Rolul presei locale şi regionale în comunicarea europeană

...aşa s-a numit dezbaterea pe care am moderat-o azi, în incinta Comitetului Regiunilor din Bruxelles. Împreună cu experţi în relaţiile cu presa de la Comisia Europeană, Parlamentul European şi Comitetul Regiunilor, am încercat să purtăm o discuţie cu aproximativ 60 de ziarişti, veniţi pentru două zile la Bruxelles la cursurile Universităţii de Vară, organizate de Grupul politic EPP.

E bună ideea de a “aduce” presa locală la Bruxelles. Acum câteva zile ziceam că tinerii care studiază afaceri europene trebuie să observe mecanismul de la centru, dar poate că şi în presa locală trebuie să se creadă mai mult. Media regională şi locală sunt în mod particular bine plasate pentru a conduce jurnalismul civic datorită apropierii de cititori sau audienţă.

Utopia unei sfere publice europene a fost subliniată de participanţi. Activitatea media predomină în dezbaterea legată de europenizarea sferei publice, mass media reprezintă un adevărat forum instituţionalizat de dezbatere.

Câteva idei desprinse din dezbaterea de azi:
- Dacă sunteţi ziarist la presa locală şi aveţi nevoie de informaţii despre Uniunea Europeană, contactaţi direct reprezentanţele Comisiei Europene din ţara dumneavoastră. Cei care lucrează aici vă vor îndruma către cei care vă vor putea răspunde la întrebări (Comisia Europeană);
- Problema este că Uniunea Europeană produce prea multe ştiri, e enorm de mult şi dificil de digerat, iar de cele mai multe ori este o informaţie de proastă calitate (ziarist german);
- Folosesc sursa europeană ca pe o sursă alternativă în a verifica informaţia venită din prima sursă, de obicei cea de la Guvern (ziarist român).
Dan LUCA / Bruxelles

Grupurile de interes din Bruxelles-ul european: FINANTE (2)

Recent prezentam principalii actorii europeni din politica financiară europeană, începând cu federaţiile “industriale mari”.

În acest mesaj voi încerca să identific federaţiile industriale mici sau de nişă din această politică sectorială. În paranteze adaug membrul din România, dacă acesta există.

AIM – Asociaţia Internaţională a Societăţilor Mutuale
(fără membru în România)

AISAM – Asociaţia Internaţională a Societăţilor de Asigurare Mutuală
(fără membru în România)

Bipar – Federaţia Europeană a Societăţilor de Intermediere în Asigurări
(UNSICAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România)

EALIC - European Association for Listed Companies
(fără membru în România)

EBIC – Comitetul Industriei Bancare Europene
(doar federaţii bancare)

EFBS - Federaţia Europeană a Societăţilor pentru Locuinţe
(HVB Banca pentru Locuinţe S.A. şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A.)

ECBS – Comitetul European pentru Standarde Bancare
(doar federaţii bancare)

EDFI – Instituţiile pentru Dezvoltare Financiară Europeană

EFR – Masa Rotundă a Serviciilor Financiare Europene
(doar persoane fizice, nici un român)

EFRAG - European Financial Reporting Advisory Group
(fără membru în România)

EPC – Consiliul European pentru Plăţi
(ARB - Asociaţia Română a Băncilor)

Eurofinas
(fără membru în România)

CFE – Confederaţia Fiscală Europeană
(fără membru în România)

Euroshareholders
(AAR - Asociaţia Acţionarilor din România)

FEFSI - European Federation of Investment Funds and Companies

SWIFT - Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication

Dacă este să observăm organizaţiile non-guvernamentale din acest sector, trebuie să remarcăm în sperial munca celor de la:
beuc - Organizaţia Consumatorilor Europeni(APC - Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor)

Romania nu stă la fel de bine cu reprezentarea în organizaţiile europene, în ceea ce priveşte federaţiile mici sau de nişă din industria financiară, deşi există progrese în ultimii ani.

Românii sunt tot mai preocupaţi de siguranţa lor financiară, după retragerea din câmpul muncii, fiind conştienţi de pensiile mici din România. Pe lângă pensiile care recent au fost impuse a fi încheiate cu fonduri de pensii private, se apelează tot mai mult, la serviciile societăţilor de asigurări de viaţă, de sănătate, a locuinţelor şi a altor bunuri.

Falimentele societăţilor care le promiteau câştiguri rapide i-a făcut pe români să fie conştienţi şi poate de multe ori mult prea rezervaţi în ceea ce priveşte alegerea unei anumite societăţi. Un nume sonor, de success în străinătate, le induce, pe bună dreptate, siguranţa.

Viitorul ne rezervă o dinamică interesantă. Nu va mai fi un lucru deosebit de dificil să obţi un credit sau să închei o asigurare cu o bancă din alt stat membru UE, sau să realizezi acest lucru de la distanţă, prin internet sau telefon, utilizând noile facilităţi puse la dispoziţia clienţilor europeni.

Dan LUCA / Bruxelles

Noua imagine a EuroNews-ului

Publicasem recent un articol despre sursele de informare instituţionale şi non-instituţionale în UE. Menţionam că dacă vorbim de televiziune ne gândim la EuroNews, BBC şi CNN ca principale surse de informare.

Vreau să felicit pe această cale colegii de la EuroNews pentru efortul pe care îl fac şi pentru noua imagine lansată pe 4 iunie 2008.

Dan LUCA / Bruxelles

Green Week sau Greenpeace?

De câţiva ani particip la “Săptămâna Verde”, organizată anual de către Comisia Europeană la începutul lunii iunie.

Menţionam că în Bruxelles sunt aproximativ 100 de evenimente europene pe zi, ceea ce crează o densitate enormă de “conţinut“ european. Şi cu prilejul acestui eveniment s-au adunat sute de participanţi, “locatari” ai Bruxelles-ului european sau “vizitatori”.

Interesantă abordarea de anul acesta, foarte vizibilă prezenţa United Nations Environment Programme (UNEP) încă din deschidere, ceea ce dă un mesaj clar că situaţia mediului înconjurător depăşeşte cu mult frontierele UE, iar abordarea trebuie să fie la scară planetară.

Se aşteaptă multe şi de la SUA în domeniul protecţiei mediului înconjurător, iar schimbarea liderului de la Casa Albă impacientează experţii şi dă speranţă.

În rest o picanterie, observaţi logo-ul Green Week de anul acesta? Nu vi se pare că este pe aceeaşi linie cu cel al Greenpeace? Să fie un semnal sau e doar întâmplare?

Dan LUCA / Bruxelles

Grupurile de interes din Bruxelles-ul european: FINANTE (1)

Până acum am prezentat grupurile de interes din Bruxelles-ul european din politica energetică, mediu înconjurător, transporturi şi sănătate.

Prezint azi actorii europeni din politica financiară europeană, începând cu federaţiile “industriale mari”. În paranteze adaug membrul din România, dacă acesta există.

CEA – Federaţia Europeană de Asigurare şi Reasigurare
(UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare)

EACB – Asociaţia Europeană a Băncilor Cooperatiste
(Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP)

EAPB – Asociaţia Europeană a Băncilor Publice
(fără membru în România)

EBF – Federaţia Europeană a Băncilor
(ARB - Asociaţia Română a Băncilor)

EMF - European Mortgage Federation
(ANL- Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi Domenia Credit)

ESBG – Grupul European al Băncilor de Economii
(CEC- Casa de Economii şi Consemnaţiuni)

EVCA - european private equity & venture capital association
(fără membru în România)

FEE – Federaţia Europeană a Contabililor
(C.E.C.C.A.R.- Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România)

FESE – Federaţia Europeană a Burselor de Valori
(S.C. Bursa de Valori Bucureşti S.A.)

Leaseurope – Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Leasing şi Închirieri Auto
(Asociaţia de Leasing şi Servicii Financiare Nebancare şi ASLR - Asociaţia Societăţilor de Leasing din România)

Asociaţia cea mai puternică la nivel european este, aşa cum este normal, Federaţia Europeană a Băncilor, care grupează sub “umbrela” sa asociaţiile naţioanale a băncilor din UE, dar şi din Elveţia, Islanda, Norvegia, Liechtenstein.

La o simplă privire se poate observa faptul că în acest domeniu, România este prezentă ca membră în majoritatea marilor federaţii europene.

Este perfect adevărat faptul că sistemul financiar românesc mai are paşi de făcut până a ajunge la nivelul altor membre din Uniune. La fel de adevărat este şi faptul că piaţa bancară din România s-a dezvoltat foarte bine, atât înainte de aderarea la UE, constrânşi fiind de condiţiile impuse, cât şi după aderare.

Tot mai mulţi dintre români preferă să apeleze la serviciile societăţilor de credit, de leasing sau de asigurare şi încearcă să fie cât mai bine informaţi, deşi nu am reuşit să depăşim în totalitate convingerea că “nu e bine să te încurci cu băncile”.

Dan LUCA / Bruxelles

Congresul Europei la cota 60

Acum o săptămână, la Haga, în Olanda, se sărbătoreau cu mare fast 60 de ani de la Congresul Europei din 1948. Puţini îşi mai amintesc că în urma congresului din 1948 s-a înfiinţat Consiliul Europei de la Strasbourg.

Acum 10 ani participam la aniversarea de 50 de ani, coordonând o delegaţie a studenţilor europeni la eveniment, şi încă îmi amintesc cu mare plăcere discursurile glorioase de atunci.

Ce au adus ultimii 10 ani ideii europene este greu de explicat în câteva fraze. Uniunea Europeană aproape şi-a dublat numărul membrilor, dar trece prin încercări dramatice de a se defini ca entitate politică. Dacă spun că următorii 10 ani sunt cruciali, decisivi pentru construcţia europeană, veţi zice că apelez la clisee. Nu cred însă că actuala inerţie este suficientă pentru a clădi ceva serios şi luat în considerare de puterile mondiale, de statele membre şi de către cetăţenii proprii. E bine însă să fim încrezători în viitor.

Dan LUCA / Bruxelles

“Fortareata Bruxelles” si mediul academic

Ultimele 4 zile mi le-am petrecut la Gorizia, în Italia, unde am fost invitat să ţin un curs despre “Tehnicile de comunicare ale UE” pentru studenţii care urmează masterul în COMMUNICATION AND METHODS OF EUROPEAN POLICY MAKING.

După agitaţia de zi cu zi din Bruxelles, o “pauză academică” mi-a prins foarte bine. E o mare plăcere să întâlneşti profesori şi studenti care sunt pasionaţi de studiile europene, chiar dacă majoritatea dintre ei nu au fost încă în capitala Europei.

Vorbim mult de “fortăreaţa Bruxelles” şi cu siguranţă dezbaterea se va accentua anul viitor cu prilejul alegerilor pentru Parlamentul European. O idee pentru liderii politici europeni: lansaţi un program european în care orice universitate care oferă cursuri despre istoria UE, instituţii comunitare sau politicile europene să poată “să îşi aducă studenţii” în Bruxelles-ul european pentru o săptămână de prezentări intensive. Agenda nu trebuie să includă doar clasicele vizite la Parlamentul European sau Comisia Europeană. Arătaţi-le tinerilor europeni cum sunt reprezentate la Bruxelles statele şi regiunile, sub ce formă îşi prezintă interesele corporaţiile şi grupurile de interese, care sunt abordările corespondenţilor de presă.

Cu siguranţă vor exista mulţi câştigători prin acest nou program, care completează ceea ce oferă programul Jean Monnet. Structura comunitară este complexă şi greu de înţeles, teoretică şi tehnică. Cel puţin cei care îi studiază mecanismul să îl înţeleagă cum trebuie, având şi oportunitatea de a avea informaţia de la “centru”.

Dan LUCA / Bruxelles