joi, 3 decembrie 2015

Berlinul la el acasã... versiunea 2015

Sãptãmâna aceasta am petrecut din nou 3 zile la Berlin, iar câteva idei interesante intenţionez sã le prezint în acest mesaj.

E de apreciat cooperarea franco-germanã şi în domeniul cercetãrii aplicate, iar evenimentul la care am participat confirmã aceastã afirmaţie. “Which convergence for the euro area?”, a fost întrebarea la care au încercat sã rãspundã experţi precum Pascal Lamy sau Iain Begg, în cadrul conferinţei organizate de douã prestigionase think tank-uri: Jacques Delors Institute şi Bertelsmann Stiftung.

Foarte interesantã perioada pentru producãtorii de bere din Germania. Asociaţia germanã se pregãteşte de sãrbãtoare – în anul 2016 se vor împlini 500 de ani de la German beer purity law. Mesajele se îndreaptã şi spre Bruxelles-ul european în cadrul acestei campanii.

Prestigiosul German Institute for Economic Research – DIW, care integreazã la Berlin 15 persoane în departamentul de comunicare, creioneazã o abordare pentru a se poziţiona mai puternic pe piaţa capitalei UE. Eu cred ca vor reusi…

Companiile de consultanţã oferã servicii pe ambele paliere, naţional şi european, iar discuţia de la Berlin cu BM este exemplu care confirmã regula.

Ca oraş, Berlinul este un loc dinamic, plin de viaţã, fãrã nici un stres. Si asta în ciuda faptului cã subiectele din sfera publicã germane cuprind fraze precum criza emigranţilor sau ameninţarile teroriste ale statului islamic.

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles

joi, 26 noiembrie 2015

Parisul la el acasã… versiunea 2015

Saptãmâna aceasta am petrecut din nou câteva zile la Paris. Oraşul este plin de viaţã, fãrã absolut nici o perturbaţie din cauza evenimentelor recente.

E o plãcere sã discuţi politici europene cu organizaţiile naţionale de reprezentare a sectorului agricol sau a celor din industria cosmeticelor (pentru cei care urmaresc afacerile europene le recomand binomurile INTERFEL - FRESHFEL şi FEBEA – Cosmetics Europe).

Discuţia de la Institutul Jacques Delors (Notre Europe) a fost plinã de conţinut, iar evenimentul din 15 marie 2016 pe tema finanţãrii alegerilor primare europene din 2019 este asteptat cu mare interes atât la Bruxelles, cât şi la Paris.

În rest, Parisul se pregãteşte la greu de COP21, la care vor participa şi 140 şefi de state. Vã puteţi imagia cum va arata capitala Franţei începând de duminicã pentru douã sãptãmâni.

Iar ca picanterie din politica naţionalã francezã, vã recomand saga cu ministrul afacerilor externe Laurent Fabius, care se pare cã îşi pregãteşte “o parcare politicã”, de tip românesc, pentru anul 2016.

Dan LUCA / acum în Bruxelles

luni, 23 noiembrie 2015

Molenbeek-ul de lângã mine

De vreo sãptãmânã Molenbeek-ul a intrat în atenţia mass media mondiale. Câteva consideraţii utile pe aceastã temã, având în vedere cã locuiesc de peste 10 ani la doi paşi de aceeastã zonã a Bruxelles-ului.

Molenbeek, sau pe numele complet Sint-Jans-Molenbeek, este una dintre cele 19 cartiere ale Regiunii Bruxelles. Este printre cele mai populate “commune” din Bruxelles, cu aproape 100.000 de locuitori. Desigur, aşa cum era de aşteptat, în aceastã zonã trãiesc şi aproximativ 1500 de români. Însã populaţia care se remarcã este comunitatea marocanã, majoritatea dintre ei având însã cetãţenie belgianã, aflându-se chiar la treia generaţie în Belgia.

Chiar dacã pare incredibil, dar prima minoritate din capital Europei sunt marocanii, urmaţi de turci. Şi asta ca urmare a celor întâmplate în anii ‘50-‘60, când Guvernul Belgian a invitat la lucru zeci de mii de marocani şi turci din zona ruralã. În momentul de faţã avem vreo jumãtate de million de marocani în Belgia (populaţia totalã a ţãrii este de 10 milioane).

Trec zilnic prin Molenbeek în drum spre locul de munca din piaţa Schuman. Nu pot sã spun cã îmi este fricã, dar când se lasã seara e recomandabil sã nu intri pe strãzi lãturalnice în aceastã zonã. Cam cu aceeaşi abordare am crescut referitor la Mãnãşturul clujean, pãstrând proporţile, desigur.

Dan LUCA / Bruxelles



vineri, 20 noiembrie 2015

Opinia publicã europeanã dezbãtutã academic la București


În anul academic 2015-16 am fost solicitat de cãtre SNSPA în a dezvolta un nou curs despre Opinia Publicã în UE, prezentat masteranzilor din anul doi de la Masterul în EU Communication and Governance. M-am bucurat sã-mi revãd, dupã doar câteva luni, echipa de studenţi cu care interacţionasem în anul întâi pe tema sferei publice europene.

Timp de o saptãmânã, a fost o atmosferã foarte plãcutã, în care pasiunea pentru mecanismul comunitar și decriptarea tainelor Bruxelles-ului european au fãcut posibilã o conversatie plinã de sens. Cu siguranţã subiecte precum finanţarea campaniei alegerilor europene primare din 2019, eficientizarea lobby-ului românesc în perspectiva Preșidenţiei UE sau viitorul presei europene au trezit un interes special. E normal, majoritatea acestor teme sunt dinamice, în care chiar și studenţii universitãţiilor românești își pot aduce o contribuţie considerabilã.

Astept cu mare interes urmatoarele “excapade academice românești”, te încarcã pentru dezbaterile de la Bruxelles.

Dan LUCA / București

 

joi, 12 noiembrie 2015

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: “Cât de europene devin alegerile europene din 2019?”

Astazi, 12 noiembrie 2015, am prezentat prin intermediul unui articol în Convorbiri Europene câteva elemente legate de alegerile primare europene din 2019.

---------------

Parlamentul European forţeazã încã din acest an o modificare favorabilã a legii electorale în perspectiva alegerilor europene din 2019. Astfel Parlamentul a spus pe 11 noiembrie 2015 în propunerea sa oficială de modificare a legii electorale UE că în campania pentru alegerile europene ar trebui să fie nominalizați oficial, la nivelul UE, candidați la poziția de președinte al Comisiei Europene  (“Spitzenkandidaten”). Acești candidați ar trebui să se prezinte în alegerile pentru PE individual și să fie nominalizați cu cel puțin 12 săptămâni înainte de alegeri.

"Dorim să adaptăm legea electorală din 1976 noilor realități”, a spus co-raportorul Danuta Hübner. "Alegerile pentru Parlamentul European continuă să fie foarte naționale. Sperăm să determinăm creșterea interesului cetățenilor europeni pentru participarea la acest important element al procesului de luare a deciziilor la nivel european".

Buletinele de vot pentru alegerile europene ar trebui să ofere la fel de multă vizibilitate denumirilor și logourilor partidelor naționale ca și partidelor europene la care ele sunt afiliate, mai spun deputații. Afilierea europeană a unui partid național ar trebui să fie clară în toate materialele sale de campanie.

Parlamentul sugerează de asemenea crearea unei circumscripții comune în care prima poziție de pe liste este ocupată de candidatul nominalizat de fiecare familie politică pentru funcția de Președinte al Comisiei.

Am citit cu mare interes raportul Parlamentului, realist și vizionar în acelasi timp. Câteva dintre idei au fost preluate din dezbaterea pe care am organizat-o cu liderii partidelor politice europene în luna mai 2015 și asta e bine.

Sã nu uitãm însã cã Tratatele UE (TFEU Art. 223.1) dau Parlamentului European dreptul de a iniția o procedură de reformă a sistemului electoral european și de a face propuneri în acest sens. Aceste propuneri trebuie aprobate de Consiliu, în unanimitate și apoi de toate statele membre, în conformitate cu prevederile lor constituționale.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 29 octombrie 2015

Dan LUCA – prezentare la universitatea VUB din Bruxelles despre rolul doctoratului în gãsirea unui job în afacerile europene

De câţiva ani derulez o cooperare foarte plãcutã cu universitatea VUB din Bruxelles. Pe lângã dimensiunea academicã, interactionez foarte mult cu Centrul de orientare în carierã al universitãţii, susţinând trimestrial prezentãri studenţilor despre "piaţa actorilor europeni" și posibilitãţile de a gãsi un loc de muncã în Bruxelles-ul european.

Pe 28 octombrie 2015 am fost invitat sã ţin o prelegere pe tema “Launching your Professional Career in the EU-Brussels Ecosystem. Using your PhD-degree to the full extent”. Timp de 3 ore am interacţionat cu doctori sau doctoranzi, decoperind abordãri interesante pentru o conectare mai bunã la realitãţile pieţei Schuman.  Existã un interes special pentru un loc de muncã în afacerile europene, în special în mediul non-instituţional, atât pentru cei cu doctorate în stiinţe (chimie, biologie, etc), cât și pentru cei cu doctorate în drept sau studii politice.

În câteva zile sunt din nou la București pentru a susţine cursul despre opinia publicã în UE masteranzilor de la SNSPA, dar și pentru a dezbate despre cum putem pune în valoare un master românesc în ecosistemul bruxellez.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 28 octombrie 2015

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene - România și Grupul Conservatorilor şi Reformiștilor din Parlamentul European

Pe 28 octombrie 2015 am publicat un nou material pentru Convorbiri Europene. Este o trecere în revistã a apartenenţei eurodeputaţilor români dupã anumite "migraţii" de la un grup politic la altul.

Materialul integral se poate citi și mai jos.

----------
  
În urma alegerilor europene din 2014, Grupul Conservatorilor şi Reformiștilor (ECR Group) a devenit al treilea grup ca mãrime în Parlamentul European, în faţa liberalilor lui Guy Verhofstadt sau al Verzilor europeni. Pânã acum câteva luni ECR Group era cunoscut ca și “grupul europarlamentar al premierului britanic David Cameron”, dar câștigarea alegerilor prezidenţiale din Polonia de cãtre eurodeputatul Andrzej Duda și mai recenta victorie a Dreptate și Justitie (PiS) în alegerile legislative poloneze au dat consistenţã europeanã sporitã grupului. România nu a rãmas neafectatã de aceste mișcãri și recent un eurodeputat român a decis sã facã parte din acest grup politic, Monica Macovei transferându-se de câteva zile de la PPE.

Nu este prima “migraţie” a unui eurodeputat român în actuala legislaturã. Laurenţiu Rebega și-a surpins chiar și colegii de partid, când acum câteva luni a pus umãrul la reînfiinţarea unui Grup politic de extremã dreaptã în Parlamentul European, numit acum Europa Națiunilor și a Libertății. 

În urma acestor schimbãri, cei 32 de eurodeputaţi români fac parte acum din urmatoarele grupuri politice: Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților (15), Grupul Partidului Popular European (12), Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (3), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (1) și Europa Națiunilor și a Libertății (1).

Dan LUCA / Bruxelles