta latură a României, profesională,
perseverentă și inovativă. (Raluca ANGHEL)
Ø Celor
2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o
platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri și întâlniri
informale, însă ele trebuie consolidate și repetate, eventual grupate pe
anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a
schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a defini mai bine implicarea
României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor
workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din București care lucrează în
afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor,
societăţii civile și ai organizaţiilor de lobby. (Radu COLONESCU)
Ø În
ultimii ani au fost organizate o serie de evenimente, atât la Bruxelles, cât și
în România, care au adus în lumină o serie de idei în vederea pregătirii
Președinţiei. Deși procesul de identificare a priorităţilor este unul complex,
această primă fază de consultări ar trebui să fie urmată de faza de
cristalizare/consolidare a ideilor. România are șansa că dispune de resurse
umane cu înaltă pregătire în domeniul afacerilor europene atât în instituţiile
naţionale, cât și la Bruxelles. Ar fi utilă cartografierea acestor actori prin
intermediul unei platforme/forum virtual care să permită celor ce doresc să se
implice în discuţiile cu privire la Președinția României din 2019 să schimbe
idei și să dezbată sugestii. (Ramona COMAN)
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu