joi, 11 iunie 2015

Reforma sistemului electoral european în atenţia institutelor de cercetare


Pornind de la ideea că alegerile europene nu pot fi considerate drept alegeri de ordinul doi, Fabian Willermain grupează într-un document prezentat în această primăvară, propunerile pentru a încuraja gândirea unui process electoral mai efficient. Potrivit autorului, în cazul în care liderii politici ar dori să adopte aceste reforme, s-ar putea transforma treptat alegerile europene în alegerile supranaţionale de prim rang, autentice.

Belgianul Fabian Willermain este specializat în politicile Uniunii Europene şi relaţii instituţionale, membru al Institutului Egmont, Institutul Regal pentru Relaţii Internaţionale. Acesta propune:

1.    Creșterea vizibilității partidelor politice europene de-a lungul întregul proces electoral. Până în prezent, majoritatea cetățenilor UE consideră partidele naționale neputincioase în influenţarea procesului decisional la nivelul UE. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de a crea o legătură clară între partidele naționale și partidele politice europene la care sunt afiliate. Această schimbare, în efect de domino, va crește răspunderea partidele politice naționale și europene în timpul campaniei electorale europene și va face ca cetățenii să fie mai conștienți de repercusiunile votului pe care îl oferă. Aici evident, este inclusă propunerea-consecinţă, ca membrii individuali să fie acceptaţi în cadrul partidelor europene.

2.    Democratizare internă și mai multă implicare din partea membrilor de partid în procesul de luare a deciziilor. Este un pas important pentru a crea vizibilitate membrilor de partid.

3.    Partidele europene ar trebui să desemneze un candidat pentru președinția Comisiei, pe baza primarelor.

4.    Partidele politice europene au nevoie de a primi dreptul de a rula campanii politice în Europa sub numele de politică europeană.

5.    Stabilirea unei singure zile pentru alegerile europene în toate statele membre.

6.    Numele și emblemele partidelor politice europene să apară pe buletinul de vot, alături de numele candidaților.

7.    Câştigă şefia Comisiei candidatul al cărui partid obţine cele mai multe locuri în Parlament, iar acest lucru ar trebui să fie “tradus” în Tratat în termeni clari. Chiar dacă mulți observatori au fost sceptici cu privire "formalizarea" procesului Spitzenkandidat și au reiterat faptul că puterea de nominalizare este încă în mâinile Consiliului, alegerile din 2014 au fost unele fără “precedent”. Acum este necesară însă clarificarea Declarației 11 a Tratatului, pentru întărirea acestei variante de desemnare a preşedintelui Comisiei.

8.    Negocierile oficiale privind programul și alocarea de posturi ar trebui adăugate procedurii Spitzenkandidat.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Niciun comentariu: