Avântul PR-ului românesc

Creşterea cifrei de afaceri în domeniul PR înregistrată anul trecut este mult mai mare decât cea înregistrată de companiile de publicitate. PR-ul românesc a cunoscut o expansiune în ultima perioadă, depăşind bugetele atrase de presa scrisă sau de radiouri, conform unui studiu realizat recent de Forbes România.

Deşi în vreme de criză, PR-ul românesc s-a dovedit un domeniu profitabil, evoluând nu doar din punct de vedere cantitativ, crescând aşa cum spune autorul materialului, Petre Barbu, şi în complexitate şi profesionalism.

“Dacă domeniul relaţiilor publice a debutat în România cu specialişti în comunicare axaţi pe media relations şi focus mai mult pe execuţie, în 2012 vorbim despre valoarea adăugată consultanţei nişate, pe care un comunicator o poate oferi unui brand”, spune Elena Olteanu, General Manager 4 ACE.

Despre aceleaşi schimbări vorbeam şi la nivel macro. E bine că şi companiile româneşti au sesizat importanţa seriozităţii în comunicare, şi cum spunea Cătălina Stan, preşedinte şi CEO al BDR Associates, “astăzi putem vorbi de maturitatea profesională a majorităţii celor care evoluează în comunicarea strategică”.

Dan LUCA / Bruxelles

UE: Marea Britanie vs. România

Marea Britanie ştie că e mai bine în interiorul UE, influenţând deciziile blocului, decât în exteriorul ei. În opoziţie, România are faţă de Uniune o atitudine “realisto-pesimistă”. După aderare, a considerat că va obţine bani europeni şi va intra în rândul membrilor cu drepturi depline, după cum Radu Magdin explica într-un recent material diferenţa dintre cele două state.

Dacă ar fi să luăm exemplul britanic în măsurile pe care englezii le adoptă, ce ţin de interesul naţional, atunci România ar trebui să înveţe să îşi spună părerea, fără a uza excesiv de argumentul "aşa e bine, să fim şi noi".

“Mai sunt relevante două remarci comparative, legate de clasa politică respectiv de ideea de "audit al politicilor UE". În România, clasa politică nu are opinii diferite cu privire la Uniunea Europeană; se sesizează un oarecare consens cu privire la nevoia de a folosi (toţi sau măcar cât mai mulţi din) banii europeni. Există totodată o tendinţă integraţionistă care favorizează o Uniune şi o Comisie Europeană puternică (statele influente îşi doresc o Comisie mai puţin influentă, ca să aibă o marjă de manevră mai mare) şi participarea la cât mai multe instrumente europene, chiar fără a avea un cuvânt de spus în interior (cazul uniunii bancare). Dacă această aplecare integraţionistă e rodul unei strategii sau a unei tactici momentane de alieniere la consens, nu e întotdeauna clar. De aici şi utilitatea unui "audit" pe model britanic: nu ne-ar strica deloc o imagine clară a puterilor UE în plină expansiune şi a impactului politicilor europene în România, a costurilor şi beneficiilor”, sublinia Radu, şi personal, împărtăşesc convingerea că România trebuie să îşi joace rolul de stat membru.

În plus, e nevoie de dezbaterea publică pe anumite teme, pentru o mai mare vizibilitate şi transparenţă.

Dan LUCA / Bruxelles

Martin Schulz la Bucureşti, despre viitorul UE

Cu ocazia recentei vizite în România, Martin Schulz a precizat că “Uniunea Europeană nu este ceva sigur pentru totdeauna, nimic nu este lipsit de alternativă şi această prezentare a Uniunii Europene, ca fiind singura alternativă, este greşită, nimic nu reprezintă singura opţiune. La orice există alternativă, există alternativă la integrarea europeană, la cooperarea europeană, aceasta este renaţionalizarea. Oamenii care le spun tinerilor că Europa e sigură pentru totdeauna nu spun adevărul”.

În acest context, după cum spune Martin, integrarea este răspunsul la ameninţările acestei perioade istorice pentru construcţia europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

România demitizată

După ce acum aproape doi ani scriam despre miturile româneşti, preluând tot un material de la Forbes, iată că acum, un grec, director general în România al unei companii cu tradiţie, demitizează ţara noastrã cu sinceritate.

Educaţia românească, spune Laskaris Tsakoumakis, nu este la pământ. Acesta ar sfătui pe oricine să aleagă o facultate din România, iar masterul şi doctoratul să îl urmeze în străinătate. Grecul consideră că în România nu se învaţă prea mult şi fără rost, fiind de părere că specializarea te învaţă să reacţionezi corect, în timp ce cunoştinţele generale să prevezi.

Fiind în România de 20 de ani, nu consideră o ţară în care afacerile nu se fac cu onestitate. “Românii sunt ca şi grecii, lucrează mult pe prietenie şi relaţie personală”. “Toate rezultatele pe care le-am obţinut aici le-am produs cu echipa mea din România,  pe care nu aş schimba-o cu nicio altă echipă din vreo altă parte a lumii”.

Al treile mit detronat este cel conform căruia “producţia din România a murit de mult”. Şi ca exemplu, grecul aminteşte de unităţile industriale care produc pentru rafinării petroliere, de firmele din sfera high-tech şi de Aerostar Bacău, care deruleazã export în Brazilia.

Mitul patru, care poate sperie pe mult, “viitorul României sună sumbru”, este şi el combătut. “Tocmai datorită educaţiei lui, românul e deschis la orice, poate implementa repede tehnologii, se poate adapta”. “Viitorul României nu e puternic, e foarte puternic, poate un pic ameninţător pentru celelalte ţări din regiune”.

Românii nu au o mentalitate păguboasă, însă din păcate, lucrurile mai puţin bune se bucură de o prea mare mediatizare, consideră grecul.

La capitolul investitori, Laskaris nu este de acord cu “zvonistica” conform căreia aceştia sunt atraşi doar de mâna de lucru ieftină – “Crezi că Airbus vine pentru mâna de lucru ieftină?”. “Dacă nu există specializare de vârf, nu deschizi nici consignaţia, darămite uzina”, glumeşte, însă are mare dreptate. “În România poţi să produci orice, dar trebuie să se bată palma pe domeniile de vârf, pentru că acolo se câştigă cel mai bine”.

Şi nu cel mai puţin important, ultimul mit “desfiinţat” de grec este cel care plasează România în coada regiunii. Existând potenţialul de creştere în domenii productive, care nu stagnează la un anumit nivel precum comerţul sau serviciile, suntem de departe mult mai bine poziţionaţi decât vecinii.

Dan LUCA / Bruxelles

Romanians in Brussels on the evolution of Romania

According to Romanian experts involved in various activities in “Euro Brussels”, nearly six years after Romania joined the EU, Romania has evolved, but there are still many inefficiencies and abnormalities.

With great pleasure, I recently had the opportunity to host on the “House of Europe” blog the thoughts of several Romanian friends in Brussels, who are experts in European affairs, about the evolution of Romania's EU membership and its European potential.

 
Like I have mentioned on other occasions, Romania must go beyond simply being a Member State: it needs to defend and to exercise its rights, and to uphold national interests in the European decision making process.

To do this, in the words of Raul Rădoi, coordinator of GrupRomania, there must first be awareness of the policies, legislation and processes that the European capital exists of, as well as the public and private sector involvement. In addition, there needs to be an awareness of Romania’s involvement in shaping regulations and directives in accordance with its interests, all in an evolutionary manner.

Romania needs many more measures in order to develop the country’s image, but lobbying still has negative connotations, which is totally wrong. As 75% of national law is established in Brussels, there is insufficient presence of Romanian companies in Brussels, stated by Stefan Morcov, Vice President SIVECO Romania.

If regions and cities in Romania would be much better represented here, people could find "live news" on possible partnerships, about available European funds, as well as crucial effects on legislative procedures, as suggested by Andreea Per. As regards to private companies in Romania, they need to know about the new regulations that may affect their work, before being transposed into national law. Not only because they then have a chance to actively participate in creating the law, but also because the companies can anticipate and plan their medium and long term strategies.

As suggested by Raluca Anghel, who works for a multinational in Brussels, another potential growth for Romania is investing in research and innovation, with results that have direct impact on productivity and competitiveness in strategic areas.

With the experience gained as press correspondent in Brussels, Magdalena Moreh points out that there are very many areas of interest, most of them covering small issues, which either do not count at all or are subjects that we are not able to bring forward.

Even though some readers believe that Romania is at the very edge of a precipice, Raluca Anghel believes that in the future, a person searching for information about Romania might find the following result: "A democratic parliamentary republic located in Eastern Europe, characterized by: innovation and technological advancement, economic prosperity, high employment, an education system that works effectively, competitive private sector, strong international trade and diplomacy, and a major player in the European Union".

Dan LUCA / Brussels

Antreprenorii români şi frica de faliment

Conform unui studiu recent, doar 17,5% dintre români ar avea curajul să deschidă o afacere. În cazul în care ar face-o, ar opta pentru un magazin alimentar.

Conform aceluiaşi studiu, 67,3% dintre românii care îşi doresc o afacere personală se bazează pe faptul că au identificat oportunităţi pe piaţă, însă există şi o categorie de români care optează pentru o afacere doar pentru că nu au un alt mod de a câştiga bani.

Parcă neaşteptat la prima vedere este “procentajul intreprinzătorilor români care în faza iniţială demarării unei afaceri pe cont propriu au clienţi în alte ţări (exportatori), ceea ce plasează românii pe locul 4 în clasamentul global şi pe locul 3 între economiile bazate pe eficienţă”, după cum scrie HotNews.

Dacă bucureştenii par cei mai “întreprinzători”, femeile românce în schimb, sunt mai reticente în a-şi dezvolta propria afacere, preferând statutul de angajat.

Peter Barta, CEO al Fundaţiei Post Privatizare, mai adaugă ceva foarte important, de unde poate pornesc aceste rezultate “un fapt interesant legat de profilul antreprenorului român este acela că, din punct de vedere al calităţii managementului - şi aici mă refer în principal la planificarea afacerii, cu tot ceea ce implică aceasta - nu sunt diferenţe calitative semnificative între absolvenţii de studii superioare şi cei care nu au trecut prin facultăţi. Acest lucru reflectă faptul că, deşi sistemul naţional de educaţie a început să introducă elemente de cultură antreprenorială, acestea nu sunt suficiente la ora actuală pentru a conferi intreprinzătorilor o cunoaştere a modului în care să îşi conducă investiţia în sensul diminuării riscurilor. În aceste condiţii, cultura antreprenorială, deşi esenţială, rămâne, din păcate, la nivel de opţiune pentru intreprinzători".

Dan LUCA / Bruxelles

Vasile Puşcaş despre fondurile europene şi greşelile româneşti

Vasile Puşcaş vorbeşte recent într-un interviu acordat EurActiv despre absorbţia fondurilor europene în perioada 2007-2013 şi de modul în care liderii români au înţeles utilitatea banilor europeni. După cum spune Puşcaş, având în minte doar faptul că “trebuie să luăm banii europeni”, liderii politici au văzut fondurile structurale ca pe o oportunitate financiară pe termen scurt, ceea ce a fost o mare greşeală.

Puşcaş consideră că în perioada următoare (2014-2020), România, cu caracteristicile pe care le prezintă, este nevoită să insiste pe convergenţa cu politicile europene, indiferent că este vorba de aderarea la zona euro sau doar datoria de a contribui la dezvoltarea Uniunii, ca şi stat membru.

Dan LUCA / Bruxelles