În cercetarea publicată astăzi în Ziarul Financiar, am evidențiat câteva repere despre cum au abordat partidele politice alegerile primare europene 2024.
---
Pe 7 martie 2024, Congresul PPE
de la București a ales-o, în urma unui vot secret, pe Ursula von der LEYEN
drept principala candidată a PPE la Președintele Comisiei Europene înaintea
alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Ea a fost singura candidată. Eveniment
simbolic care a dat oficial tonul alegerii liderilor europeni ai
mandatului 2024-2029.
Cu
câteva zile înainte, pe 2 martie 2024, socialiștii europeni îl
alegeau pe Nicolas Schmit ca si
candidat principal
la cea mai inaltã poziţie
a executivului european.
Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a primit
mandatul prin aclamație la finalul congresului partidului de la Roma.
Politicianul a condus necontestat
cursa internă, el fiind singurul nume propus.
La sfârşitul aceleiaşi luni, pe
20 martie 2024, liberalii europeni s-au reunit la Bruxelles pentru Congresul
Extraordinar al Partidului ALDE. Delegații de partid au votat pentru aprobarea
nominalizării lui Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Germania) de la FDP, membru al partidului ALDE, în Germania,
ca principal candidat liberal pentru alegerile din iunie.
Mai exista şi o Echipã Europa, care alaturi de deputata Marie-Agnes
Strack-Zimmermann, îi mai avea pe eurodeputaţii Valérie Hayer (Franţa) şi Sandro Gozi (Italia).
În luna precenentã chiar, pe 3 februarie 2024, Verzii
europeni îi prezentau pe europarlamentarii Terry Reintke (Germania) și Bas
Eickhout (Olanda) drept candidați de top pentru alegerile UE. Cei doi europarlamentari au fost numiți de delegații
tuturor partidelor Verzilor din Europa la congresul de la Lyon, Franța.
Pe data de 24 aprilie 2024,
Partidul ECR adoptă manifestul pentru alegerile europene, şi decide să nu
prezinte un candidat principal. „Refuzând să nominalizeze un candidat pentru
funcția de vârf, ECR trimite un semnal puternic că partidul rămâne fidel liniei
sale că nu a fost niciodată în favoarea sistemului Spitzenkandidat.”
Dacă continuăm analiza despre abordarea electorală a
celorlalte partide europene, observăm că pe 24 februarie 2024, Stânga Europeană
radicalã îl alege pe Walter Baier (Austria) drept candidat principal la
alegerile europene. A fost ales
într-o adunare internã în Slovenia.
Unele partide, mai mici desigur,
au avut o decizie asupra acestui subiect încã
de anul trecut. Maylis Roßberg (Germania) și Raül Romeva (Spania) au fost ratificaţi ca tandem EFA Spitzenkandidaten în cadrul
Congresului de la Strasbourg (13-14 octombrie 2023). Interesant profilul-simbol
al acestor candidaţi. Raül Romeva (52 de
ani, Catalonia) este un fost europarlamentar. A fost membru al Guvernului
Catalan care a organizat referendumul pentru autodeterminare în 2017, după care
a petrecut 4 ani ca prizonier politic. Iar Maylis Roßberg (23 de ani, regiunea
de graniță daneză-germană) este membru al minorității daneze din Germania.
După alegerile pentru Parlamentul European din 2019,
Miscarea Politicã Creştin Europeanã a obținut trei locuri în Parlamentul
European: Peter Van Dalen de la Uniunea Creștină (Olanda), Bert-Jan Ruissen de
la SGP (Olanda) și Helmut Geuking de la Partidul Familiei din Germania. Peter Van Dalen și Helmut Geuking fac parte din Grupul
PPE, în timp ce Bert-Jan Ruissen face parte din ECR. Un al patrulea europarlamentar, Cristian Terheș,
membru al Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat din
România, s-a alăturat partidului în mai 2020.
Președintele și Spitzenkandidat pentru acest partid a fost Valeriu Ghilețchi,
membru în Parlamentul Republicii Moldova.
Chiar şi Partidul Identitate
şi Democraţie
a fãcut o alegere. Extrema dreaptã
îl alegea pe europarlamentarul danez Anders Vistisen drept „candidat
principal”.
În
primavara lui 2024, înainte de alegerile europene din iunie, au
fost 3 dezbateri oficiale, clasificate ca Spitzenkandidat.
Orașul Maastricht a fost și de
data aceasta locul primei
dezbateri Spitzenkandidaten înainte de alegerile pentru
Parlamentul European. După 2014 și 2019, ziua de 29 aprilie
2024 a fost aleasã pentru a reuni ofertele electorale ale partidelor
politice europene pentru președinția viitoarei Comisii Europene. La dezbaterea
de 90 de minute care a avut loc începând cu ora 19.00 CET, au fost
prezenți 8 candidați. Foarța actualului președinte a fost observată din
primele minute ale interacției. Ursula von der Leyen a pendulat între
a prezenta ideile pentru următorul mandat, dar a și explicat mult
actualele acțiuni politice. La un moment dat aveam impresia că este o
conferință de presă în care ceilalți candidați întreabă actualul președinte al
Comisiei Europene despre subiectele politice contemporane.
Nicolas Schmit a fost bun, forța de comisar
european în exercițiu i-a dat gravitate și structurã prezentării. Bas
Eickhout a jucat și el bine, experiența sa ca lider de grup
politic în Parlamentul European fiind bine pusă în evidență. Maylis Roßberg, de
doar 24 de ani, a jucat cartea tinerilor, mai ales că în salã erau
prezenți doar tineri. E aceeași abordare precum cea a candidatei verzilor din
2014 și 2019, Ska Keller. Anders Vistisen a atacat brutal încă din prima
clipă când a avut microfonul. A lovit în tot ce mișcă european și a subliniat
voalat problema alegerilor europene. “Ursula von der Leyen dorește un
mandat de președinte al Comisiei Europene, dar
nu candideazã pe nici o listã electorală în alegerile europene”.
Neavând ECR candidat în dezbatere, ID a intrat pe palierul euroscepticilor mai
mult decât credeam.
Marţi, 21 mai 2024, s-a derulat a doua dezbatere dintre
posibilii presedinţi ai viitoarei Comisii Europene. Evenimentul a fost
organizat de think tank-ul Brugel şi prestigioasa publicaţie Financial Times.
Tema principalã a fost legatã de dezvoltarea economicã a UE. La
intrevederea de 75 de minute, începând cu ora 17.00 CET, au fost prezenți 4
candidați: Ursula von der Leyen, Nicolas Schmit, Sandro Gozi si Anders
Vistisen.
Câteva citate de la dezbatere:
Ajutoarele
de stat nu trebuie să fragmenteze piața internă (Schmit),
Ne
trebuie campioni industriali pentru a avea competitivitate pe plan mondial (von
der Leyen),
E
nevoie atât campioni industriali, dar şi să sprijinim IMM-urile (Schmit),
Criza
pandemică ne-a învățat ce important este să avem diversitate în lanțul de
aprovizionare (von der Leyen),
Ne
trebuie noi resurse pentru bugetul european, să cheltuim mai bine împreună
(Schmit),
E
nevoie de mai multă cooperare europeană pentru apărare și securitate (von der
Leyen),
Apărarea
europeană are un cost, trebuie finanțată (Schmit),
Trebuie
să avem un mai mare budget european, să ieșim din schema anului 1988 cu
contribuția țărilor membre de doar 1% (Gozi),
Cred
în proiectul “Made in EU” (von der Leyen),
UE
trebuie sã fie putere militarã şi economicã (Gozi).
Interesant cum Nicolas Schmit a pomenit în intervențiile
sale de patru ori numele lui Jacques Delors, iar Sandro Gozi de două ori trioda
liberală Macron – Breton – Kallas.
Joi, 23 mai 2024, s-a derulat ultima dezbatere dintre
posibilii președinţi ai viitoarei Comisii Europene. Conform tradiție, cu 10
zile înainte de alegerile europene, evenimentul a avut loc în sala mare a
Parlamentului European din Bruxelles. La fel a fost în 2014 sau
în 2019. Surprinzător, dar oficial evenimentul s-a intitulat
"Eurovision debate between lead candidates for the Commission
presidency". Spun surprinzător fiindcă utilizarea termenului Eurovizion,
atât de drag EBU, era plin de controverse după scandalul de anul acesta,
rezultat chiar printr-o plângere oficială semnată de vicepreședintele Comisiei
Europene, Margaritis Schinas, pentru interzicerea steagului UE la
evenimentul muzical Eurovision 2024.
Un alt amănunt de semnalat, s-a decis începerea
evenimentului la ora 15, într-o zi de lucru. Este prima dată de la apariția
dezbaterilor Spitzenkandidat când se preferă ora gospodinelor pentru un
eveniment televizat în care se dorește o dezbatere live pentru destinul Europei
în următorii 5 ani. Sau poate se consideră că astfel de interacții sunt doar
pentru cei care lucrează în sistemul afacerilor europene, nu pentru publicul
larg?
Dr. Dan LUCA este expert în afaceri europene și
comunicare strategică, derulându-și activitatea în Bruxelles încă din 1997.
Conferenţiazã la universități din Belgia, Italia, Germania și România, iar
cartea să fundamentală este „Mapping the Influencers in EU Policies”.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu