În ultimele 3
săptămâni, am secondat-o pe Oana Zamfir (jurnalist la Digi24) într-o cercetare
despre oportunitatea economică a Românie ca membru UE. Totul ancorat în
autonomia strategică europeană și parteneriatul instituții-business. Articolul
a fost publicat de EURACTIV România.
----
Există tot mai multe
apeluri pentru ca Uniunea Europeană să fie mai autonomă și mai independentă,
rămânând, în același timp, deschisă altor economii. Conceptul de autonomie
strategică deschisă reflectă dorinţa UE de a-şi urmări propriul curs pe scena
globală, modelând lumea din jurul nostru prin leadership şi implicare, păstrând
în acelaşi timp interesele şi valorile noastre. În esenţă, Uniunea Europeană va continuă să colaboreze cu partenerii
pentru a promova această agendă pozitivă, dar va funcţiona autonom când va
trebui. Ne întoarcem la teoria blocurilor, în care trebuie să ne cunoaștem
resursa și să acționăm împreună. Apărarea europeană va deveni ceva practic fără doar și poate. Sănătatea
europenilor, resursele minerale, produsele agricole, aprovizionarea
continentului, chiar și un posibil buget
euro, devin priorități urgente.
Într-un viitor cu zero emisii
creionat de UE, în care mașinile electrice sunt folosite pe scară largă,
bateriile sunt esențiale. În 2017, Comisia Europeană a creat Alianța Europeană
a Bateriilor, o rețea prin care Uniunea își propunea să reducă din decalajul
major față de principalii competitori din piață: China și Statele Unite. La
momentul înființării Alianței (EBA), Uniunea nu producea mai deloc componente
pentru baterii la scară largă și acoperea doar 3% din piață globală de profil.
Alianța Europeană a
Bateriilor pornește de la o idee simplă: unirea forțelor și cooperarea în
interiorul UE pe un lanț valoric astfel încât bateriile, inima revoluției
industriale verzi, să fie fabricate “in house”. Baterii “made in Europe” pentru momentul în care
cererea de mașini electrice va exploda. Apelul Comisiei din 2017 a fost lansat
către toate statele interesate ale Uniunii Europene și actorii industriali
pentru a se alătura lanțului valoric al bateriilor de la materie primă brută
sau procesată, producție de componente pentru celule de baterii, producție de
celule de baterii, producție de acumulatoare, producție de mașini electrice,
până la componentă de reciclare. Totul cu finanțare de la Banca Europeană de
Investiții. 6 ani mai târziu de la lansarea EBA, rețeaua cuprinde 800 de actori
implicați industriali din sectorul public și privat care acoperă întregul lanț
valoric și presupune investiții în jur de 180 miliarde de euro.
În primii ani de la
lansare, Uniunea Europeană, prin Alianța Bateriilor, a devenit cel mai mare
investitor în sectorul bateriilor din lume, cu investiții de două mai mari
decât China. În 2019, de exemplu, UE a investit 60 miliarde de euro în timp ce
China, doar 17 miliarde. Poate una dintre cele mai notabile realizări în cadrul
EBA este construcția de gigafactories – fabrici care produc baterii pentru
vehicule electrice pe scară largă. În 2020, cu o investiție de la Banca
Europeană de Investiții, compania suedeză Northvolt construia prima prima
astfel de giga factory din Europa. Planurile Northvolt estimau o capacitate anuală
de producție a fabricii de 16 GWh care ar urmă să crească până la 40 de GWh.
Prin comparație, China, principalul producător de baterii, a produs 230 GWh în
2019.
EBA a pornit cu planuri
ambițioase, care vizau nu doar reducerea decalajului față de marii competitori
ci și transformarea Uniunii Europene într-un lider mondial în industria
bateriilor. Un obiectiv care pare destul de îndepărtat în acest moment din
cauza unor probleme care au apărut pe lanțul valoric al bateriilor dar și din
cauza unor evenimente majore: pandemia și războiul din Ucraina, care a dus
la criză energetică și la creșterea prețurilor la energie. Totul s-a
concretizat în blocaje și întreruperi în lanțul de aprovizionare amenințând
climatul de investiții și competitivitatea europeană pe piață bateriilor.
Pe lanțul valoric, Comisia
Europeană a constatat probleme majore în ceea ce privește accesul la materii
prime esențiale pentru fabricarea bateriilor dar și lipsa forței de muncă
calificate. Altfel spus, degeaba construiești giga factories dacă nu ai materii
prime și ingineri cu pregătire specială în industria bateriilor. Încă din 2020
se cerea o atenție specială și investiții majore pentru accesul la materii
prime în interiorul UE. Materii prime ca litiu
sau cobalt sunt în momentul de față aduse în mare parte din afară Europei. Se așteaptă ca cererea de litiu să crească de
16 ori până la sfârșitul deceniului și să fie de 60 de ori mai mare până în
2050.
Problemele s-au adâncit
odată cu lansarea Legii pentru Reducere a Inflaţiei din Statele Unite care
oferă reduceri fiscale substanțiale cumpărătorilor de mașini electrice
asamblate în SUA care folosesc baterii fabricate cu componente americane. Un
studiu al Federației Europene pentru Transport și Mediu (Transport &
Enviroment) arată că 68% din capacitatea anuală de producție de baterii
planificată în Europa este în pericol.
Odată cu legea americană
pentru reducerea inflației, SUA s-au poziționat ca fiind cel mai interesant loc
din lume pentru a produce celule de baterii. Estimările arată că producerea de
baterii ar costă cu 30-40% mai puțin în SUA dacă Uniunea Europeană nu va lua
măsuri să contracareze stimulentele financiare americane.
Uniunea Europeană a
răspuns. Luna aceasta, pe 16 martie 2023, Comisia Europeană a prezentat legea
privind planul industrial bazat pe zero-emisii prin care Comisia și-a reajustat
unele obiective. Legea propusă are ca scop accelerarea procesului de autorizare
și creșterea accesului la finanțare pentru tehnologiile curate, printre care și
bateriile. Potrivit lui Frans
Timmermans, legea va permite obținerea mai rapidă a autorizațiilor, termene mai
scurte, ghișee unice - proceduri mai ușoare. În privința materiilor prime
esențiale, UE a anunțat ca își propune că până în 2030 să ajungem să extragem
din solul Uniunii măcar 10% din materiile prime necesare, să prelucrăm 40% din
necesar și 15% să reciclăm.
Cum se raportează România
la Alianța Europeană a Bateriilor, o rețea care, dincolo de provocări, oferă
oportunități uriașe - acces la finanțare, investiții, un salt industrial
strategic și crearea a zeci de mii de locuri de muncă ? Din păcate,
profilul României în cadrul Alianței Europene a Bateriilor este unul aproape
inexistent prin comparație cu marii jucători Germania, Franța, țările nordice
dar și cu țări din regiune ca Polonia, Ungaria sau Cehia.
Pe lista companiilor care
fac parte din Alianța Europeană a Bateriilor, România apare cu un singur
jucător, Prime Batteries Technology SRL, un producător de baterii litiu-ion. Start-up-ul înființat în 2016 de doi antreprenori locali și-au unit
forțele cu conglomeratul EIT InnoEnergy, co-fondat de Uniunea Europeană și
intenționează să investească un miliard de euro pentru a-și crește capacitatea
de producție la 8GWh până în 2026, de la 0,2 GWh, cât este în prezent. Prin comparație, o giga fabrică poate produce
anual chiar și de 200 de ori mai mult, până la 40 GWh, adică baterii pentru mai
mult de jumătate de milion de mașini electrice.
De ce o singură companie
din România face parte din Alianța Europeană a Bateriilor, este o întrebare
care poate constitui un subiect de sine stătător. Cert este că România poate
face mult mai mult pe lanțul valoric al bateriilor europene astfel încât să ajungă
un jucător important în regiune.
Resursele sunt în est,
industria e în vest. Cam așa poate fi descrisă în linii mari poza momentului în
ceea ce privește Uniunea Europeană. Iar România are resurse.
Potrivit Institutului
Geologic Român, țara noastră are zăcăminte de resurse aflate pe lista recent
actualizată a materiilor prime strategice, esențiale pentru lanțul valoric al
bateriilor. De pildă, Europa are un necesar de 7% litiu pentru producția de
baterii litiu-ion dar produce doar 3%, deci este necesară dublarea producției.
Ștefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român spune că țara
noastră poate fi “în mod cert” o sursă importantă de litiu și grafit. Litiul se
găsește în zona Munților Cindrel, la Contu-Negovanu. Argile cu potențial de
litiu sunt în Dobrogea și la Moldova Nouă, dar avem și ape geotermale cu
conținut de litiu în zona Bihorul de Sud. De asemenea, România are zăcăminte de
grafit, din care se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut și
cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot
mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material
extrem de căutat. În România, grafitul este explorat și exploatat în zona Valea
Galbenă din Gorj.
Potrivit aceluiași expert,
țara noastră are “depozite uriașe” de magneziu în zona Budureasa dar și bor,
element critic pe care alții nu îl au și pe care în momentul de față, Europa îl
importă din Turcia. În opinia profesorului în geologie, statul român ar avea o
imagine clară a situației resurselor critice și a cantităților exacte pe care
le deținem dacă ar exista investiții în acest sens. Cert este că 99% din
resursele României sunt în acest moment nefolosite și orice interes în a activă
și valorifica o astfel de resursă ar însemna un timp de așteptare de cel puțin
3 ani.
O altă slăbiciune a
lanțului valoric al bateriilor unde România poate avea un rol esențial este
lipsa acută de specialiști. Potrivit estimărilor Comisiei Europene este nevoie
de cel puțin 800 de mii lucrători din Europa care să fie recalificați și
perfecționați cu expertiză în domeniul bateriilor. Anticipând această problemă,
Alianța Bateriilor a creat Academia Alianței care ajută la formarea și
perfecționarea forței de muncă oferind expertiză în domeniu și parteneriate cu
universități care introduc programe noi de licență și masterat pentru
studenți.
În iunie 2022, Academia s-a
lansat și în România prin semnarea unui memorandum între Guvernul României și
EIT InnoEnergy. România și-a luat astfel angajamentul perfecționării și
recalificării a 20 de mii de lucrători în următorii 4 ani. Cu acea ocazie,
premierul Nicolae Ciucă exprima și un obiectiv – atragerea de investiții de cel
puțin două miliarde de euro în sectorul bateriilor în următorii 5 ani
Este nevoie de acțiuni concrete
și de ceva mai multă viziune pentru ca România să treacă de la o țară cu
potențial uriaș, una din care ne pleacă specialiștii, la o țară care are un
cuvânt spus și un rol important de jucat în planul industrial strategic al Uniunii
Europene.
Chiar dacă obiectivele
Alianței Bateriilor au fost reajustate pe fondul crizelor suprapuse, România
poate profita de avantajele uriașe pe care le oferă statutul de membru al
Alianței Europene a Bateriilor, o rețea care este încă la început de drum și
care este în căutare de soluții. România poate fi parte din soluție.
Este nevoie, în primul rând
de cooperare interinstituțională și de o comunicare continuă între Guvernul
României și actorii industriali. De asemenea, este esențial ca în sectorul
privat românesc să existe interes și specialiști cu know-how în domeniu care să
știe să aplice pentru proiecte majore de investiții. Fără o aplicație bine
făcută, nu ai acces la finanțare și oportunități, așa cum s-a întâmplat în
primă fază cu start up-ul românesc Prime Battery Technology. Un exemplu de bună
practică ce poate fi replicat la o scară mult mai mare și care deschide
inclusiv perspectiva unei prime fabrici giga în România, realizare care ar
demonstra că țara noastră poate fi locul în care resursele și industria se pot
întâlni.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu