Recent am vizitat redacția Fãcliei de Cluj și cu acest prilej am acordat un amplu interviu. Înregistrarea
video se
poate accesa aici, iar transcrierea interviului în
ediţia online a
contidianului.
----
Expertul în afaceri europene, Dan Luca,
vorbește într-un interviu acordat ziarul Făclia despre viitorul UE și
așteptările europenilor de la uniunea politico-economică. Dan Luca atrage
atenția că în România trebuie să aibă o strategie de țară membră,
precizând că aderarea la UE înseamnă că trebuie să joci, să nu existe un moment
de oprire. „UE se transformă în permanență, sunt alte competențe pe politica de
sănătate, de apărare. În mometul de față, noi avem o abordare încă foarte
boemă”, a spus expertul.
Rep: Cum ar trebui să fie viitorul UE și ce așteptări au
europenii de la UE?
Dan Luca: Trăim o lume foarte dinamică, Uniunea
Europeană se transformă. Haideți să vedem ce vrea UE, în general, și ajungem la
acest moment, 9 mai 2021, care e foarte important. Practic, există cinci
proiecte mari ale UE. Aici, în primul rând, e o formă începută în anii 60 de
integrare europeană permanentă. Ați văzut, toate tratatele care au venit,
inclusiv Tratatul de la Nisa care a lăsat și România să intre în UE, au fost și
alte tratate până am ajuns la acest moment. Practic, în continuare, se mișcă
mai multe responsabilități la nivel european, de la nivelul național.
Mai există o dinamică foarte importantă – cum se
poziționează UE pe glob, și vedem structura cu Națiunile Unite și ce vrea să
facă UE, în general. Mai există o chestiune foarte interesantă, mai recentă, se
numește autonomie strategică. Practic, UE vrea să se dezvolte ca o structură,
ca o țară, și cele două dosare care sunt foarte vizibile: așa zisa ecologizare
și tot ce ține de digitalizare.
Și am ajuns practic, la acest moment, 2021, după o criză
pandemică ce a lovit societatea românească, europeană și globală și practic,
această dezbatere despre viitorul UE. Ce vrem să facem, cum vrem să structurăm
mai bine UE pentru cetățeni?
Practic, asta a fost pe 9 Mai, această lansare a
dezbaterii cetățenești, care se vrea o încunuare în următoarele 10-11 luni, iar
în martie se dorește un raport și să vedem în ce direcție merge UE.
Rep: Cum văd politicienii, decidenții de la Bruxelles
viitorul UE?
Dan Luca: Din punct de vedere instituțional, sunt
cam speriați. Și vă spun de ce – pentru că au început această dezbatere și în
2001 – 2002, dacă ne mai amintim acea Convenție europeană care vroia să schimbe
tratatul și a ajuns chiar la o Constituție europeană. Bineînțeles, s-a intrat
pe referendumurile tipice și au venit în 2005 acele probleme de ratificare în
Olanda și Franța …și nu s-a mers pe drumul respectiv.
A fost un șoc, un moment de ce facem cu UE, mai
continuăm, a fost o întrebare existențială, sau încercăm să dregem busuiocul,
cum se spune, și asta a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în 2009.
Practic, lumea e speriată de a propune un proiect de
adâncire a UE, cetățenilor. Lumea, când aude de UE, zice nu, un fel de Gică-contra.
Deci, din acest punct de vedere, așteptările sunt foarte
mici. Dezbaterea e lansată într-un mod populist, în sensul că structurile
europene întreabă cetățenii cam ce ați dori, cum ați vrea să fie societatea.
Nimeni nu vorbește de Parlament European cu două camere, să avem competențele
apărării. Nu, se caută un limbaj cetățenesc – ce vreți, de fapt.
Veți zice, probabil, din ce vrea toată lumea iese un
raport… Va fi o concluzie, prezentată în martie 2022, un moment interesant
pentru că se suprapune peste alegerile prezidențiale din Franța, care sunt
cruciale pentru Macron, pentru Franța și UE. În același timp, Franța va avea
președinția UE. Se vor întâmpla multe atunci, și acest raport, care probabil,
va face anumite recomandări. Cam acesta-i jocul în momentul de față, vor fi
anumite dezbateri și în București și la Cluj, și în toate țările. Important e
cine culege această informație și cum se transformă într-un text coerent. Să
vedem ce facem mai departe.
Rep: Cât sunt de interesați cetățenii de aceste
dezbateri, cum au primit acest demers?
Dan Luca: Să vă spun puțin de UE și despre cetățeni,
și nu mă refer doar la clujeni sau la români. Cred că există unii care sunt
federaliști, cred în proiectul ăsta de la înființare și pe parcurs, care merg
cu UE și bine fac. Și există unii care nu cred deloc și sunt așa zișii
interguvermentaliști care văd de fapt o confederație de state. Pe lângă toți
aceștia, există un nucleu în mijloc, care chiar vor să vadă ce este cu
proiectul ăsta. Care chiar cred că dacă noi, europenii, suntem împreună și
punem casa asta europeană în ordine, avem o șansă să avansăm. Pentru noi ca
cetățeni, nu ne gândim acum la nu știu ce formule magice. Și cred că această
criză pandemică a forțat mult mai mulți să gândească constructiv despre proiectul
european. Hai să înțelegem cu adevărat ce vrem să facem împreună. Vrem să ne
gestionăm orașul pe fondul respectiv, vrem să avem și fonduri europene, vrem să
avem o politică de sănătate comună? Important a fost să fie o coordonare
europeană de la nivelul de mască, vaccin, acum cu frontierele. Aceasta este o
întrebare foarte pragmatică și de aceea spun că ar fi un fel de mișcare
constructivă să înțelegem ce se întâmplă la nivel de Europa. Și vine de multe
ori de la entitățile locale, chiar de la presa locală, unde discuțiile sunt
foarte realiste. Dacă ajungi deja la un nivel național cu politicieni
naționali, chiar cu presă națională, deja e totul politizat, cum se spune, iar
cetățeanul nici nu se mai simte conectat. Și asta e foarte important. La nivel
local se îmtâmplă ceva, și se întâmplă ceva foarte constructiv, care
bineînțeles într-o dezbatere constructivă există pro și contra, dar
hai să discutăm împreună să vedem ce facem și cu proiectul ăsta european,
pentru că e al tuturor. Cum am spus, nu e o Românie separată. Nu! România este
parte a Uniunii Europene. Faptul că nu o jucăm ca lumea, asta este. Dar
putem clar să avem jucători mai buni și să fim în echipa asta europeană sau
simfonie europeană cum am spus, dar cred că e un moment foarte interesant.
Sperăm să ieșim cât mai repede din acest război pandemic. Dacă ieșim dintr-un
război, nu ne mai permitem riscul să fim populiști.
Rep: Ați amintit de pandemie. Uniunea Europeană a lansat
acel Proiect de Redresare și Reziliență. Chiar în această perioadă sunt în curs
de aprobare proiectele propuse de statele membre. Cât de viabil este acest plan
pentru țările din UE care au trecut prin această criză destul de dură?
Dan Luca: Mergând pe ideea asta și ajungând la acest
plan care este foarte important și pentru noi și pentru celelalte 27 de țări,
avem un buget european. Când spui buget european lumea își imaginează de fapt
suma bugetelor din 27 de țări. Nu. Bugetul european e 1% din suma
aceasta. E o simbolistică, îți dă o direcție de acțiune. S-a creat începând
de anul trecut o nouă inițiativă, aș spune al doilea buget european, în sensul
că haideți să anticipăm o criză economică puternică. Va veni o criză puternică,
dar noi mai avem puțin din sechelele crizei financiare din 2008-2009, însă
această pandemie va produce o criză mult mai puternică. Și aici e important să
anticipezi. Asta a vrut UE, să anticipăm criza economică împreună. Prin ce
mecanism? Păi avem fondurile și ne axăm pe anumite fonduri de dezvoltare și pe
anumite sectoare și practic cerem țărilor membre să facă niște planuri
economice de țară, de redresare și de a anticipa criza din țara respectivă. Și
atunci, bineînțeles, Bruxelles-ul a ghidat, dar a lăsat la nivel național ca
fiecare guvern și societate să vină cu un plan național, având clar criteriile
29,2 miliarde de euro pe România. S-a spus foarte clar să se insiste
pe digitalizare, pe ecologizare, pe prioritățile societale. Nu va funcționa
nimic dacă nu se aproba toate cele 27 de planuri. Am început împreună, mergem
împreună, murim împreună. Europa vrea ca planul național românesc să fie bun,
vrea să-l adopte și vrea să-l implementeze. Fiindcă dacă nu ne trezim după doi
ani și vedem din miliardele acelea cât s-a implementat și iar avem România
codașă. Nu vrea nimeni de la UE sau din Germania, Franța ca României să nu i se
aprobe planul de reziliență. Multe proiecte sunt făcute cu societatea
românească, cu firme românești, cu firme multinaționale. Toată lumea are
interesul să dea drumul la acei bani să implementeze, să creeze locuri de muncă
și să meargă Europa, să ieșim din criză. Bineînțeles, trebuie să ai experți la
nivelul fiecărui minister de linie, să ai o comunicare permanentă cu Comisia
Europeană. Așa cum legislația europeană e tehnică, trebuie să ai experți
economici, juridici, care trebuie să aibă coerență națională și europeană.
Rep: După cum știm, în cadrul programului anual al
Uniunii Europene, România și-a făcut cam greu temele pe partea de absorbție de
fonduri europene. Ce ne face să credem că acum, în acest PNRR unde o mare parte
din fonduri provin din împrumuturi, ar fi mai atractiv pentru România să se
implice pentru a atrage fonduri decât în cadrul programului exercițiului
financiar multianual unde finanțările sunt nerambursabile?
Dan Luca: În momentul de față, sistemul românesc
care e la 14 ani de la aderare, încă activează ca un stat care dorește să fie
în UE. Noi nu avem încă aceste mecanisme care sunt foarte tehnice, pentru a activa. Întotdeauna se
întâmplă în așa fel încât noi avem o problemă, ori n-am știut sau suntem puțin
paraleli cu dinamica respectivă. Noi trebuie să știm ce se discută la Bruxelles
și peste tot și trebuie să avem o contribuție la acest proiect european.
Am aderat la un club din care noi vrem să facem parte și
sunt reguli, astfel încât trebuie să joci cu cotizația europeană, cu împrumutul
european. Spre exemplu, la vaccinare, a început bine, dar anticipez
un moment, luna septembrie, în care vom avea 35-40% oameni vaccinați, iar ținta
e 70% pentru imunizarea colectivă. Se va ajunge la această țintă în Franța, în
Germania, iar noi ne trezim că de la 1 semtembrie tot vestul și
țările nordice au trecut de 70% și noi suntem tot la 35-40%. Și astfel, se va
pune o bulină roșie pe țară. Ce va implica? Va implica toată libertatea de
circulație. Ne trezim, din nou, noi și bulgarii în aceeași sitație.
Rep Ați spus că avem deja 14 ani de când
suntem stat membru al UE. De atunci în România nu s-a mai îmtâmplat absolut
nimic major din perspectivă europeană. Nu am reușit să aderăm la Schengen, la
zona euro și avem în continuare mențiunut MVC-ul. De ce credeți că nu a reușit
România până acum să atingă măcar unul dintre aceste obiective?
Dan Luca: Cum v-am spus, totul pleacă de la
abordare. Vorbeam cu domnul profesor Pușcaș care zicea că au trecut mai bine de
10 ani de la planul de a adera la Uniunea Monetară. Era un plan de a adera la
Uniunea Monetară în 2011, fiind îndeplinite cam toate criteriile. Doar un
criteriu nu era îndeplinit. Euro nu este o chestie financiară, este o chestie politică.
A adera la euro e o prioritate. Gândiți-vă că planul acesta național și planul
de reziliență au legătură. Se testează, de fapt, un buget comun. Bugetul este
pe două coloane, ce intră și ce iese. Se testează progresiv o trecere la un
buget euro. Există aceste țări care au moneda comună, dar n-au încă un buget
euro cu cheltuieli și venituri. Deci următorul proiect european, care se va
întinde pe următorii 10-15 ani, va avea un nucleu dur cu țările care au euro.
Iar cele care nu au, vor fi puse pe o periferie de acel nivel 2,
care va fi factual. Noi trebuie să conștintizăm că trebuie să intrăm în zona
euro pentru a sta în nucleul dur european. UE va evolua într-un fel de Consiliu
al Europei, 35-40 de țări cu Balcani, cu Moldova, care va fi tot o
periferie. Noi riscăm în momentul de față și nu ne dăm seama că punem România
în afara nucleului dur european. Ceea ce facem va avea un impact pentru
generațiile care vin. Trebuie să existe o coagulare, o gândire strategică a
proiectului de țară, și nu doar cu poze.
Rep: Toate aceste chestiuni țin de negociere și modul în
care fiecare stat știe să-și negocieze obiectivele. Mai are România
negociatori?
Dan Luca: Trebuie o strategie de țară membră.
Aderarea la UE înseamnă că trebuie să joci, să nu existe un moment de oprire.
UE se transformă în permanență, sunt alte competențe pe politica de sănătate,
de apărare. În mometul de față, noi avem o abordare încă foarte boemă.
Rep: Cum sunt văzute toate aceste lucruri de la
Bruxelles?
Dan Luca: Suntem acolo, la periferie, și e problema
noastră. Nu mai avem spiritul acela din 1995 de la Snagov, când toate partidele
s-au aliniat și voiau să adere la UE. Era mult mai greu în anii 90 să duci
România în UE decât să o menții în momentul de față.
Rep: După cum ați văzut de câteva luni se discută pe
anumite canale, în mod neoficial, despre o redesenare a granițelor din Balcani.
Care ar fi cu adevărat sensul acestor mesaje și ce se dorește cu această parte
a Europei, cu Balcanii de Vest?
Dan Luca: E foarte important să discutăm despre
vecinătatea estică. Avem în estul României un vecin foarte interesant, Rusia.
Suntem pe o placă tectonică și cu Turcia. România trebuie să aibă o viziune
clară despre rolul ei în această zonă. Se discutã
despre rolul României în Balcani, dar trebuie să fim sinceri că nu suntem forță
de menținere a păcii. Trebuie să avem o politică foarte integraționistă,
trebuie să avem o opinie foarte deschisă de a aduce toate țările din Balcani în
UE. De asemenea, trebuie să avem o abordare mult mai puternică de a sprijini în
mod real Republica Moldova de a intra în UE. Discutăm despre viitorul Europei,
nu despre viitorul Uniunii Europene. Cred că ar trebui invitate și Albania și
Republica Moldova la dezbaterea pentru viitorul Europei. Nu am auzit nimic
despre acest lucru.
Rep: Poate fi o condiție redesenarea granițelor în
Balcani pentru aderarea unora din aceste țări la clubul european?
Dan Luca: Nu cred că Balcanii trebuie redesenați,
există și o procedură de aderare, majoritatea țărilor au aplicat-o oficial,
cred că trebuie accelerat și trecut peste anumite veleități.
Trebuie să fie o vocație europeană și pentru Republica
Moldova, care se zbate de fiecare dată, în fiecare an sunt alegeri cruciale
proeuropene, prorusești. Să nu scăpăm din mână aceste țări și să le integrăm
european.
Rep: Ați vorbit despre această autonomie europeană,
despre desprinderea de SUA, despre înființarea unei armate proprii, a unei
anumite structuri pentru a nu mai depinde de alte structuri politice
europene. Este realizabil acest obiectiv? Va putea UE să-și gestioneze
problemele singură?
Dan Luca: Această idee de autonomie strategică a UE
trebuie gândită ca un stat care încearcă să-și vadă resursa. Ați văzut în
contextul pandemiei în UE nu aveam măști, adică nu aveam tifon și elastic. E e
chestiune ridicolă. Ați văzut și cu vaccinul. Trebuie făcută o evaluare pentru
a se vedea care sunt resursele UE, ce industrie ai, ce resurse ai. Trebuie să
avem în vedere si anumite proiecte cu taxare europeană. Se discută foarte mult
de o taxă ecologică, pe plastic.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu