Identitatea europeană în atenţia SNSPA

La Bucureşti pe 4 noiembrie 2013, am avut onoarea să moderez sesiunea inaugurală a Săptămânii Cetăţeniei Europene, organizată de SNSPA.

Prezentările, axate pe tema “Viitorului identităţii europene”, au reuşit să trezească reacţia “firbrei româneşti interesată de afacerile europene”.

“Vorbim foarte mult de criza sau crize la nivelul UE, iar corelaţia cu euroscepticismul este evidentă”, preciza Alina Bârgăoanu, Rector SNSPA, în prezentarea sa.

“Să nu uităm totuşi că Uniunea Europeană s-a născut dintr-o criză fundamentală, iar soluţia aleasă garantează sustenabil pacea pe continent”, evindenţia Iordan Bărbulescu, Decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale. “UE înseamnă credibilitate politică şi încă de acum putem vorbi de o organizaţie internaţională cu comportamente de stat federal”, adăuga reputatul profesor.

Diana Iancu, Decan al Facultăţii de Administraţie Publică, a prezentat foarte elaborat “vocile care contează în Uniunea Europeană”, punctând anumite stereotipuri Vestice despre Estul continentului şi în special despre România.

Referindu-se la identitatea europeană, profesorul Cezar Bîrzea sublinia că “Europa are din punct de vedere istoric o identitate târzie”, iar aspectul cetăţeniei se poate trata juridic, cetăţenesc sau din punct de vedere identitar.

Încă o dată vreau să-i felicit pe cei de la SNSPA pentru această dezbatere. Mi-a făcut mare plăcere să mă revăd cu colegii la doar 3 săptămâni de la lansarea recentei mele cărţi la SNSPA.

Dan LUCA / Bucureşti

Dan LUCA – în direct la Realitatea TV – despre România în contextul negocierilor cu FMI

Apropo de evenimentul major de luni, 4 noiembrie, şi anume întâlnirea guvernanţilor cu FMI, fiind din nou prezent în studioul Realitatea TV de la București, spuneam că acest împrumut trebuie văzut şi analizat într-o perspectivã generală.

În ultima perioadă, România face progrese în direcţia absorbţiei fondurilor europene, pe care le-a subliniat şi Comisia Europeană. Existã o viziunea de ansamblu a României, dată de descentralizare, iar apoi de regionalizare. A doua discuţie serioasă este cea a resurselor naturale si exploatarea lor. Autostrăzile şi infrastructura sunt și ele cruciale. Direcţia este clară, nu se merge pe proiecte pe termen scurt, ci pe strategii cu bătaie lungă, ceea ce este foarte bine pentru România. Indiferent că este vorba de promisiunile guvernării sau de resultatele durelor negocieri cu FMI, România are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, dar şi de continuarea privatizărilor şi a investiţiilor.

Dan LUCA / Bucureşti

Bilet spre Clujul european

M-am bucurat mult când am văzut Clujul în prima poziţie a topului european al celor mai primitoare oraşe. Este un punct în plus pentru proiectul mai amplu – 2021 – Clujul Capitală Culturală Europeană.

Făptul că, prin ceea ce au simţit turiştii străini în timpul vizitei în România, Clujul a reuşit să depăşească Atena sau Copenhaga, este o mare realizare. Conform aceluiaşi studiu, 75% dintre clujeni se simt bine în oraşul lor.

În primăvara anului trecut, de exemplu, oraşul a fost vizitat de peste 15.000 de cetăţeni străini, 91% dintre clujeni considerând prezența turiștilor în orașul lor un lucru pozitiv. Clujul este unul dintre oraşele din România cu cei mai mulţi vizitatori străini, deşi din păcate în ultimii ani numărul lor este în scădere, citeam în alte surse.

Eu personal, aştept cu mare drag fiecare revenire la Cluj, oraşul meu natal, şi nu pot să nu remarc evoluţia sa din ultimii ani, care îl recomandă cu adevărat ca un oraş european de top.

Dan LUCA / Bruxelles

O nouă dispută pentru engleza “bruxelleză”?

Ministrul flamand al educației, Pascal Smet, susţinea recent că dacă Bruxelles aspiră să fie un oraș internațional, acesta ar trebui să declare engleza limbă oficială a oraşului. "Pentru următorii douăzeci de ani, limba engleză va domina ca limbă la nivel mondial. Este limba utilizată în lumea politică, în lumea diplomatică, în sectorul turismului", explica Smet, pe marginea unui proiect lansat pentru a stimula educația multilingvistică în capitala belgiană și în UE.

Cifrele citate în Planul Marnix arată că 63,2% dintre locuitori Bruxelles sunt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puțin de 20% sunt nativii olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, ​​dar cu toate acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în Bruxelles sunt nevoite să vorbească limba engleză bine sau foarte bine. "Ceea ce aș dori să văd este toată lumea care trăiește la Bruxelles, vorbind cel puțin o limbă comună, și aceasta ar putea fi limba engleză", a mai spus Smet.

Din păcate, orice discuție despre limbaj sau educație este de natură să declanșeze controverse într-o țară unde problemele lingvistice sunt o componentă definitorie a vieții politice.

Prin folosirea limbii engleze, nu se doreşte eliminarea celorlalte limbi, însă să fim serioşi totul la nivel global se “stabileşte” în engleză. Planul Marnix propune predarea cursurilor în diferite limbi, inclusiv olandeză, franceză și engleză, arătând exemplul Luxemburgului, unde educația multilingvistică este bine stabilită. Dar, potrivit ministrului flamand, Smet, principala problemă este lipsa profesorilor care vorbesc limba suficient de bine. Mulţi expati care lucrează în sau în jurul instituțiile UE de la Bruxelles sunt dornici de a înscrie copiii în școli în limba engleză, dar opțiunile sunt limitate în prezent la școlile europene.  

Pe subiecte asemănătoare am mai scris pe blog, şi vă recomand să citiţi şi:

“Ce înseamnă cariera europeană”?

“Atmosfera Bruxelles”

Fibra europeană franceză

Francezii din Bruxelles… despre Franţa în UE

Politica pe 3 paliere la Bruxelles

Dan LUCA / Bruxelles

De ce iubim Elveţia?

De mult vroiam să vizitez Elveţia. Auzisem atâtea lucruri despre această ţară, în inima Europei, dar fără a face parte din Uniunea Europeană, încât cele două zile petrecute acum vreo 10 ani la o nuntă parcă nu erau suficiente.

Am profitat de vacanţa copiilor şi am hotărât să încercăm să ne rupem de cotidianul bruxellez printr-o ieşire în natură. Căci NATURA este cuvântul care defineşte cel mai bine Elveţia. O grijă fantastică pentru fiecare lac şi cascadă, pentru poteca de munte sau drumul forestier. O infractructură rutieră şi feroviară dusă până la perfecţiune te face să crezi că trăieşti cu adevărat o utopie!

Totul se face cu bun simţ, cu răbdare – de multe ori prea multă răbdare. De la plimbarea cu vaporaşul pe unul din zecile de lacuri sau transportul cu trenul-gondolă care ne-a dus până pe creasta unui munte de peste 2300 m, totul este foarte bine gândit.

Ce zic elveţienii de Uniunea Europeană? Nu prea văd să fie un subiect la ordinea zilei, având în vedere calitatea vieţii de la ei de acasă. Parcă totuşi cineva îşi amintea că există un Parlament European la Bruxelles şi că i-ar face plăcere ca turist să-l viziteze. Doar ca turist…

Dan LUCA / acum din Elveţia

 

The link between European politics and the ordinary people

Dear citizen, we are all ordinary people, whether we like it or not. We touch the surface when talking about subjects we know less of, and we can go more in-depth, have a more complex discussion, when it comes to our current professional sector, where we are more comfortable. In European policy, there are many insiders, so the title could easily transform into "links between European policy and Romanians" or "the relationship between the European Union and its citizens".

What I propose in this article, is to find some recipes for better communication of the European project, so that Romanians remain Europhiles and not Eurosceptics like other Europeans.

For Romanians, EU membership has meant first and foremost, in terms of expectations, freedom of movement – resulting in the ability to work in the EU - and bags with European money. If the expectations regarding movement and employment, despite some remaining restrictions, are coming true (at least before the economic crisis), in terms of European money, Romanians went from ecstasy to agony. Indeed, to the disillusionment of many Romanians, European money is "given" on a project basis, and is not shared at the central or local level. Poverty was not a selection criterion, but the need for a design of success that the EU would give was real.

Therefore, if we want to approach European policy for the citizens, it takes pragmatic communication, a realistic and positive attidude. Yes, the EU is a successful project, regardless of the news you hear about the eurozone and our absorption of European funds. Yes, Romania can be a success story - let's get organized. We need a more proactive communication based on realistic opportunities.

Unfortunately, some of the enthusiasm for European affairs got lost and the specialized institutional actors don’t have the passion and energy of those in the past. In 2007, we started with enthusiasm, in 2013 we are tired of caring, and the EU is only a third wheel. However, given that so many things are decided in Brussels (75% of the "national" law), or from the relationship with Brussels (Schengen cooperation and Verification Mechanism on justice, etc.), this must change. The European elections in May 2014 is a chance not to be missed, both in itself and as a perspective: if we allow European businesses go numb, it will be very difficult to revive them when we are at the helm of the EU in 2019.

New pro-European input is imperative for everyone involved so far in European affairs, be it people from Romanian ministries, the Brussels administration or politics, the people who concluded the chapters of EU negotiation, officials who bear the brunt of the European project approval, or politicians. We need more than ever to support the success of an alliance of Romania in European affairs, and I therefore propose to organize the centre and communicate with local people. Let's do it, let’s go beyond negativity, beyond national policy - a hope justified by the European perspective.

Dan LUCA / Brussels

 

Dan LUCA – articol în Jurnal de Dâmboviţa – “Alegerile primare și cetățenii”

Organizarea alegerilor primare europene a venit ca o soluţie la problemele de legitimitate pe care le întâmpină în ultima perioadă instituţiile europene. În cel mai recent material pe care l-am pregătit pentru Jurnal de Dâmboviţa am explicat importanţa participării active a populaţiei la realizarea acestui obiectiv.

Redau în continuare articolul publicat de cotidianul dâmboviţean în această vineri:

……….

Vorbim mult despre alegerile europene din 2014, dar nu insistăm suficient, părerea mea, pe ce înseamnă acest scrutin pentru cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE. Ei sunt cei care trebuie să înţeleagă importanţa rolul lor, ca alegători, în definirea viitorului blocului comunitar. Criticii şi susţinătorii Uniunii Europene sunt de acord cu faptul că trebuie să se lucreze la creşterea gradul de democraţie pe măsură ce influenţa asupra vieţii de zi cu zi a simplului cetaţean creşte.

După cum se discută la nivel european, înainte de Europarlamentarele programate pentru anul următor, ar trebui să se cunoască numele candidaţilor propuşi de fiecare partid care urmează să îl înlocuiască pe José Manule Barroso, ce îşi va încheia mandatul în octombrie 2014.

Exemplul dat recent de publicaţia britanică Wall Street Journal este foarte util în a înţelege mecanismul - „În acest fel, mulţi alegători europeni vor vota ştiind că, dacă formaţiunea lor favorită va câştiga cele mai multe mandate în Parlamentul European, atunci personalitatea nominalizată de aceasta va fi viitorul preşedinte al Comisiei.

Un alegător al Partidului Laburist din Marea Britanie ar şti astfel că dacă grupul socialist va câştiga cele mai mare număr de locuri atunci, de exemplu, Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European şi cel nominalizat de socialiştii europeni, va deveni viitorul şef al Comisiei Europene”. După cum ati văzut, controversele există şi de această dată în dezbaterile europene, inclusiv din partea proeuropenilor. Sistemul este foarte complex şi din păcate, incorect comunicat creează confuzii şi nesiguranţă.

Uniunea Europeană, sui generis, se confruntă cu o necesitate a îmbunătăţirii mecanismelor eficiente şi democratice de implicare şi selecţie a liderilor. Există o nevoie de îmbunătăţire atât a strategiilor de coordonare inter-instituţionale, cât şi de o „re-configurare” a discursului politic. Trebuie schimbat mult şi rapid, asta desigur dacă trecem de la turaţia de tip „Europă a elitelor” la una de tip „Europa cetăţenilor”.

Cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai clar platformele politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate mai bună să-şi exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta Europeană, într-o manieră din ce în ce mai democratică.

De câţiva ani, Obama a devenit idolul politicienilor, brandul politic cel mai cunoscut, chiar şi în Uniunea Europeană. Preşedintele american are merite deosebite, dar şi un sistem care l-a „inventat”. Obama este un produs al sistemului american, aşa cum vom avea alţi lideri americani aleşi cel puţin o dată la 8 ani. Alegerile primare i-au dat posibilitatea liderului american în a se afirma, nu o campanie de două luni, survenită după nominalizarea de către Partidul Democrat ca şi candidat oficial la funcţia supremă în Stat.

Specialiştii au început să admită faptul că succesul integrării europene impune mai mult decât implementarea unor instituţii eficiente şi armonizarea politicilor la nivel naţional cu cel european. E nevoie în egală măsură de respectarea principiilor democraţiei la nivel comunitar. Uniunea Europeană speră să îmbunătăţească participarea cetăţenilor pentru crearea unei democraţii supranaţionale, participarea activă a populaţiei fiind un factor cheie în acest mecanism.

Dan LUCA / Bruxelles