Cred că România poate să fie un stat influent european,
dar e nevoie de viziune și anticipare a dinamicii contemporane. Acesta este
scopul articolului publicat astăzi, 25 martie 2021, în Ziarul
Financiar, despre impactul aderării la zona euro și Uniunea Europeană cu
două viteze.
În
maxim 10 ani Uniunea Europeană va avea un nucleu dur, care va cuprinde doar
ţãrile care au adoptat moneda comunã europeanã euro. Se poate ca în acest
orizont de timp sã avem un buget euro al acestor ţãri.
Din
cauza crizei actuale, existã o accelerare a integrãrii europene (un exemplu
deosebit de vizibil este cel al politicii de sãnãtate). Chiar dacă funcționarii
europeni să întâlnesc mai mult prin parcuri sau în spațiul virtual, există o
dinamică fantastică a politicilor europene.
Deşi
a aderat la UE de mai bine de 14 ani, România nu are un plan realist de a adera
la zona euro. Scopul acestui articol este de a da un semnal, acela că aderarea
la euro nu trebuie sã aibã doar o componentã economicã, ci în special una
politicã. Se poate intitula chiar „a două aderare la UE”.
În
februarie 2018, Jean-Claude Juncker şi Emmanuel Macron dădeau semnale clare cã
rezultatul dorit este o adâncire și o extindere simultanã a zonei euro… Şi
sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin
vectorii de comunicare UE și Franţa… Guvernul German are că prioritate
consolidarea zonei euro. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu
douã viteze: Nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De
aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.
Tratatul
de la Aachen a fost semnat de Franţa şi Germania în ianuarie 2019. Franţa şi
Germania vor avansa probabil ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri),
predecesor al aşteptatului buget euro la nivelul eurozonei. Iar
pe culoarul federalist european este așteptatã şi revigorarea Uniunii Benelux.
Sã nu uitãm cã mulţi olandezi şi belgieni zic cã ce au semnat ei în 1944 a fost
de fapt punctul de plecare al Uniunii Europene actuale…
Pe
24 aprilie 2020, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de
salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE.
Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea
europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro...
Întrebat
pe 16 iunie 2020 dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urmă
succesului pieței interne și a monedei unice, comisarul european Thierry Breton
a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas
istoric.
Dacã
privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã
Balcanii şi ţãri precum Ucraina sau Moldova e mai puternicã decât actuală
formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni
continentul european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor
intră în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Nu uitaţi însã,
ne îndreptãm spre o Uniunii European cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ
20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. În 10-20 de ani, Uniunea Europeanã va lua
treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei
avem acum 47 de ţãri...
Da,
aderarea la moneda comună este complexă și greu de obținut. Dar intrarea în
Uniunea Europeană a fost mult mai complicată și obținută în condiții diferite
mult mai dificile ca acum...
Acţiunile
pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de
convergenţă nominală, criteriile de la Maastricht: inflaţie şi dobânzi
apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb,
deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de
sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiză unor
indicatori precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei,
structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de
muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea
procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor
comunitare, aşa-zisă convergenţă juridică.
Ca
țară membră a Uniunii Europene, România poate să își joace rolul mult
mai pronunțat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de
actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în
agenda publică europeană.
Avem
chiar şi un paradox în România, deşi bugetul european reprezintã doar aproximativ
1% din bugetul ţãrilor membre. Exitã emoţii în România pentru neadaparea
bugetului european pentru 2021 (aprobat desigur în decembrie 2020), dar prea puţin
se analizeazã faptul cã bugetul național nu s-a finalizat decât în martie
2021...
Avem
o fereastrã de oportunitate istoricã, la fel cum a fost aderarea la UE în 2007.
Acum însă avem un avantaj extraordionar, negociem (pasiv) transformarea UE din
interiorul UE. Este nevoie de un consens naţional real şi viziune politicã pentru
un proiect FUNDAMENTAL de aderare a României la zona euro.
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu