Scheme matematice pentru alegerile europene 2019

Andrew Duff , expert în politică europeană și fost membru al Parlamentului European în perioada 1999-2014, readuce în dezbatere necesitatea unei noi proceduri electorale, pentru desemnarea membrilor Legislativului european, totul pentru mai multă legitimitate.

Experimentul “Spitzenkandidat” din 2014, prin care marile partide europene şi-au desemnat propriul candidat la preşedenţia Comisiei, a fost o încercare de a face alegerile europene mai “transnaționale”. În continuare va fi nevoie de reformă pentru a îmbunătăți procesul de alegere a succesorului Președintelui Juncker, pentru anul 2019.

Primul pas esenţial ar trebui să fie alegerea liderilor de partid, pe liste transnaţionale, pentru ca un număr de eurodeputaţi să fie aleşi să reprezinte circumscripţii pan-europene.

Dacă formula de alocare a locurilor în Parlamentul European prin “Compromisul de la Cambridge” a stârnit controverse, iar Compromisul Jagiellonian este insufiecient, Duff propune o combinare a celor două scheme, care să ofere echitate, transparenţă şi obiectivitate. “O combinație de liste transnaționale, CamCom și JagCom ar oferi o soluție rațională și cuprinzătoare pentru un număr de probleme constituționale interdependente”, este de părere britanicul.

Dan LUCA / Bruxelles

Groenlanda se vrea în UE?

După alegerile anticipate care au avut loc în 28 noiembrie, Reuters anunţa că Partidul Siumut din Groenlanda a câștigat restrictiv (34,3%, faţă de 33,2%, partidul din opoziţie) alegerile anticipate. Noul lider Kim Kielsen va trebui să construiască o coaliție pentru a forma un guvern.

“Căderea” premierului Aleqa Hammond a oprit o retorică naționalistă care a promis independența față de Danemarca, bazându-se pe deţinerea unuia dintre cele mai mari depozite de minerale de pe pământ. Fostul ministru al educaţiei introducea în dezbaterea publică dinaintea alegerilor o temă neașteptată: eventualitatea pentru Groenlanda să se alăture Uniunii Europene.

Groenlanda, care a făcut parte din Comunitatea Europeană 1973-1985, se confruntă cu dificultăți politice și economice. Uniunea Europeană colaborează cu Groenlanda prin intermediul Acordului de parteneriat, prin care 217,8 milioane € au fost alocaţi pentru perioada 2014-2020.

Privind dispre UE spre Groenlanda, după ce a investit în est și sud, Uniunea Europeană ar trebui să-și îndrepte atenția spre nord, conform unor analiști. Groenlanda, spune deputatul André Gattolin și Dr. Damien Degeorges, ar trebui să fie o prioritate, printr-o investiție financiară puternică a Uniunii Europene în acord de parteneriat cu acest teritoriu strategic Arctic. MP André Gattolin a scris recent un raport privind Arctica și este completarea unui despre Groenlanda. Dr. Damien Degeorges este autor al unei teze de doctorat pe tema "Rolul Groenlanda în Arctica".

Situaţia Groenlandei rămâne delicată. Groenlanda, a cărei capitale, Nuuk, este mai aproape de New York decât Copenhaga, a devenit o colonie daneză la începutul secolului al 19-lea, dar și-a câștigat propriile competențe după al Doilea Război Mondial, introducerea unui parlament în 1979 și auto-guvernarea în 2009.

"În general, rezultatul acestor alegeri este o veste foarte bună pentru investitori, în special în sectoarele miniere și de infrastructură", a declarat Mikaa Mered, analist și Managing Partner în consultanţă la Polarisk. "Cu Siumut rămas la putere ... ne așteptăm ca Groenlanda să se stabilizeze”.

Dan LUCA / Bruxelles

Romanian resources in EU policy: “The 2015-2019 Project”

Anchoring European countries in the community structure requires a lot of specialists, active both in Brussels and in the capitals. The European construction has mainly an institutional dimension, but civil society and particularly the business sector are actively involved in recent developments.

Countries that are part of the European Union have understood that European commitment is not just a "zero sum game", but an opportunity for development. Not coincidentally 100,000 people use EU-Brussels as a base for their activities. In addition there are 500,000 more people who are involved at least partially in the game of EU policy.

Experts say - those who have their activities in the "Silicon Valley of European affairs" understand what I mean, that there are a very strong lobbies in Brussels in the corporate and NGO sectors, but that the most powerful lobby is the one of the EU member states.

This context is observed in Romania only in a limited way, a country which is an EU member state for almost eight years, which has the Presidency of the EU in 2019, a country where the partisan political apparatus is much too dominating in the public policy approach.

The purpose of this letter is to look to the future, to float some new ideas which are grounded in reality, for our country to be in a position where we all want. This exercise is still in the pilot stage, so any contribution is welcome at this level.

Allow me to outline some personal ideas, focusing on the human resource required for this macro-process. A possible source of inspiration for the Romanian Government and the newly elected President team:

1. The European system will enter a phase of accelerated speed. On the one hand because the new team, which just installed itself at the Schuman Square, is eager to promote their projects; and on the other hand due to "European developments which have a direct impact on the debate about the future of EU institutions”. To cope with the workload, Romania must redouble and quickly improve their institutional human resources involved in the mechanism of connecting the country to the EU. This can be done only by launching a new government program, similar to the one launched in 2002 for the EU pre-accession period (Euro-experts programme). Through this mechanism the expertise in the different ministries can strengthen, but one should also think about the regional institutions.

2. The new European Commission will launch a mechanism of re-industrialization of the EU, while simultaneously working on the digitalisation process. It is already institutionalised by Chancellor Merkel in the form of the industrial revolution 4.0 project. As a reaction, Romania must strengthen the representation of the Romanian private sector in Brussels, Europe’s legislator. Given the particularities of the Romanian economy, the Romanian Government should be involved in finding co-financing schemes. A solution that seems convenient is the French model that works perfectly as support for French corporations.

3. Corporations are important, but in the EU the European associations are real tools to influence legislation. Of the approximately 3,000 European industrial federations present with a permanent secretariat Brussels, Romania is present in about 300 of those as member and in not more than 30 cases we have required resource allocation (financial and human) to enable Romania and its position, who wants to be the 7th European power. We need a coherent strategy for Romanians to reach these secretariats, as well as thematic working groups specific to each federation in order to have a stronger presence in the flowcharts of these structures.

4. About 2,500 Romanian are working in Euro-Brussels. There is a critical mass of Romanian European officials who are not really aware of Romania's priorities. It is imperative that there is an annual meeting of the members of the Romanian Government with senior officials of the European institutions (from Head of Unit upwards), in an informal setting and preferably in Bucharest. This will facilitate a direct exchange of views on priorities and positions of the two systems.

I believe wholeheartedly that Romania will reach the institutional maturity necessary to understand that the European political game is important, but that it must be supported by a strong technical component.

We hope that the debate in the European Parliament on 9 December 2014 will bring concrete ideas for a coherent project: "European Romania 2015-19".

Dan LUCA / Brussels

Orașele într-o Europã Federală

O analiză a PGI, o firmă de consultanţă britanică, sublinia după referendumul din Scoţia că rezultatul este unul cam “nefericit”. Campania “Da” a făcut apel la emoţie, în timp ce campania “Nu independenţei” a adus argumente economice despre valute, datoriile bancare și comerciale și argumente politice cu privire la legislaţie și aderarea la UE.

Organizarea actuală, care sperie Marea Britanie, se aseamănă din ce în ce mai mult cu modelul german de state federale sau landuri, și este de multe ori rezumată de noţiunea de "Europa federală". Pentru a explica acest lucru, PGI atrage atenţia asupra statisticilor realizate la nivel european, care analizează fiecare dintre regiuni, unde dimensiunea regiunii corespunde cu dimensiunea economiei sale. Sunt clar evidenţiate și regiunile care ar putea tinde spre independenţă (unde nu e doar Scoţia).

Totuși există un alt mod de vizualizare a datelor care evită segmentarea artificială a regiunilor birocratice. Se merge la un nivel mai profund și se analizează diferiţi indicatori raportat la orașe, mai degrabă decât la regiuni. Orașele, în special într-o economie a serviciilor, sunt adevăratele motoare ale creșterii economice.

Având în minte aceste hărţi, e clar – viitorul Uniunii Europene s-ar putea să se bazeze pe creșterea gradului de descentralizare, în favoarea regiunilor mai mici, sau Europa va putea purta ecoul pre-industrializării, într-o Europă post-industrializată, în care orașul joacă un rol extrem de important, spun analiștii PGI.

E devreme să ne gândim ce se va întâmpla cu statul naţional?

Dan LUCA / Bruxelles

Centrele de orientare și consiliere în universităţi

De anul viitor, universităţile vor înfiinţa centre de consiliere și orientare în carieră, ce vor fi organizate și vor funcţiona conform metodologiei-cadru stabilită de Ministerul Educaţiei. Centrele (care deja există în mai multe universităţi românești) se adresează studenţilor acelei universităţi, elevilor din anii terminali de liceu, dar și absolvenţilor proprii sau ai altor universităţi, în scopul reducerii abandonului universitar și creșterii angajabilităţii studenţilor în domeniile de studiu absolvite.

Susţinerea financiară a centrelor de consiliere se face din bugetul consolidat al universităţii, dar aceste centre pot atrage și fonduri nerambursabile sau se pot finanţa din alte resurse extrabugetare.

De exemplu, la VUB - Universitatea Vrije din Bruxelles, acest gen de centru se adresează totodată și companiilor, aflate la “vânătoare” de tinere talente. Acestea își pot promova prin intermediul centrului de consiliere, atât posturile vacante cât și programele de internship.

Dar, prin intermediul acestui centru am susţinut recent studenţilor o prezentare de 4 ore despre piaţa Bruxelles-ului european.

Dan LUCA / Bruxelles

Jeremy Rifkin despre evoluţia tehnologică și capitalism

Economistului american Jeremy Rifkin consideră că revoluție digitală ar putea lega China de Europa, în contextul evoluţiei spre internetul obiectelor. Dacă în 2010, când scria despre cea de-a treia revoluție industrială, internetul obiectelor nu era încă în vizor, noile dezvoltări oferă noi perspective.

A treia revoluţie industrială se bazează pe o nouă convergență a energiei regenerabile și a transportului, după cum explica americanul. În plus, digitizarea permite reducerea intermediarilor și a costurilor suplimentare, nejustificate. Utilizatorii internetului au făcut ca tot ce era on-line să devină comercial.

Internetul lucrurilor, aflat în curs de dezvoltare, ne conduce spre o eră a bunurilor și serviciilor aproape gratuite. Exemplul dat de Rifkin se referă la industria muzicală – care este acum costul videoclipurilor disponibile online? – aproape ″zero″ ! Cum s-ar putea extrapola aceasta la nivelul industriei fizice? Tot economistul explică – în industria auto se poate utiliza logistică GPS pentru a revoluţiona sistemele de transport public.

În noua sa carte, ″The Zero Marginal Cost Society: The internet of things, the collaborative commons, and the eclipse of capitalism″, Jeremy Rifkin vorbește despre schimbările știinţifice și tehnologice și impactul acestora asupra economiei mondiale, ceea ce ar conduce chiar spre înăbușirea capitalismului.

Dan LUCA / Bruxelles

Blogul Casei Europei - premiul pentru jurnalism european

Joi, 27 noiembrie 2014, într-un cadrul deosebit, datoritã blogului Casei Europei am avut onoarea de a fi unul dintre laureaţii ediţiei cu numărul opt a Ceremoniei de conferire a Diplomelor de Excelenţă pentru Jurnalism European.

In cei 7 ani de cand am lansat blogul Casei Europei, am incercat sa prezint Bruxelles-ul european printr-o "lentila romaneasca". Ma bucur ca peste 100.000 de cititori aprecieaza acest continut.

E imbucurator ca aceste articole sunt urmarite cu mare atentie si la Bucuresti, iar premiul obtinut saptamana trecuta ma motiveaza si mai mult in a continua!

Istoria continua! 

Dan LUCA / Bruxelles