Au început congresele partidelor europene

Partidul Socialiștilor Europeni se reuneşte pe 11 iunie, la Budapesta pentru a-şi alege noul lider. Rezultatul este însă incert, spun voci din interior, președintele în exercițiu, Serghei Stanishev, fiind susţinut de germani şi austrieci. Singurul competitor serios al preşedintelui Stanishev este în acest moment spaniolul Enrique Baron Crespo, care a fost președinte al Parlamentului European între 1989 și 1992.

Vorbind într-un cerc restrâns de jurnaliști, înainte de a-şi prezenta candidatura, Baron Crespo, membru al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol, a promis să continue lupta pentru a crea o alternativă reală la status quo-ul actual conservator din Europa.

Social-democrații au pierdut teren într-o serie de țări, și la alegerile recente din Polonia și Spania. Totuşi, Baron Crespo refuză să recunoască înfrângerea și promite să depună eforturi pentru redobândirea încrederii cetățenilor. El intenționează să organizeze o convenție PES în 2016 pentru a oferi o alternativă și să preia conducerea în lansarea de campanii bazate pe prioritățile politice progresive, cum ar fi taxa pe tranzacțiile financiare, garanția pentru tineret, precum și mutualizarea datoriei.

Alte congrese ale partidelor politice anul acesta : PPE (21-22 octombrie, Madrid), ALDE (19-21 noiembrie, Budapesta).

Dan LUCA / Bruxelles

Industry 4.0 nu este o himeră – studiul de caz: Valonia

La sfârşitul lunii mai, în regiunea belgiană Valonia, autorităţile au adoptat aşa-numitul “Plan Marshall 4.0”, o consecinţă a faptului că trăim ce-a dea 4-a revoluţie industrială, cea digitală.

Propunerea guvernanţilor valoni se concentrează pe măsuri prioritare pentru redirecţionarea economică, ceea ce ar putea structura o politică industrială reală. “Planul Marshall 4.0” se bazează pe inovație și formare. Pentru implementarea acestei strategii vor fi alocate 2,9 miliarde de euro, dar vor putea să fie accesate şi alte finanțări alternative pentru a sprijini proiectele de investiții, sute de milioane de euro. Iniţiatorii “Planului Marshall 4.0” se vor orienta şi spre accesarea de fonduri europene şi realizarea de reforme pentru ajutor la angajare, cercetare, expansiunea economică sau codul de dezvoltare teritorială.

Planul Marshall 4.0 este structurat în jurul a cinci axe, capitalul uman activ (stagii pentru dezvoltarea competenţelor, orientarea elevilor, facilitarea accesului la învățământul superior și formarea profesională pe tot parcursul vieții, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a cuunoştintelor de limbi străine), sprijin pentru dezvoltarea industriei printr-o politică de inovare și de creştere a afacerilor, măsuri de mobilizare a teritoriului, pentru dezvoltarea infrastructurii, a patra axă vizează energia (tranzit, energii regenerabile, eficienţă energetică, etc.), iar ultima ază se referă la sprijinirea inovării digitale. Se vorbeşte aici despre un "plan de tranziție digitală integrată", "Management 4.0", "orașe inteligente" sau susţinerea de proiecte inovatoare în domeniul mobilității inteligente. 

Despre cum “se mişcă” liderii europeni, sau România, pentru adaptarea la tendinţele tehnologice şi la cerinţele actuale mai puteţi citi şi alte materiale pe care le-am scris pe această temă:

Business-ul european vrea DIGITALIZAREA!

Are nevoie UE de Industry 4.0?

România şi revoluţia industrială 4.0

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene – Rolul “conservatorilor europeni” în UE

Luni, 1 iunie 2015, Convorbiri Europene publica un nou material pe care l-am trimis de la Bruxelles, despre poziţia şi rolul “conservatorilor europeni” în UE. Puteţi citi mai jos materialul integral:

……………

Recent am moderat o dezbatere la Bruxelles despre viitorul alegerilor primare europene în 2019. Excelenta întâlnire (în premierã) a celor 7 partide politice europene şi a 6 fundaţii politice europene a generat concluzii demne de semnalat.

Se observă că la Bruxelles, în stare incipientă desigur, a început dezbaterea despre referendumul din Marea Britanie, legat de apartenenţa la UE. Un aliat declarat al premierului Cameron în această strategie este grupul ECR (al „conservatorilor europeni”) din Parlamentul European. ECR este acum al treilea grup ca marime din legislativul european, având în componenţă eurodeputaţi din 16 ţări din totalul celor 28. Conform ideologiei ECR, grupul consideră că este timpul ca UE să fie purtată într-o nouă direcţie şi să funcţioneze din nou atât din punct de vedere economic, cât şi în beneficiul cetăţenilor săi.

După alegerile generale din Polonia se discută intens la nivel european despre cum capătă teren mişcările euroscepticilor. Duda, eurodeputat al ECR, este un eurosceptic moderat care favorizează sprijinul statului pentru persoanele aflate în situaţie dificilă. El s-a bazat pe milioanele de polonezi care afirmă că nu simt beneficiile celor 25 de ani de creştere economică aproape neîntreruptă din Polonia. Şi, dacă ţinem cont de legătura dintre partidul lui Duda şi ECR, putem să concluzionăm că victoria sa este şi o victorie pentru Cameron. De urmărit alegerile pentru Parlamentul Polonez din toamna acestui an – va invinge şi aici „partidul lui Cameron”, cel al lui Duda?

Premierul britanic Cameron are la dispoziţie de asemenea şi un partid european (din care face parte Partidul Conservator Britanic), Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – AECR şi o fundatie politicã europeană – New Direction, ambele prezente activ la dezbaterea din 28 mai 2015 de la Bruxelles.

Va fi interesant de monitorizat în următoarele luni confruntarea ideologică dintre Londra si Bruxelles, desigur şi prin lentila patidelor politice europene, grupurilor politice din Parlamentul European, dar şi a fundaţiilor politice.

Dan LUCA / Bruxelles

Bonjuriștii sau despre Diaspora româneascã

Părăsirea țării în căutarea unui loc de muncă a generat multiple schimbări în societatea și economia românească în ultimii ani, aprecia Gheorghe Băcanu, într-un material Capital. Trecând peste consecinţele acestui fenomen, care este normal să aibă atât părţi pozitive, cât şi negative, Băcanu lansa câteva întrebări în legătură cu revenirea în țară a românilor plecați la muncă.

“Vor genera în societatea românească schimbări profunde? Vor aduce în țară modelul cultural din statele unde au lucrat? Ce model de management va fi învingător? Cel latin, cel anglo-saxon, cel nordic sau cel german? Vor aduce atitudinea față de muncă din țara respectivă sau se vor readapta la modelul dâmbovițean?”

La fel de interesantă este analogia cu perioada exodului românilor spre vest, în secolul XIX. “Societatea românească de atunci, aflată în criză, a sperat că „Bonjuriștii“ vor fi un factor reformator. Acum, la aproape  două secole distanță, așteptările noastre se leagă de acești  concetățeni care au avut curajul să-și ia destinul în propriile mâini. Ei sunt speranța noastră și, totodată, alternativa la modelul mioritic de management. Pentru a se produce schimbarea e, însă, nevoie de o masă critică de oameni care o doresc și pot contribui la realizarea ei”.

Important este însă să găsim modalităţile eficiente prin care cei plecaţi pot să fie “repatriaţi”, dar să nu uităm că, inclusiv din afara graniţelor ţării, Diaspora română poate întreţine cu patria mamă o relaţie de tip “win-win”. Nu putem persista în greşeala majoră de a considera că există “două Românii”.

Dan LUCA / Bruxelles

Cât de “viu” este sportul în România?

Revin puţin la situaţia sportului în România. Subliniam că performanţa cere investiţie, însă asta nu e totul. Sunt sporturi despre care abia se mai aude, câte un articol răzleţ în ziarele şi publicaţiile de profil, şi e păcat. La fel, şi despre sportivii români, cu rezultate bune, însă activi în domenii mai puţin promovate.

Administraţiile locale, chiar şi cele din mediul rural, au profitat de fondurile  europene, destinate dezvoltării infrastructurii sportive: terenuri moderne, săli de sport, vestiare. Şi asta este foarte bine! Ceea ce este important însă este să se şi folosească acum capacitatea lor. Se găsesc şi sursele de finanţare a preparatorilor?

Până la urmă, este vorba despre un deficit cultural, sau de unul economic?...

Despre sportul românesc şi despre cum se poate construi un brand sportiv, mai puteţi citi:

Ambasador prin sport

Cluj – pol sportiv regional?

Tour de France la Bruxelles

Dan LUCA / Bruxelles

Mogherini – despre ameninţarea eurosceptică si viitorul UE

Federica Mogherini declara acum câteva zile că rezultatele alegerilor prezidențiale din Polonia, alegerile municipale din Spania, precum și știrile din Grecia și Marea Britanie, sunt un motiv pentru proiectul UE să fie regândit.

Cum Duda, care este în prezent membru al Parlamentului European, dar şi membru al unui partid naţional care reprezintă o forță eurosceptică afiliată Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), ar trebui să dea de gândit.  În plus, sunt voci, care pe bună dreptate, spun că schimbarea președintelui Poloniei ar putea duce în cele din urmă la o schimbare în politica externă a Poloniei, în special în ceea ce privește Uniunea Europeană.

La fel, în Spania, alegerile regionale și locale au marcat creșterea de noi forțe politice eurosceptice şi anti-austeritate, şi auzim tot mai mult de „Podemos” şi „Ciudadanos” în dezbaterile analiştilor politici europeni.

Şeful Afacerilor Externe UE sublinia că, pe fondul confruntărilor dintre pro-europeni şi eurosceptici, pentru a salva proiectul fondatorilor UE e necesară o regândire a existenţei europene. Se impune aşadar să lansăm, mai mult decât oricând, o serioasă dezbatere despre viitorul UE!

Dan LUCA / Bruxelles

Cât de pregătită este Europa pentru a avea adevăraţi lideri politici?

Fiica unuia dintre fondatorii Uniunii Europene a declarat recent, în exclusivitate pentru EurActiv, că "Avem nevoie de o Europă cu două niveluri". Antoinette Spaak consideră că atmosfera de astăzi este foarte mult axată pe probleme sociale, șomaj, impozit, iar politicienii sunt prinşi în aceste probleme care trebuie rezolvate pe termen scurt. Ei nu găsesc însă modalitățile prin care să se raporteze la o construcție europeană, cu o viziune europeană. “Este dificil”, apreciază fiica lui Paul-Henri Spaak.

“Climatul actual nu este propice pentru apariția marilor lideri europeni. Ei sunt prea legaţi de rezolvarea acestor probleme urgente”, spunea ea. Paradoxal, aceştia ar trebui să fie în măsură să demonstreze că o Europă puternică ar fi benefică pentru populație, dar tocmai aceste chestiuni nu au reușit să intre cu adevărat în discursul european.

Antoinette Spaak observa că, odată ce politicienii sunt scutiţi de povara de a rezolva probleme naționale, devin liderii europeni încrezători. Guy Verhofstadt este un exemplu bun în acest sens. Guy Verhofstadt a fost prim-ministru al Belgiei, a părăsit politica națională, a intrat în Parlamentul European și a devenit una dintre marile personalități ale instituției. Este vorba despre provocări care nu au existat în cazul fondatorilor, care au construit Uniunea. Cohn-Bendit a fost o mare pierdere pentru Parlamentul European. El a fost absolut independent și a avut o viziune europeană minunată. Fiica lui Spaak se declară impresionată de asemenea de doamna Merkel, originară din Germania de Est, dar care, devenind cancelar, a spus că acest lucru a ajutat-o ​​să înțeleagă importanța fundamentală a Europei pentru Germania și pentru Germania politică. Acum face tot posibilul pentru a acorda prioritate UE, ținând seama de politica internă din țara ei. “Cred că este mult mai curajoasă decât mulți alți lideri europeni”. Didier Reynders, are o bună înțelegere a Europei – “Îmi pare rău că nu a fost făcut de comisar european”, îsi exprima regretul interlocutoarea editorului EurActiv.

În timpul alegerilor europene, atunci când le-am spus să vorbească despre Europa în campaniile lor, au spus "Da, da, o voi face", și nu am auzit nimic, povesteşte Spaak.

În plus, aceasta crede că trebuie să vorbim despre pace, pentru că razboiul nu este ireversibil. “Aceasta este Europa de astăzi: pacea, valorile, democrația și fericire”. Avem nevoie de o Europa cu două niveluri, pentru că nu e posibil ca o ţară din cele 28, să respingă soluțiile care sunt cele mai bune pentru Europa, ca un întreg. Majoritatea ar trebui să poată să se pronunțe în interesul bunei guvernări - nu vom rezolva problema șomajului în Belgia, în cazul în care problema continuă să existe în restul Europei. Trebuie să lucrăm împreună, îndeamnă Antoinette Spaak.

Dan LUCA / Bruxelles