Astăzi, în editorialul din Făclia,
abordez sectorial posibile dezvoltãri pentru România.
Războiul din Ucraina a adus o poziționare europeană fantastică pentru România.
Să trecem peste mesajele imediate, în special legate de imagine, și să vedem
cum abordăm, structurat, această fereastră de oportunitate.
Resursele naturale, fie ele gaze naturale sau metale prețioase, devin
incredibil de importante în jocul autonomiei strategice europene. România are
nevoie acum de o abordare integratã, de evaluare pe termen lung a resurselor
existente și potențialul acestora. Nu trebuie începute exploatări fără rost,
dar nici impuse blocaje care să oprească dezvoltarea economică.
Capacitatea de prelucrare și producție devine din nou de actualitate. Anumite
sectoare industriale pot să redevină prioritare, iar statul român trebuie să
canalizeze sau chiar să subventioneze anumite ramuri. Mare atenție cum putem conecta
industria țării la reindustrializarea europeanã. Proiectul consolidării
industriei europene trebuie să fie făcută și cu România.
România are un potențial enorm în a dezvolta agricultura, atât la culturi agricole, dar mai ales la creșterea animalelor. Implicarea primarilor de
sate, cei care iubesc pământul și înțeleg animalele, poate să aducă un suflu
nou. Doar ascultați aceste voci și veți înțelege cu adevărat potenţialul
agriculturii românești. A sta doar la mâna subvenţiilor comunitare şi a marilor
arendaşi nu este atitudinea gospodarului român.
Infrastructura este un punct
sensibil pentru România. Dacă pe aerian și rutier sunt progrese palpabile,
feroviarul este încă cu cel puțin 50 de ani în urma vestului european. Cu siguranță trebuie să ne
activăm mai inteligent pe acest segment, mai ales că fondurile europene abundă.
O țară care nu investește în resursa
umanã este sortită
eșecului. Trebuie să conectăm insulele de cunoaștere și informare în beneficiul
României. Crearea unui țesut de educație și performanță este necesar. Nu e
nevoie de reforme senzaționale, ci de viziune și realitate, implementate cu
oameni simpli și realiști. Avem nevoie de multă normalitate și bun simţ,
mult mai mult decât de senzaționalul efemer.
România poate
să accelereze pe aceste coordonate, dar e nevoie de o abordare
durabilă, facutã în special prin dezvoltarea capacității administrative
integrate în UE. România este a tuturor, nu doar a instituțiilor și a
politicienilor. Este și a societății civile, organizare sau nu, este a
corporațiilor, este a profesorilor și sportivilor, este a noastră, a tuturor.
Este un joc de echipã în care doar împreună avem șansă să fim puternici.
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu