Atitudinea Londrei incită liderii scoţieni la noi discuţii legate de independenţă

Dacă Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, în urma referendumului promis de Cameron, reculul ar putea duce la un alt vot scoţian pentru independență, declara recent Nicola Sturgeon.

Liderul Partidului Naţional Scoţian a cerut votul "dublei majorități". Aceasta consideră că Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord ar trebui să opteze în mod individual pentru "Brexit", pentru ca acest demers să meargă mai departe. De asemenea, primul ministru al Scoţiei este de părere că "Dacă Scoția ar fi scoasă din UE în ciuda faptului că scoţienii au votat să rămână, acest lucru ar provoca o reacție puternică".

Controversele există însă. Eurodeputatul Ian Duncan, membru conservator scoțian, spunea că “majoritatea dublă” ar crea un deficit democratic, voturile unor cetățeni din Marea Britanie fiind mult mai valoroase decât altele. "În septembrie anul trecut, oamenii din Scoția au votat pentru a rămâne în Regatul Unit, știind foarte bine că un referendum legat de apartenenţa la UE este posibil", a mai spus MEP-ul scoţian.

Sturgeon precizează "guvernul scoţian va insista pentru o influență mult mai puternică și readuce în discuţie relaţia Edinburgh-Londra privind afacerile europene şi descentralizarea”. "Ne dorim o poziție mult mai puternică și mai formalizată", a spus ea. Domeniile vizate în principal ar fi cele în care politicile UE au afectat Scoţia, cum ar fi pescuitul.

Liderul SNP a cerut de asemenea să fie posibil ca un ministru scoțian să conducă discuțiile din Marea Britanie cu diplomații UE, în cazul în care ministrul britanic nu este disponibil.

Sturgeon a criticat aprins decizia de a bloca rezidenții UE în Marea Britanie de a participa la referendumul de Brexit, catalogând-o ca fiind "nedreaptă, nedemocratică și nejustificată". Referendumul independență scoțian a fost deschis pentru UE și cetățenii rezidenți Commonwealth în Scoția. Liderul Partidului Naţional Scoţian subliniază că 170.000 de cetățeni ai altor state membre trăiesc și lucrează în Scoția și au avut o contribuție valoroasă pentru societate, la fel cum, mulți cetățeni din Scoția trăiesc în UE. Să nu uităm că imigrația și libertatea de mișcare au fost printre cele mai uzate subiecte în campania pentru alegerile generale din Marea Britanie.

"Europa are nevoie de reforme și aștept cu nerăbdare ca Alex Salmond (fostul lider SNP și acum MP) să participe la campania noastră pentru o UE reformată". Sturgeon a spus adăugat printre altele inclusiv că nu se așteaptă ca Scoția să adopte moneda euro în timpul vieții ei.

Dan LUCA / Bruxelles

Europa cu două viteze, în versiunea “franco-germană”

Emmanuel Macron și Sigmar Garbriel au cerut o mai puternică armonizare fiscală și socială în zona euro, argumentând că altor țări din UE, cum ar fi Marea Britanie, ar trebui să li se permită să opteze pentru mai puţină integrare, bazată pe piața unică.

În contextul ameninţărilor cu o dublă-părăsire a Uniunii Europene, cea a Marii Britanii şi a Greciei, Franța și Germania cresc miza, încercând să pună la punct planuri pentru o Europă cu două viteze, cu zona euro ca element central. Germania și Franța fac astfel planuri de a consolida cooperarea între țările din zona euro, fără a modifica tratatele UE existente.

Emmanuel Macron, ministrul francez al Economiei, și Sigmar Gabriel, vice-cancelarul german, ambii social-democrați, pledează pentru "o mai largă regândirea UE". Noua "uniune economică și socială ... ar implica reforme structurale (de muncă, mediul de afaceri) și reforme instituționale (funcționare a guvernanței economice), dar, de asemenea, de convergență socială și fiscală în care este necesară (consistent, deși nu neapărat egal) o armonizare a salariilor minime şi a impozitul pe profit", scriau cei doi.

Noua “setare” din zona euro ar fi completă cu, de exemplu, crearea unui grup din zona euro în cadrul Parlamentului European și un "comisar euro" care să se ocupe de asigurarea disciplinei fiscale, dar, de asemenea, să aibă grijă de creşterea economică, de investiții și crearea de locuri de muncă.

Măsura a fost larg interpretată ca un potențial pas înapoi pentru premierul britanic David Cameron, care caută o reformă profundă a UE, în mod ideal cu o schimbare de Tratat, înainte de a organiza un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE.

Propunerile celor doi diplomaţi ar necesita probabil crearea unui buget al zonei euro. "Ceea ce este important este proiectul", a declarat într-un interviu Macron, adăugând totuşi că nu vorbea în numele guvernului și că numai președintele Hollande ar putea vorbi pentru Franța.

Între timp, cererile britanice într-o "Uniunea tot mai strânsă" ar putea fi stabilite printr-un “protocol" special, în conformitate cu Manfred Weber, europarlamentar creștin social, un aliat apropiat al cancelarului german Angela Merkel. Dar, în schimb, Marea Britanie ar trebui să accepte pierderea dreptului de veto în zonele în care alții merg înainte cu integrarea mai profundă. Evident, "Ei nu pot avea dreptul de a bloca pe ceilalți dacă ceilalți doresc să înainteze”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – în Convorbiri Europene – “Pregătirea pentru alegerile europene din 2019 trebuie să înceapă ACUM!”

Aşa cum am obişnuit deja, îmi face o mare plăcere să recomand cititorilor apariţiile mele din Convorbiri Europene. În cea mai recentă intervenţie am vorbit despre “urgenţa” stabilirii unui sistem electoral european cu adevărat democratic pentru scrutinul din 2019.

Redau mai jos articolul de sâmbătă, 6 iunie 2015:

.................

Alegerile pentru Parlamentul European sunt în continuare mult prea mult dominate de norme electorale naționale și dezbateri naționale, în ciuda faptului că Tratatul de la Roma din 1957 prevedea deja posibilitatea de elaborare a unei proceduri electorale uniforme bazate pe sufragiu universal direct.

Mă preocupă acest subiect şi studiez de câţiva ani care sunt tendinţele de „democratizare” a alegerilor europene şi cum s-ar putea creşte gradul de legitimitate de care beneficiază liderii şi a instituţiile europene. Recent am realizat o cercetare în acest sens, împreună cu Dominique Ostyn, colegul de la EurActiv.

Alegerile primare în cadrul marilor partide politice europene și dezbaterile Spitzenkandidaten din 2014 au fost cele mai recente inovații în domeniul alegerilor europene. A fost un start bun, o formulă care a ajutat dezbaterea în multe state membre ale UE, în special cele care au avut un candidat de susţinut, sau în cazul în care mass-media națională a acoperit  dezbaterile prezidențiale televizate.

Noul sistem nu este fără critici însă, dar l-a aşezat incontestabil pe Jean-Claude Juncker la conducerea Executivului Uniunii Europene. A fost clar stabilită legătura între candidatul de la cel mai mare partid politic din cadrul Parlamentului European după alegeri și poziţiile de top ale UE. Dar, de asemenea, acest proces a arătat că există loc pentru îmbunătățiri, în special în cazul în care se vrea o mai bună contectare a cetățenilor la modul de elaborare al politicilor Uniunii.

Partidele europene au o responsabilitate față de cetățenii europeni. Este o responsabilitate reală de a propune mecanisme de conexiune, prin alegerile primare, Spitzenkandidaten sau o mai mare transparență în mecanismele interne de partid.

Au început dezbaterile la Bruxelles

Recent, la o dezbatere organizată de Institutul EurActiv, la care au participat înalți reprezentanți ai partidelor politice europene și fundațiile politice europene aceştia precizau – în marea lor majoritate – cã noul sistem „de alegeri primare” trebuie să meargă mai departe, dar au fost subliniate o serie de deficiențe care ar trebui să fie abordate. Și dezbaterea în cadrul instituțiilor europene a început. Danuta Hubner și Jo Leinen, doi membri ai Parlamentului European, au elaborat în comun un raport privind reforma legii electorale a UE, care aşteaptă să fie votată în plen în luna octombrie a acestui an.

La un an de la alegerile din 2014, și cu mult înainte de următoarele alegeri, în 2019, acum este momentul pentru a începe să se pună întrebări care să fie dezbătute de către fundațiile politice europene și partidele politice europene, în special în lumina congrese din acest an. De exemplu, membrii PES se întâlnesc în cateva zile la Budapesta, PPE în octombrie la Madrid și ALDE în noiembrie, tot la Budapesta.

Care sunt punctele care predomină dezbaterea:

• stabilirea unui cadru în care partidele politice transnaționale pot atrage fonduri pentru a le permite să deruleze campanii paneuropene. Unele partide naționale au fonduri de până la 100 de ori mai mari decât echivalentele lor de partid europene. Sume obţinute direct prin statutul de membru al partidului european sau sume alocate direct din bugetul instituţiilor europene cãtre partidele europene sunt două variante posibile;
• acord asupra listelor transnaţionale la alegerile europene pentru a reprezenta dimensiunea europeană în sistemul electoral european, care să fie confirmat în următoarea rundă de modificare a tratatului UE;
• armonizarea sistemelor de vot în Europa, pentru a se lua în considerare procedurile comune pentru cetățenii UE de a vota din străinătate și pentru a evita votul dublu;
• stabilirea unui calendar clar cu termene de prezentare a listelor la nivel național, a nominalizărilor candidaţilor, alegeri primare și dezbaterile dintre candidaţii fiecărui partid;

Să fim sinceri, ar fi o pãcat ca în 2019 să ne dăm seama că lipsa de pregătire ne-a făcut să pierdem șansa de a îmbunătăți sistemul alegerilor Primare Europene și Spitzenkanditen. Punerea logo-urilor partidelor politice europene pe buletinele de vot la alegerile europene, după cum au sugerat unii, este o idee bună, dar în mod clar nu suficientă pentru a debloca întregul potențial al democrației UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar - „Oscarurile” federaţiilor europene

Ziarul Financiar publică un material în care am vorbit despre un nou studiu realizat de APCO. Acesta şi-a propus să măsoare eficienţa asociaţiilor europene. Cine sunt câştigătorii şi ce a contribuit la poziţiile bune în clasament puteţi citi mai jos.

Articolul integral apărut vineri, 5 iunie 2015:

……………………….   

Un studiu realizat de APCO, în parteneriat cu EurActiv a fost prezentat recent la Bruxelles. “TradeMarks” îşi propune să afle în ce măsură federaţiile industriale de la Bruxelles sunt eficiente în atingerea scopurilor lor politice pe care şi le-au propus.

15 domenii s-au dovedit a fi cheia succesului pentru asociaţiile europene, cele mai importante fiind lobby-ul, formarea coaliţiilor industriale, mobilizarea membrilor, reputaţia industriei sau relaţiile cu media. În topul primelor 5 asociaţii se afla ACEA (Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile), BusinessEurope (Asociaţia Patronatelor Europene), Orgalime (Asociaţia Europeană a Ingineriilor Industriale), GSMA (Asociaţia Mondială a Operatorilor în Comunicare Mobilă) şi COPA-COGECA (Vocea comună pentru agricultori şi cooperative în Uniunea Europeană).

Este interesant însă să punctăm şi câştigătoarele din 2015 la cele 7 categorii analizate: Transport, evident ACEA, Manufacturi – Orgalime, Tehnologie – GSMA, Agricultură – COPA-COGECA, Energie – EWEA (Asociaţia Europeană a Energiei Eoliene), Sănătate – EFPIA (Asociaţia Europeană a Producătorilor din Industria Farmaceutică) şi Servicii Financiare – EFAMA (Asociaţia Europeană a Companiilor de Servicii Financiare).  

Ce fac aceste asociaţii? Să luăm ca exemplu ACEA - Asociaţia Constructorilor de Maşini din Europa, din care fac parte şi BMW, şi Renault, şi Fiat, dar şi alte mărci binecunoscute. Să ne imaginăm că oamenii de la, să zicem, Mercedes doresc să-i explice Comisiei Europene părerea lor despre propunerile legislative pentru dezvoltarea siguranţei rutiere. După aceea vin delegaţii Volvo să-i explice Comisiei versiunea lor, iar într-o săptămână sosesc şi cei de la Fiat cu acelaşi subiect. E prea complicat şi ineficient, iar prin urmare se recomandă “coagularea grupurilor industriale” în asociaţii europene (grupuri de interese), cu Adunări Generale anuale ale membrilor, Grupuri de lucru sectoriale şi, pe cât posibil, Secretariat permanent în Bruxelles. Astfel se pot prezenta “opinii comune ale industriei despre acel subiect”. Asociaţia îşi exprimă foarte vizibil opinia despre subiectul menţionat, în numele sectorului pe care este împuternicit să îl reprezinte, conform statutului organizaţiei. Desigur atingerea compromisului în aceste forumuri “interne” de dezbatere nu este un lucru uşor. Să nu uităm că, în ciuda faptului că stau la aceeaşi masă a negocierilor, cei care formează asociaţia sunt în competiţie comercială permanentă, iar cei care lucrează în vânzările de automobile ştiu bine ce înseamnă asta.

Comparativ cu rezultatele primei ediţii a studiului APCO (2013), în acest an, în general, asociaţiile sunt percepute a fi mai eficiente acum decât erau cu doi ani în urmă. Ceea ce e nou faţă de studiul precedent este importanţa mobilizării membrilor pentru formarea de coaliţii. Dacă mobilizarea vocii individuale a membrilor devine mult mai puţin importantă, identificarea de aliaţi şi formarea de alianţe strategice pe probleme specifice este acum critică.

Profesioniştii în comunicare tind să presupună că într-o lume din ce în ce interconectată şi mai digitalizată, toate organizaţiile ar trebui să fie foarte active pe social media. Dar, ca în 2013, social media are încă un impact redus asupra eficienţei în cazul asociaţiilor europene. Există o mulţime de excepţii, dar în general, o strategie media mai tradiţională pare a fi încă mai de succes.

Dan LUCA / Bruxelles

Energia în “Industry 4.0”

Sectorul energiei electrice din Europa trebuie să se deschidă spre internetul obiectelor, declarau factorii de decizie politică prezenţi la un eveniment organizat recent la Berlin.

"Știm că dezvoltarea producției și distribuției de electricitate și sistemele rețelei noastră de electricitate, inclusiv contoarele și rețelele inteligente, vor corespunde îndeaproape dezvoltării continue a internetului", sublina Peter Altmaier, fost ministru de mediu, acum șef în cadrul echipei cancelarului german Angela Merkel (un susţinător declarat al Industry 4.0).

"Fiecare mașină va avea o adresă IP, în cazul în care mașinile sunt interconectate cu mașini şi cu oamenii. Industria 4.0 creează o mulțime de posibilități și oportunități, de asemenea, pentru dezvoltarea unui sistem de producție și furnizare de energie electrică durabilă", a explicat Altmaier.

Noi planuri privind piață unică digitală a Comisiei Europene vizează "implementarea contoarelor inteligente și a altor elemente ale rețelelor inteligente, ceea ce va genera cantități masive de date", provocări enorme pentru securitatea cibernetică, concurență și alte aspecte ale politicii UE.

Discuțiile din Berlin au generat întrebarea cine ar trebui să gestioneze datele de la rețelele inteligente, o problemă care a atras îngrijorarea față de viața privată a consumatorilor, şi în special dacă furnizorii de energie concurente pot accesa informațiile.

Dan LUCA / Bruxelles 

European Primary Elections: Step it up, ahead of 2019

Now is the time to start the debate on how to better organise the 2019 European primary elections and Spitzenkandidaten system, especially in light of the forthcoming European political party congresses later this year.

The elections to the European Parliament are still highly dominated by national electoral rules and national debates, despite the fact that the Treaty of Rome in 1957 already envisaged the possibility for the elaboration of a uniform electoral procedure based on direct universal suffrage.

The primary elections in several European political parties and the Spitzenkandidaten debates in 2014 were the latest innovations in this context. They were a good ‘first run’ and helped shape the debate in many EU member states, especially those with a contending Lead Candidate, or where national media covered the overall process and televised presidential debates.

The new system is not without its critics but it uncontestably landed Jean-Claude Juncker at the helm of the EU’s executive. The link between the lead candidate from the biggest EP political party after the elections and EU’s top job has clearly been established. But it also showed that there is room for improvement, especially if this system is to help citizens to better connect with EU policymaking.

European parties have a responsibility to the European citizens. It's a real responsibility to propose mechanisms for connection, whether primary elections, Spitzenkandidaten or better transparency in internal party mechanisms.

At a recent EurActiv Institute roundtable debate senior representatives of political parties and political foundations indicated - in large majority - that they wanted to see the new system go forward, while pointing to a number of shortcomings that would need to be addressed.

And the debate within the European institutions has also started. Danuta Hubner and Jo Leinen, two members of the European Parliament, are jointly drafting a report on EU electoral law reform due for a plenary vote in October this year.

One year on from the 2014 elections, and well ahead of the next elections in 2019, now is the time to start asking the questions that should be debated by the European political foundations and the European political parties, especially in light of their forthcoming congresses later this year (i.e. PES in June, EPP in October and ALDE in November).

Here are the points that should be addressed:

-Establishing a framework in which transnational political parties can attract funding to allow them to run pan-European campaigns. Some national parties have funds up to 100 times higher than their European party equivalents. Direct membership to the European parties or lump sum campaign budgets from the Community budget are two possible, non-exclusive ways;

-Agreeing on a system of Transnational lists to represent the European dimension in the European electoral system, for it to be confirmed in the next round of EU Treaty change;

-Harmonising the voting systems in Europe on several points, i.e. to take into account common procedures for EU citizens to vote from abroad and to avoid double voting;

-Setting a clear timetable with deadlines for lists at national level, Lead Candidate nominations, primary elections and lead candidate debates;

-Defining of the term Lead Candidates, with minimum standards on who can stand and how they are nominated.

Let's be honest, it would be a shame if in 2019 we realise that a lack of preparation had caused us to miss a chance to improve the European Primaries and Spitzenkanditen system. Putting the respective European political party logos on the European Election ballot papers, as suggested by some, is a good idea but clearly not enough to unlock the full potential of EU democracy.

Dan LUCA & Dominique OSTYN / Brussels

Marea Britanie insistă pe modificarea tratatelor UE

Philip Hammond, ministrul de externe al Marii Britanii, sublinia recent că Londra trebuie să obțină o înțelegere “substanțial favorabilă” pentru a convinge opinia publică să fie în favoarea rămânerii în blocul comunitar.

Ministrul francez de externe Laurent Fabius consideră însă că aceasta a fost o mişcare “periculoasă” din partea lui David Cameron. "Populația Marii Britanii a fost obișnuită să i se spună: 'Europa este un lucru rău'. Există riscul ca, în ziua în care va fi consultată, populația să spună că Europa este un lucru rău", a subliniat el.

Vocile externe se declară în continuare pentru o Europă cu Marea Britanie, însă Cameron continuă să insiste pe a-şi duce la bun sfârşit planul promis cu ani în urmă – renegocierea relaţiei ţării sale cu UE, şi apoi un referendum pentru a obţine acordul populaţiei de a retrage Marea Britanie din Uniune.

Dan LUCA / Bruxelles