luni, 17 iunie 2024

Dan LUCA – editorial în Făclia “Care neutralitate?”


Despre neutralitatea Republicii Moldova în editorialul semnat astăzi în Făclia.

 

---

 

A scrie editoriale e un lucru fantastic. Poți să lansezi idei, dar și să explici teorii, care de cele mai multe ori sunt știute, dar imposibil de exprimat deschis în spaţiul public. Pentru astăzi am ales tema neutralității, cu precădere cea de la nivelul Republicii Moldova. Sub deviza “noi suntem între două mari blocuri, cel Vestic și cel rus”, Republica a bâjbâit de la independența obținută în 1991 până în 2022. Cu un picior în nostalgia sovietică și cu altul în bunãstarea UE, cam așa a fost poziționarea “neutră” a Moldovei. Zic asta fiindcă când “s-a dat dezlegare la cetățenia românească” a fost înghesuială, dar în același timp alegerile la nivelul Statului Moldovean erau câștigate de partidele pro-ruse.

 

Un expert de la Bruxelles îmi explica recent ceva care pare acum evident. Ca țară mică, într-o lume globalizată, nu poți să ai neutralitatea. Pe timp de pace, preiei automat politica vecinilor, fără să ai nici un cuvânt de spus. Iar pe timp de război, vecinul e nervos și intră peste tine când vrea el, fără să îi pese de neutralitatea ta declarată sau nu.

 

Să încercăm să destructurăm acum câteva teorii de actualitate. Prima, că dacă ai aparținut URSS-ului nu poți să rupi definitiv cu Rusia. Greșit. Țările Baltice au reușit această procedura, fiind cam de aceeași mărime ca Republica Moldova. Iar timpul le-a dat dreptate că au ales bine. A doua, că dacă stai liniștit și nu cochetezi cu NATO, ai pace. Iar greșit. Exemplul Ucrainei vine să confirme clar că securitatea ta națională poate să fie zdrobită în acest context.

 

Să ne uităm și la case mai mari. Războiul din Ucraina a fost exemplul concret în care Finlanda și Suedia au văzut că neutralitatea nu e suficientă. Aici mai apare și o noțiune a secolului pe care îl trăim. Nu poți să intri într-o alianța rapid, ceea ce adversarul cunoaște. Deci trebuie puțină strategie și anticipație a dezvoltărilor. România a stat în anticamera UE peste 10 ani, dacă considerăm momentul Snagov 1995 ca și kilometru zero al aderării la UE, iar cu NATO cochetam de mult timp pâna sã intrãm în 2004. Îmi amintesc și acum Summitul de la Madrid din iulie 1997 când România nu a fost invitată să adere la NATO și drama mediatică de atunci.

 

Iar ca să închei cu neutralitatea, se pare că până şi “axioma de neutralitate Elveția˝, dorește să între în sistemul vestic. Asta chiar că e de gândit pentru toți cei care mai cred că neutralitatea e posibilă.

 

Dan LUCA / Bruxelles

                                                                           

 

Niciun comentariu: